INTERVIU CU EXCELENŢA SA, DOMNUL DORU COSTEA, AMBASADORUL ROMÂNIEI ÎN CHINAInvestiţiile chineze s-au concentrat în energia regenerabilă

A consemnat ANCUŢA STANCIU
Ziarul BURSA #Companii / 27 mai 2013

Investiţiile chineze s-au concentrat în energia regenerabilă

"Companiile chineze pot considera România ca o poartă de intrare a investiţiilor chineze în spaţiul european"

"Vizăm deschiderea unei sucursale a unei bănci chineze în România"

Reporter: Excelenţă, este interesată partea chineză de programul de privatizări pe care îl are guvernul Ponta în agendă?

Doru Costea: În general, companiile chineze de stat au fost mai degrabă reticente faţă de implicarea în privatizări din străinătate. În ultima vreme am înregistrat, totuşi, operaţiuni interesante, de exemplu intenţia companiei China State Grid, companie locală de transport al energiei electrice care acoperă circa 90% din piaţa locală, de a se orienta către alte ţări: cele mai recente ştiri în acest sens privesc achiziţionarea a peste19% din acţiunile unei companii din Singapore care deţine reţele de transport în Australia, după ce operaţiuni similare au avut loc în Portugalia, Brazilia şi Filipine. În anul 2011 au fost purtate discuţii preliminare privind achiziţionarea unui pachet de acţiuni al Transelectrica, dar demersurile nu s-au finalizat. În măsura în care programul actual de privatizări va intra în atenţia partenerilor chinezi, eventuala lor participare se va realiza în condiţiile de transparenţă şi competiţie stabilite de autorităţile române, conform reglementărilor europene şi naţionale în materie.

Reporter: În ultimii ani, au avut loc mai multe întâlniri între autorităţile române şi cele chineze care, cel puţin la nivel declarativ, au fost un succes. Până acum însă nu s-a concretizat aproape nimic. Care sunt cauzele acestei lentori a dezvoltării investiţiilor chineze în ţara noastră, în condiţiile în care Româ­nia are o tradiţie în cooperarea cu Republica Populară Chineză?

Doru Costea: Dialogul româ­no-chinez la nivel înalt este esenţial pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi reprezintă o constantă în cronica acestora. Importanţa sa rezidă în consolidarea încrederii reciproce, ca urmare a cunoaşterii directe a diferitelor puncte de vedere, argumente şi raţionamente care constituie baza poziţiilor adoptate faţă de evoluţii şi teme de interes pe plan global, precum şi în convenirea acţiunilor comune care vizează diversificarea cooperării bilaterale în cât mai multe domenii. Domeniul economic este, evident, o componentă principală în acest dialog; înţelegerile care se conturează în plan economic au, prin definiţie, un grad de complexitate mai ridicat, în măsura în care, la nivel înalt, sunt discutate proiecte de anvergură din punct de vedere al valorii investiţiei, sau al execuţiei propriu-zise, sau al ambelor.

Pentru concretizarea unor asemenea proiecte este necesară îndeplinirea simultană a unor criterii pe care le-am numit "Cei 4 C": coerenţă; constanţă; continuitate; concreteţe, în prezentarea şi, mai ales, desfăşurarea acţiunilor ulterioare convenirii proiectelor respective. Tradiţia cooperării româno-chineze asigură un fundament solid pe care putem să construim proiecte noi de cooperare; ca orice fundament, existenţa sa este o condiţie necesară, nu şi suficientă.

Reporter: Care este stadiul actual al companiei româno-chineze care va realiza la Rovinari un grup energetic nou?

Doru Costea: În prezent, cele două companii implicate în realizarea proiectului, Complexul Energetic Oltenia şi China Huadian, acţionează în conformitate cu cele stabilite în Memorandumul de Înţelegere pentru înfiinţarea companiei de proiect, document semnat în luna februarie 2013. Se află în curs de elaborare studiul de fezabilitate, conform prevederilor din caietul de sarcini, elaborarea raportului de evaluare a participării părţii române în compania de proiect şi înfiinţarea companiei de tip IPP.

Reporter: Autorităţile noastre au anunţat că investitorii chinezi sunt interesaţi de mai multe proiecte - hidrocentrala Tarniţa Lă­puş­teşti, Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, Canalul Siret Bărăgan, autostrăzile. Se menţine interesul companiilor pentru aceste proiecte?

Doru Costea: Da. Cele mai recente dovezi în acest sens sunt convorbirile desfăşurate cu parteneri chinezi în timpul vizitei domnului Constantin Niţă, ministru delegat pentru energie, în China, între 13 şi 18 mai, când agenda discuţiilor a fost concentrată pe proiectele din domeniul energetic pe care le-aţi enumerat; în plus, mai multe companii chineze au participat la licitaţii organizate recent pentru proiecte de dimensiuni mai mici, cum sunt modernizarea unor termocentrale, a unor mine şi altele.

În urma promovării proiectelor din infrastructură, la licitaţiile pentru selectarea investitorului la autostrada Comarnic - Braşov şi Craiova - Piteşti s-au înscris, de asemenea companii importante din China. Pornind de la aceste evoluţii, ne aşteptăm ca, odată definitivate şi alte proiecte din cele menţionate, să putem să le pre­zentăm parte­nerilor chi­nezi poten­ţiali.

Reporter: Estimaţi că în acest an vom avea o concretizare a acestui interes?

Doru Costea: Avem motive să fim optimişti: în primul rând, numărul ridicat de companii chineze care s-au înscris şi au depus oferte la licitaţiile organizate până acum. Participarea acestora, alături de alte firme, este de bun augur, inclusiv din perspectiva criteriilor despre care am vorbit mai sus, în sensul că respectarea lor a determinat partenerii să reacţioneze efectiv, depăşindu-se astfel stadiul intenţiilor şi al dorinţelor.

De altfel, ministrul delegat pentru energie a insistat ca, până la finele lunii septembrie, companiile chineze să analizeze în detaliu proiectele energetice prezentate de către partea română şi să decidă în ce mod doresc să se implice, astfel încât, în ultimul trimestru al anului curent, să poată fi demarat stadiul următor în vederea realizării efective a acestor proiecte.

În al doilea rând, ţin să subliniez opţiunea salutară de concentrare asupra unui număr relativ redus de propuneri: ştim cu toţii că avem nevoie de multe obiective, că vrem să facem cât mai multe, însă resursele pe care le putem mobiliza chiar şi pentru pregătirea lor în vederea organizării licitaţiilor sunt limitate; prin urmare, stabilirea priorităţilor şi selectarea obiectivelor în consecinţă sunt factori pozitivi în acest sens.

În fine, dar nu şi în ultimul rând ca importanţă, asistăm la deschiderea unei noi etape - similar cu "trecerea la următorul nivel" - în privinţa interesului partenerilor chinezi pentru cooperarea cu Româ­nia, exprimat cu mai multă fermitate şi disponibilitate de implicare efectivă în dez­voltarea colab­orării.

Reporter: De ce anume au nevoie companiile chineze pentru a dezvolta mari proiecte în Ro­mâ­nia? Concret, ce trebuie să facă România pentru a absorbi capitalul chinez disponibil pentru regiunea noastră?

Doru Costea: China în momentul de faţă este, după cum ştim, a doua putere economică a lumii, în cifre absolute, iar capitalul chinez a devenit o prezenţă activă pe plan global, inclusiv în Europa, prin acţiuni de achiziţii şi participare la comasări ("mergers and acquisitions") şi investiţii în curs de diversificare, de la tehnologie înaltă, infrastructură şi industrie grea, la servicii, inclusiv financiare, la telecomunicaţii, sănătate etc.

Conform datelor chineze, în prezent există peste 18.000 de firme chineze în 177 de ţări ale lumii; creşterea volumului investiţiilor chineze în străinătate este spectaculoasă: de la circa 40 miliarde euro în 2004 la aproape 180 miliarde euro în 2009. Această orientare continuă: deciziile autorităţilor chineze arată că, până în 2015, investiţiile în străinătate urmează să crească într-un ritm mediu anual de 17%.

Prezenţa tot mai vizibilă a capitalului chinez în economia globală indică, printre altele, capacitatea sa crescândă de adaptare la condiţiile pieţei globale: atitudinea factorilor decizionali chinezi în materie de investiţii este similară, din această perspectivă, celei pe care o urmează orice alt investitor străin când examinează condiţiile oferite de economia-ţintă.

Aşadar, stimularea implicării capitalului chinez în România urmează aceleaşi coordonate care sunt valabile pentru atragerea oricărui capital străin. Tratarea companiilor chineze în aceeaşi manieră în care sunt tratate celelalte companii, inclusiv din UE, este un aspect subliniat constant în dialogul nostru cu partenerii chinezi. În acelaşi timp, partenerii chinezi sunt încurajaţi să aplice companiilor străine care acţionează, sau doresc să se implice, în dezvoltarea economiei chineze, acelaşi tratament pe care îl rezervă propriilor firme. Acest mesaj se regăseşte, de altfel, şi în dialogul UE - China, în derularea căruia România participă intens.

Reporter: Activitatea Băncii Chinei în România s-a dezvoltat în ultima perioadă?

Doru Costea: Au avut loc mai multe întâlniri de profil şi vizăm deschiderea unei sucursale a unei bănci chineze în România. Ne concentrăm în dialogul pe această temă asupra identificării avantajelor pe care le-ar oferi o asemenea sucursală dezvoltării investiţiilor chineze în economia noastră. Obiectivul nostru este să transformăm "cercul vicios", în care prezenţa unei bănci este favorizată de nivelul investiţiilor care poate creşte şi în funcţie de existenţa băncii, într-unul virtuos; un exemplu în acest sens este al Olandei, care a deschis o bancă în România încă la începutul anilor 1990, iar acum este pe primul loc între investitorii străini de la noi.

Reporter: Cum apreciaţi dezvoltarea relaţiilor româno-chineze din ultimul an, mai ales în urma schimbărilor politice?

Doru Costea: În 2012 au avut loc, într-adevăr, evoluţii politice importante în ambele ţări, inclusiv în ceea ce priveşte componenţa segmentelor decizionale. În luna noiembrie a anului 2012 a avut loc alcătuirea noii conduceri politice a Chinei, iar în martie 2013 a fost ales noul preşedinte şi s-a format un nou guvern, iar la noi au avut loc alegeri parlamentare în decembrie 2012.

În condiţiile în care am anticipat aceste momente determinante pentru evoluţiile interne din China şi din România, am acţionat pentru pregătirea condiţiilor care să asigure continuarea dialogului la un nivel superior odată ce procesele inerente instalării noilor autorităţi se vor fi încheiat.

În urma convorbirilor domnului Titus Corlăţean, ministrul Afacerilor Externe, la Beijing în octombrie 2012 - cu doar două săptămâni înaintea instalării noii conduceri politice chineze - am convenit agenda întâlnirilor la nivel înalt în 2013 şi mai departe, în cadrul aces­teia figurând întâlniri între şefii celor două guverne şi lărgirea segmentului ministerial: am amintit vizita domnului Constantin Niţă, ministru delegat pentru energie, adaug participarea doamnei Irina Marin-Cajal, subsecretar de stat la Ministerul Culturii, la Forumul cultural al cooperării dintre China şi state din Europa Centrală şi de Est, ambele în luna mai.

Despre palierul economic am vorbit mai sus; menţionez, în context, lansarea programului de revigorare a relaţiilor de înfrăţire dintre unităţi administrativ-teritoriale din România şi China, care este o iniţiativă a Ambasadei României la Beijing şi vizează 28 de "perechi" de acest gen. Concret, la începutul anului am adresat autorităţilor locale din ţară care au asemenea relaţii cu parteneri din China rugămintea de a ne transmite un număr limitat de propuneri concrete de cooperare pe care să le prezentăm unităţilor corespondente chineze. Am primit răspunsuri încurajatoare la consilii judeţene, municipale şi orăşeneşti, ceea ce ne permite să intrăm în faza a doua a programului, respectiv să contactăm partenerii chinezi respectivi; faza a treia, pe care o preconizăm pentru a doua jumătate a anului, va include stabilirea, respectiv continuarea, dialogului direct între cele două părţi, concentrat pe examinarea şi, după caz, demararea proiectelor propuse.

În al treilea palier, al relaţiilor inter-umane, au avut loc, de asemenea, evoluţii semnificative, începând de la adoptarea unor măsuri de flexibilizare a modalităţilor de acordare a vizelor pentru oamenii de afaceri chinezi, în aprilie, şi continuând cu o lis­tă consistentă de vizite, acţiuni comune, manifestări expoziţionale şi culturale atât în România - cum este expoziţia "Comorile Chinei" de la Bucureşti - cât şi în China - cel mai recent exemplu este concertul Orchestrei Naţionale Radio la Festivalul Internaţional al Primăverii de la Shanghai, la 18 mai.

Reporter: Ce şanse sunt să avem o linie aeriană directă Bucureşti - Beijing?

Doru Costea: Perspectivele par să fie bune, judecând după intensificarea cooperării economice bilaterale aşa cum se prefigurează deja, care va conduce şi la consolidarea argumentelor în favoarea realizării unui asemenea proiect. Subiectul are o determinare comercială preponderentă, după cum ne-au spus mai multe companii chineze abordate în acest scop; suntem pregătiţi să reluăm discuţiile cu partenerii respectivi, precum şi să facilităm contactele directe între factorii de decizie în materie.

Reporter: Care sunt domeniile de interes pentru partea chineză? Care sunt cele mai importante investiţii chineze din România şi la ce valoare se ridică?

Doru Costea: La finele anului 2012, valoarea totală a investiţiilor chineze în România a fost de circa 430 milioane USD, plasând China pe locul 18 în clasamentul pe ţări de rezidenţă a investitorilor în societăţi comerciale româneşti cu participare străină la capitalul social (conform datelor publicate de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului). Între investiţiile chineze de succes din Româ­nia se pot enumera: fabrica de biciclete de la Deva, fabrica de ţigarete de la Buzău, fabrica de cilindri pentru tipografie, gravaţi cu laser, de la Ploieşti, fabrica de produse din lemn de la Braşov şi centrul de dezvoltare în domeniul telecomunicaţiilor al Huawei România.

În cursul anului trecut, investiţiile chineze în România s-au concentrat în special în domeniul energiei regenerabile, fiind demarate noi proiecte cu o valoare totală de circa 350 milioane euro. Ne bucură să constatăm că proiectele de investiţii avute în vedere de guvernul României în această etapă de dezvoltare, respectiv sectorul energetic, al infrastructuri, agriculturii şi protecţiei mediului, coincid cu politica "Go Global" prin care guvernul de la Beijing încurajează inves­tiţiile în străinătate. Companiile chineze au acumulat experienţă în realizarea de proiecte complexe în domeniile energiei şi infrastructurii în ţări din Asia de sud-est, Africa şi America Latină, şi, într-o măsură mult mai redusă, pe piaţa europeană. De aceea, proiectele româneşti prezintă interes pentru partea chineză şi, în acest context, companiile chineze pot considera România ca o poartă de intrare a investiţiilor chineze în spaţiul european. La rândul nostru, sperăm ca proiectul de la Rovinari, cu o valoare de cca. 1 miliard euro, să devină un exemplu pozitiv al cooperării bilaterale şi să reprezinte un prim pas în realizarea unui număr mare de obiective economice majore.

"Companiile chineze de stat au fost mai degrabă reticente faţă de implicarea în privatizări din străinătate".

"În anul 2011 au fost purtate discuţii preliminare privind achiziţionarea unui pachet de acţiuni al Transelectrica, dar demersurile nu s-au finalizat".

"Creşterea volumului investiţiilor chineze în străinătate este spectaculoasă: de la circa 40 miliarde euro în 2004 la aproape 180 miliarde euro în 2009".

"Ministrul delegat pentru energie a insistat ca, până la finele lunii septembrie, companiile chineze să analizeze în detaliu proiectele energetice prezentate de către partea română şi să decidă în ce mod doresc să se implice, astfel încât, în ultimul trimestru al anului curent, să poată fi demarat stadiul următor în vederea realizării efective a acestor proiecte".

"Tratarea companiilor chineze în aceeaşi manieră în care sunt tratate celelalte companii, inclusiv din UE, este un aspect subliniat constant în dialogul nostru cu partenerii chinezi".

"Obiectivul nostru este să transformăm < cercul vicios >, în care prezenţa unei bănci este favorizată de nivelul investiţiilor care poate creşte şi în funcţie de existenţa băncii, într-unul virtuos".

Apanova
BTPay
csalb.ro
Electromagnetica
marmomac.com
arsc.ro

Curs valutar BNR

27 Sep. 2022
Euro (EUR)Euro4.9437
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.1379
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1954
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5513
Gram de aur (XAU)Gram de aur269.8751

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro