Guvernul va şti costul alegerilor şi referendumului după ce va decide în privinţa secţiilor de vot

Guvernul nu poate estima cu cât vor creşte cheltuielile de organizare a scrutinului din 22 noiembrie, prin organizarea unui referendum simultan cu alegerile prezidenţiale, până când nu se va lămuri dacă secţiile de votare vor fi comune sau separate, a anunţat ministrul Dan Nica.

"Guverul a aprobat 152 milioane de lei pentru organizarea alegerilor prezidenţiale. În acest moment, nu este făcută o evaluare a costurilor suplimentare pentru că întâi trebuie lămurite câteva chestiuni de legalitate: se votează în aceeaşi secţie sau se votează în secţii diferite, aşa cum s-a votat în anul 2007, ceea ce înseamnă două ipoteze total diferite. Dacă s-ar vota în aceeaşi secţie de vot şi pentru preşedinţe, şi pentru referendum, costurile nu cresc pentru că sunt aceeaşi oameni. Dacă se decide să se organizeze secţii de vot diferite, înseamnă că dintr-o dată avem o creştere a costurilor cu plata celor care se află în secţia de votare. La fel e în cazul ştampilelor, urnelor, la care se adaugă costul buletinului de vot, care nu este încă determinat pentru că trebuie aprobat formatul respectivului buletin de vot pentu referendum", a declarat, sâmbătă, la Galaţi, vicepremierul Dan Nica.

În cazul în care secţiile de votare pentru alegerea preşedintelui vor fi separate de cele pentru referendumul privind reforma constituţională, costurile suplimentare vor fi asigurate de Ministerul Finanţelor, din fondul de rezervă aflat la dispoziţia Guvernului, a spus oficialul.

Vicepremierul a reamintit că scrutinul din 22 noiembrie va fi diferit de cele anterioare, întrucât Guvernul a pregătit măsuri fără precedent, menite să descurajeze tentativele de fraudare a procesului electoral şi să elimine suspiciunile de alterare a rezultatului votului. În ziua alegerilor, în fiecare localitate va funcţiona cel puţin o secţie de votare specială - separată de secţiile tradiţionale - unde îşi vor putea exercita dreptul de vot doar cetăţenii care nu se află în localitatea de reşedinţă.

"Am hotărât înfiinţarea de secţii speciale, în principiu, câte una pentru fiecare localitate. Acolo unde localităţile sunt mai mari, s-a decis să fie mai multe secţii speciale, în funcţie de specificul localităţii, de numărul populaţiei din zona respectivă şi de estimările privind persoanele care s-ar putea afla ocazional în localitatea respectivă. Secţiile speciale sunt secţii în care votează doar cei care nu se află în localitatea de domiciliu, ci se află întâmplător într-o altă localitate. Astfel, sunt eliminate listele suplimentare din secţiile tradiţionale. Aceste secţii speciale sunt numerotate, se află într-o altă locaţie decât secţia în care votează alegătorii aflaţi pe listele permanente. În acest fel, este uşurată foarte mult acţiunea de supraveghere a acestor secţii de votare speciale. În aceste secţii speciale au fost prevăzute declaraţii pe propria răspundere care trebuie în mod obligatoriu completate de cei care vin să voteze pe listele suplimentare", spus Dan Nica. Potrivit vicepremierului, în ziua alegerilor vor funcţiona peste 3.500 de secţii de votare speciale în înteaga ţară.

Executivul a hotărât, de asemenea, monitorizarea procesului de votare din interiorul secţiilor speciale cu camere web, logistica urmând să fie asigurată de primării şi şcoli. "Un alt element de noutate este acela de a amplasa camere web conectate la un calculator, care să permită stocarea a 14 ore de înregistrare. Scopul este acela de a avea şi proba video în cazul în care o persoană este identificată că a votat de cel puţin două ori. După încheierea procesului de votare, CD-urile sunt depuse împreună cu declaraţiile pe propria răspundere şi constituie parte obligatorie şi integrantă a procesului electoral", a explicat vicepremierul.

Tot pentru a împiedica tentativele de fraudare a procesului electoral, ştampilele de vot care vor fi utilizate pe 22 noiembrie vor conţine, pe lângă menţiunea "VOTAT", şi elementele de identificare ale fiecărei secţii de votare.

"Acea ştampilă conţine numărul secţiei respective, judeţul respectiv, deci acea ştampilă nu poate fi folosită decât în secţia respectivă. Acest lucru vine să înlăture o altă suspiciune care exista, şi anume că, în momentul în care dispărea câte o ştampilă din secţia de votare, exista suspiciunea că, de fapt, ştampila a fost subtilizată pentru a fi utilizată ca să se voteze ilegal", a spus Nica.

Ştampilele scoase din secţiile de votare erau utilizate pentru a influenţa rezultatul alegerilor prin metoda "suveică". Militanţii formaţiunilor înscrise în cursa electorală, aflaţi în general în apropierea secţiilor de votare, aplicau ştampila "VOTAT" pe favorit şi îi înmânau buletinul gata ştampilat unui alegător. În schimbul unei sume de bani, acesta trebuia să introducă buletinul în urnă şi să le returneze celor care l-au plăit un buletin curat - cel pe care l-a primit de la comisia electorală.

Vicepremierul Dan Nica nu a putut preciza câte secţii de votare vor funcţiona, în total, pe 22 noiembrie. Cele din afara ţării, de exemplu, urmează să fie stabilite în perioada imediat următoare de Ministerul Afacerilor Externe. "Lista secţiilor de vot pentru străinătate încă nu e stabilită, ea va fi publicată de Ministerul de Externe în şedinţa de Guvern de miercuri", a spus Dan Nica.