LUCIAN CROITORU, CONSILIERUL GUVERNATORULUI BNR:"Relaxările fiscale nesustenabile tind să se înmulţească înainte de alegeri"

ADINA ARDELEANU
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 6 octombrie 2014

"Relaxările fiscale nesustenabile tind să se înmulţească înainte de alegeri"

"Contextul politic european a creat necesitatea ca uniunea bancară să apară înaintea celei politice şi fiscale"

"Dacă se va impune prin lege conversia creditelor din valută în lei la curs de schimb istoric, atunci consecinţele economice vor fi extrem de dure"

Reducerea CAS este bună doar dacă alte impozite nu vor fi crescute în compensare, este de părere Lucian Croitoru, consilierul Guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.

În opinia sa, conversia creditelor în valută în credite în lei poate fi o idee bună, dar dacă se va impune prin lege conversia la curs de schimb istoric, atunci consecinţele economice vor fi extrem de dure.

Potrivit consilierului Guvernatorului BNR, a crescut presiunea pentru politici care slăbesc disciplina financiară a economiei. "De exemplu, nu orice schemă de reglementare a falimentului personal este acceptabilă din punct de vedere economic. Schema trebuie să nu permită abuzurile debitorilor, hazardul moral sau deteriorarea poziţiei creditorilor", ne-a precizat domnul Croitoru.

Reporter: Ce efecte estimaţi că va avea reducerea CAS în economie şi pentru stabilitatea mediului macroeconomic?

Lucian Croitoru: În principiu, reducerea CAS este un lucru bun. Discuţiile despre reducerea CAS au început încă dinainte de anul 2000. Au fost câteva reduceri succesive, dar procesul de reducere a fost stopat cu câţiva ani în urmă din cauză că nu s-au găsit surse pentru acoperirea pierderilor la buget. Recenta reducere a CAS la întreprinderi ar fi benefică dacă ar fi sustenabilă. Dar dacă după alegerile prezidenţiale se vor introduce alte impozite pentru a compensa pierderile de venituri pe care le implică reducerea CAS, atunci nu am făcut nimic. Dacă vor fi crescute impozitele pe salarii pentru a compensa veniturile pierdute prin reducerea CAS, atunci se va vedea că ea nu contribuie la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă.

Reporter: Credeţi că impozitul pe venitul personal va fi crescut prin trecerea la o schemă progresivă de impozitare?

Lucian Croitoru: Creşterea impozitelor pe salarii prin eventuala trecere la o schemă de impozitare progresivă va avea două efecte dezamăgitoare: nu va aduce venituri suplimentare la buget şi va reduce cererea agregată. Indiferent de schema de impozitare, veniturile din impozitul pe venitul personal rareori au depăşit cu puţin 3 la sută din PIB în ultimii 25 de ani. Mai mult, România are venituri bugetare de cel mult 33 la sută din PIB. Mulţi spun că trebuie să mărim impozitele pentru a ajunge şi noi la nivelul statelor dezvoltate, care au venituri între 37 şi 47 la sută din PIB. Aceasta e o idee greşită, mai ales acum, când producţia este sub potenţial. Soluţia corectă este raţionalizarea cheltuielilor (adică eliminarea cheltuielilor nejustificate) şi adoptarea de legi clare, coerente între ele şi nepărtinitoare. Atunci vom avea şi o colectare crescută a veniturilor. Dar nici colectarea redusă nu este o problemă adevărată. Problema reală este că statul, care nu a raţionalizat cheltuielile sale, a luat prin impozite mărite sau printr-un număr crescut de impozite toate economisirile făcute de firme, pentru a continua cheltuielile sale (ale statului) nerestructurate. Firmele au răspuns prin migrarea în sectorul informal, unde nu se plătesc impozite. La fel vor face şi persoanele fizice, dacă cresc impozitele pe venit. Din această cauză apare colectarea ca fiind relativ redusă. Mai grav mi se pare că raţionalizarea cheltuielilor, de care România are strictă nevoie, continuă să nu fie considerată opţiunea viabilă de politică fiscală.

Reporter: Şi efectele asupra cererii agregate şi ocupării forţei de muncă?

Lucian Croitoru: Impozitele crescute pe salarii înseamnă salarii nete mai mici. Acestea vor reduce consumul. Însă există şi un "paradox al muncii intense" (paradox of toil), al lui Gauti Eggertson: dacă (i) rata dobânzii este zero şi (i) producţia sub potenţial, reducerea salariilor duce la creşterea şomajului. Noi nu îndeplinim condiţia (ii), dar ţările dezvoltate sunt acolo. Dacă aceste ţări vor rămâne pentru mult timp în situaţia descrisă - ceea ce nu este exclus, dacă judecăm experienţa Japoniei - atunci este posibil ca şi alte economii să ajungă în aceste poziţii. Deja inflaţia este foarte redusă în multe ţări emergente, inclusiv la noi, şi nu ar fi bine să ne jucăm cu focul. Iată cum funcţionează paradoxul: foarte mulţi vor dori să lucreze şi mai mult, pentru a compensa pierderile de venit. Oferta crescută de forţă de muncă pune presiune pentru reducerea salariilor în viitor, care se reflectă în scăderea inflaţiei anticipate. Ca urmare, rata reală a dobânzii - diferenţa dintre rata nominală a dobânzii şi inflaţia anticipată - creşte, reducând cererea agregată actuală, în condiţiile în care creşterea ofertei de forţă de muncă deviază PIB potenţial peste nivelul de la starea stabilă. Diferenţa dintre PIB potenţial şi cel actual reduce inflaţia. Dacă rata dobânzii este zero, banca centrală nu poate reduce această diferenţă. Acum consideraţi la un loc contextul descris la întrebarea anterioară, care este cât se poate de real, şi pe cel descris la această întrebare şi aveţi concluzia că reducerea CAS este bună doar dacă alte impozite nu vor fi crescute în compensare.

Reporter: Cum credeţi că va evolua moneda noastră în condiţiile dezechilibrelor locale şi ale factorilor externi?

Lucian Croitoru: Până acum, leul a avut fundamente bune. Relativa lui stabilitate a venit de la consolidarea fiscală (care a însemnat reducerea unui dezechilibru), de la rezervele valutare relativ înalte şi bine administrate, de la reducerea necesarului de finanţare externă a României (contul curent extern al sectorului privat a avut un surplus mediu de 1,6 la sută în perioada 2009-2013, iar datoria externă scadentă pe termen scurt s-a redus). Dobânzile în România sunt mai mari ca în Zona Euro, ceea ce înseamnă că leul este remunerator. Ca şi consilier al guvernatorului BNR nu fac predicţii despre evoluţia leului. Pot însă să vă spun că "miezul tare" al monedei este încrederea. Iar încrederea, dacă este pace, poţi să o produci numai cu politici bune. Sunt "interzise" politicile care accentuează dezechilibrele, slăbesc disciplina financiară prin favorizarea debitorilor în detrimentul creditorilor etc. Din păcate, presiunea pentru astfel de politici a crescut.

"O uniune bancară ar fi apărut în UE şi dacă nu apărea criza"

Reporter: Consideraţi că ţara noastră este pregătită să adere la Uniunea Bancară Europeană (UBE)? Putem face faţă noului model bancar?

Lucian Croitoru: Toate ţările au nevoie de pregătire pentru a opera în UBE. Niciuna nu este dinainte pregătită. Uniunea bancară reprezintă o soluţie practică la unele probleme ale sistemului financiar-bancar al UE. O uniune bancară ar fi apărut în UE şi dacă nu apărea criza. Cel mai bine ar fi fost dacă uniunea bancară ar fi derivat dintr-o uniune politică, care să fi născut o uniune fiscală, o uniune monetară şi o uniune bancară. Aşa s-ar fi generat o legitimitate democratică deplină pentru oricare dintre uniunile menţionate. Aceasta ar fi fost soluţia cea mai bună. Dar, contextul politic european a creat necesitatea ca uniunea bancară să apară înaintea celei politice şi fiscale. E o necesitate impusă de practică. Este a doua cea mai bună soluţie. Ar fi fost greşit să nu se facă şi ar fi fost greşit să nu fim acolo. Pentru asta ne pregătim. Vom fi mai bine pregătiţi în timp, căci, pentru toţi membrii acestei uniuni va fi un proces de învăţare.

Reporter: Cum credeţi că vor reacţiona deponenţii băncilor din ţara noastră, în cazul intrării în vigoare a procedurii de "bail-in"?

Lucian Croitoru: În România, depozitele persoanelor fizice sau ale întreprinderilor mici sunt garantate la un nivel egal cu echivalentul a o sută de mii de euro pe persoană şi pe bancă. "Bail-in"-ul intervine în cazul persoanelor care au depozite mai mari. Cu alte cuvinte, aceste din urmă persoane vor fi considerate finanţatori ai băncii şi vor primi un tratament de creditor. Este firesc. Nu poţi să garantezi sume foarte mari din bani publici. În România sunt puţine persoane care au sume peste nivelul garantat.

"Cererea pentru investiţii va rămâne scăzută pentru un număr de ani de acum încolo"

Reporter: Ce semnificaţii are criza din Ucraina pentru sistemul financiar din România? Au existat voci care au susţinut că România va fi avatajată de fuga capitalurilor străine din Rusia. Au existat intrări de bani?

Lucian Croitoru: Pot fi efecte directe şi indirecte. Efectele directe pot veni de la prezenţa unor bănci ucainene în România, ceea ce nu este cazul, sau de la expuneri mari ale băncilor româneşti faţă de clienţii din Ucraina, ceea ce, din nou, nu este cazul. Situaţia este similară şi faţă de Rusia: nu avem bănci cu proprietari ruşi şi nici expuneri importante ale băncilor româneşti faţă de Rusia. În schimb, pot fi efecte indirecte. Unele dintre marile bănci occidentale prezente în România au expuneri importante faţă de sectorul privat din Ucraina. În ceea ce priveşte "fuga capitalurilor străine din Rusia", pot spune că volumul intrărilor de capital a crescut episodic, inclusiv după momentul Ucraina. Este dificil de spus dacă aceste creşteri au avut drept cauză exclusiv evenimentele de acolo. Este mai degrabă posibil să spunem că România a început să fie privită de către investitorii străini ca < safe haven > chiar cu ceva timp înainte, mai ales după corecţiile fiscale făcute în iulie 2010, care au contribuit major la stabilizarea finanţelor publice din România. Sunt şi aspecte comerciale. Exporturile noastre către Rusia şi Ucraina reprezintă mai puţin de 5 la sută din totalul exporturilor româneşti. O reducere a acestor exporturi cu 10 la sută încetineşte creşterea economică cu mai puţin de 0,2 puncte procentuale. Deci, şi expunerile exportatorilor faţă de cele două ţări sunt mici, neavând cum să producă probleme reale băncilor. Se ştie că importăm aproximativ 13,5 la sută din consumul total de gaze din Rusia via Ucraina. Restul de aproximativ 1,5 la sută vine din alte surse. Este reasigurator faptul că producem 85 la sută din consumul de gaze.

Reporter: Cum preconizaţi că putem rezolva problema scăderii investiţiilor străine directe (ISD) din ţara noastră, dacă acestea nu pot fi substituite prin aport local?

Lucian Croitoru: Soluţia depinde de cauzele care au dus la scăderea investiţiilor. În primul rând, vreau să subliniez că integrarea financiară şi economică a ţărilor a crescut foarte mult în ultimele trei decenii. Din acest motiv, profilurile traiectoriilor pe care le urmează ratele reale ale dobânzilor, investiţiile şi economisirile la nivel global influenţează profilurile respective în România. Criza financiară globală a determinat o scădere abruptă a cererii pentru investiţii în ţările dezvoltate, dar mai puţin abruptă pentru economisiri. La fel s-a întâmplat şi în România. Efectele crizei financiare globale vor persista pentru încă câţiva ani, ceea ce înseamnă că şi cererea pentru investiţii va rămâne scăzută pentru un număr de ani de acum încolo. Unul dintre factorii care explică reducerea investiţiilor este profitabilitatea lor. Aceasta a scăzut semnificativ după criză. Combinaţia dintre reducerea cererii de investiţii şi profitabilitatea acestora explică declinul ISS. În locul investiţiilor străine putem face investiţii publice. Dar, aţi observat, că în faţa crizei, guvernele reduc investiţiile, nu cheltuielile curente. Mai rămân fondurile europene, dar generarea de proiecte care atrag astfel de fonduri a scăzut. Creşterea economică în România depinde de intrările de capitaluri. Atât timp cât acestea vor rămâne scăzute, creşterea economică la noi va continua să fie "târâtoare". Pentru a atrage investiţii străine trebuie să dezvoltăm infrastructura rutieră. Tot la fel de important este să avem politici care asigură predictibilitatea mediului de afaceri şi să asigurăm perfecţionarea instituţiilor economiei de piaţă, astfel încât să devină pe deplin funcţionale. Ele trebuie să asigure două lucruri: (i) disciplina finaciară a economiei şi (ii) separarea clară permanetă în practică a puterilor legislativă, executivă şi judecătorească.

Reporter: Care sunt pericolele pentru economie, în campania electorală?

Lucian Croitoru: Sunt multe pericole într-o ţară în care, responsabilitatea ("accountability") este redusă. Ultimii 25 de ani au arătat că se poate promite orice şi orice promisiune poate fi "uitată", fără ca cei care promit să fie neapărat penalizaţi pe cale democratică. V-am spus că a crescut presiunea pentru politici care slăbesc disciplina financiară a economiei. Sunt multe propuneri pentru astfel de politici, dintre care unele au şi fost adoptate. De exemplu, nu orice schemă de reglementare a falimentului personal este acceptabilă din punct de vedere economic. Schema trebuie să nu permită abuzurile debitorilor, hazardul moral sau deteriorarea poziţiei creditorilor. Ea trebuie să fie foarte explicită referitor la condiţiile pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru a se califica pentru protecţia oferită de o astfel de schemă. Legea insolvenţei pentru firme arată ce abuzuri se pot face din cauză că legea permite ca proprietarii unor firme să le declare în insolvenţă, să nu mai plătească creditorii, inclusiv impozitele. Cu toate acestea, legea permite înfiinţarea de către acelaşi proprietar a unei alte companii. Astfel, firmele sunt devalizate şi închise, fără consecinţe pentru cei care practică acest "sport". Un alt pericol generic este conceperea de relaxări fiscale nesustenabile, la care m-am referit când am analizat reducerea CAS. Relaxările nesustenabile tind să se înmulţească în perioadele premergătoare alegerilor electorale. De exemplu, conversia creditelor în valută în credite în lei poate fi o idee bună, dar dacă se va impune prin lege conversia la curs de schimb istoric, atunci consecinţele economice vor fi extrem de dure. Greşită mi se pare şi ideea înfiinţării unei bănci de dezvoltare cu capital public. Astfel de bănci sunt presupuse a funcţiona pe criterii comerciale, dar în fapt dau credite direcţionate pe criterii politice, mai ales în economiile cu corupţie înaltă. Reamintesc că indicele libertăţii faţă de corupţie publicat de Heritage Foundation pentru România este 37,7, arătând o situaţie destul de gravă. Aceste bănci-agenţii de stat ajung să fie recapitalizate la nesfârşit de către stat, adică de contribuabili. A propos de ce vorbeam înainte, nu în acest fel se pot perfecţiona instituţiile.

Reporter: Consideraţi că piaţa de capital poate deveni cu adevărat o alternativă de finanţare la sistemul bancar? În cât timp?

Lucian Croitoru: Da, piaţa de capital se poate dezvolta. Dar, la cum merg lucrurile în România, la ce mentalităţi există... aş spune că în foarte mult timp. Deocamdată sistemul bancar reprezintă aproximativ 94 la sută din sistemul finaciar. Ar trebui ca statul să aibă mai multă încredere în piaţa de capital şi să o ajute mai mult. Ea este o cale viabilă de perfecţionare instituţională. Pe partea cererii, privatizările unor mari companii vor contribui la creşterea free-float-ului. Tot pentru stimularea cererii, ar trebui eliminate în continuare barierele la intrare pe piaţă (simplificarea în continuare a deschiderii de conturi de tranzacţionare, îmbunătăţirea modului de vot etc). E nevoie însă şi de o stimulare a cererii. Pentru componenta internă, fondurile de pensii private (pilonul II), care dau jumătate din cererea internă, ar trebui sprijinite în continuare prin creşterea contribuţiei de la 4,5 la sută la 6 la sută. Acest program iniţiat în urmă cu mulţi ani a fost continuat şi în timpul crizei şi nu trebuie stopat.

Opinia Cititorului ( 4 )

  1. BNR de ce a fost de acord sa se dea credite cu buletinul?Greseala este comuna (banci+beneficiari de credite),sa suporte si bancile.

    creditorii nu trebuie protejati, ei trebuie sa isi asume piata si consecintele incompetentei lor; daca afecteaza sistemul, se pot impune prin lege penalitati conducerii si actionariatului

    1. am uitat ca completez ca se poate impune inclusiv raspunderea penala, afectarea sistemului financiar fiind o fapta cu consecinte deosebit de grave la adresa societatii

    "Bail-in"-ul intervine în cazul persoanelor care au depozite mai mari. Cu alte cuvinte, aceste din urmă persoane vor fi considerate finanţatori ai băncii şi vor primi un tratament de creditor. Este firesc. Nu poţi să garantezi sume foarte mari din bani publici."

    In mod normal nu trebuie garantat cu bani publici nici un depozit. 

    BNRul si toti oamenii lui destepti, si nu numai ei, sunt un instrument deosebit de eficient folosit de marii investitori straini pentru exploatarea poporului roman si devalizarea resurselor de dezvoltare a tarii.  

    Cum se poate dezvolta o tara ale carei surse si resurse sunt transferate peste granita? 

    De ce-i atit de greu pentru acesti "baieti destepti" sa recunoasca faptul ca "instituţiile financiare şi multinaţionalele extrag profituri uriaşe din ţară."? 

    Baieti destepti ai neamului, treziti-va! De zeci de ani salariul mediu net al romanului muncitor este cca 380 euro/luna, de pensii este mai rusinos a vorbi, in timp ce tara ramine nedezvoltata, iar "instituţiile financiare şi multinaţionalele extrag profituri uriaşe din ţară." 

    Politica de dezvoltare a tarii este total gresita. Desteptarea!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

27 Ian. 2023
Euro (EUR)Euro4.8922
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4928
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.8793
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5612
Gram de aur (XAU)Gram de aur278.5647

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro