Revista BURSA Construcţiilor

PNRR-ul pe Sănătate, necorespunzător cerinţelor Comisiei Europene

George Marinescu
Ziarul BURSA #Politică #Sănătate / 26 martie

Legat de componenta din PNRR privind reformarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, funcţionarii Comisiei de la Bruxelles consideră că aceasta ar trebui să stimuleze serviciile de asistenţă medicală primară printr-un sistem de plăţi mai atractiv pentru a contrabalansa plata efectuată pentru îngrijirea pacienţilor în spitale.

Legat de componenta din PNRR privind reformarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, funcţionarii Comisiei de la Bruxelles consideră că aceasta ar trebui să stimuleze serviciile de asistenţă medicală primară printr-un sistem de plăţi mai atractiv pentru a contrabalansa plata efectuată pentru îngrijirea pacienţilor în spitale.

Asistenţa medicală primară şi îngrijirea ambulatorie subfinanţate în PNRR

Introducerea unui sistem de coplată ar majora fondurile CNAS şi cele necesare spitalelor, susţin oficialii europeni

Cartea electronică de identitate trebuie să includă şi cardul de sănătate

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă întocmit de guvernul Cîţu pare să nu fie pe placul oficialilor de la Bruxelles. Cel puţin în domeniul Sănătăţii, pentru care aceştia au formulat 13 pagini de obiecţii pe care le-au trimis autorităţilor de la Bucureşti pentru a fi clarificate, înainte ca ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea să se deplaseze la Bruxelles pentru a negocia PNRR-ul.

Obiecţiunile Comisiei Europene cu privire la reformele din Sănătate propuse în PNRR de miniştrii Cristian Ghinea şi Vlad Voiculescu au fost formulate după ce, la 1 martie 2021, guvernul Cîţu a trimis către Bruxelles draftul documentului naţional pe care l-a prezentat ulterior în dezbatere publică şi pe care ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene va negocia cu oficialii respectivi.

Problema este că ministrul Cristian Ghinea nu prea are ce negocia în acest moment atât timp cât în PNRR-ul postat pe site-ul ministerului nu se regăsesc îndeplinite obiecţiile formulate, în domeniul sănătăţii, de oficialii de la Bruxelles în cursul acestei luni.

"Este esenţial să se facă o distincţie clară între reforme şi investiţii. În prezent, componenta combină reformele cu investiţiile, ceea ce nu permite o identificare adecvată a etapelor şi obiectivelor, finanţării şi costurilor. Nivelul ridicat de ambiţie creează riscuri de cheltuieli pentru PRR, inclusiv riscuri de a nu îndeplini etapele şi obiectivele. Pe baza istoricului investiţiilor ESIF în sectorul sănătăţii, riscul pare a fi ridicat.

Capacitatea administrativă limitată a organismelor responsabile cu realizarea obiectivelor acestei componente prezintă, de asemenea, un risc. Pentru a contracara aceste riscuri, o evaluare detaliată şi realistă trebuie să însoţească o succesiune adecvată a reformelor şi investiţiilor şi o planificare atentă a fiecărei etape", se arată în preambulul criticilor formulate de la Bruxelles.

Oficialii Comisiei Europene consideră că "ar putea fi prudent să se ia în considerare o ajustare a obiectivelor generale şi să se transfere unele elemente la programele politicii de coeziune". Finanţarea post-PNRR de la ESIF (Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii) ar trebui, de asemenea, să fie planificată în această etapă, consideră funcţionarii de la Bruxelles.

Ei afirmă că, în domeniul sănătăţii trebuie pus accent pe asistenţa medicală primară sau ambulatorie, care trebuie consolidate.

"Propunerea nu are informaţii detaliate despre complementarităţi şi sinergii cu alte instrumente de finanţare din UE şi din afara UE. Acest lucru este de înţeles în această etapă, dar având în vedere alocarea semnificativă prevăzută în cadrul FSE + şi FEDER +, trebuie clarificată urgent. Legăturile cu strategia naţională actuală sau viitoare de sănătate şi cu planurile generale ale serviciilor medicale regionale trebuie consolidate. Componenta ar trebui să dezvolte în continuare modul în care vor fi dotate capacităţile suplimentare create şi modul în care investiţiile vor fi susţinute dincolo de PNRR", se mai arată în preambulul criticilor formulate de la Bruxelles.

Îngrijirea ambulatorie şi asistenţa primară - priorităţile Comisiei Europene pentru PNRR

Funcţionarii Comisiei Europene consideră că este nevoie de mai multă claritate în ceea ce priveşte dimensiunea îngrijirii ambulatorii, dincolo de ceea ce este planificat în cadrul reformei propusă de cuplul Voiculescu-Ghinea.

"Mai multe propuneri, dacă sunt puse în aplicare, au potenţialul de a realiza o schimbare către îngrijirea ambulatorie (consolidarea asistenţei medicale primare şi comunitare, reforma managementului spitalelor, inclusiv reformarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate). Cum intenţionează România să consolideze îngrijirile ambulatorii? (...) Ţintele sunt orientate către randament (capacitate), dar nu este clar dacă se referă la reformă sau la investiţiile legate de aceasta. În plus, în absenţa unor informaţii suplimentare, acestea par prea ambiţioase (de exemplu, de ce 200 de centre medicale comunitare?). Lipsesc detalii despre stabilirea priorităţilor şi acoperirea naţională a acestor centre. De asemenea, reperele pentru implementarea proiectelor de infrastructură nu sunt suficient de detaliate. De exemplu. acestea nu acoperă operaţionalizarea centrelor sau realizarea efectivă a instruirilor", se arată în documentul trimis de oficialii de la Bruxelles guvernului de la Bucureşti.

Funcţionarii Comisiei Europene doresc să ştie cum va fi asigurată disponibilitatea şi acoperirea personalului medical (de exemplu, medicii de familie), în special în zonele rurale şi în comunităţile marginalizate şi cum va fi menţinut personalul respectiv în aceste zone pentru asigurarea durabilităţii furnizării serviciilor medicale. Totodată autorităţile de la Bucureşti ar trebui să explice modul în care vor fi selectate şi distribuite geografic cele 200 de centre medicale comunitare, 2000 de centre de asistenţă primară (cabinetele medicilor de familie) şi 100 de centre de planificare familială.

Din păcate, actualul PNRR aprobat de Guvern nu răspunde la niciuna dintre aceste întrebări formulate de oficialii europeni.

Comisia mai arată: "Consolidarea investiţiilor va depinde de mecanismele de stimulare a furnizării de servicii în zonele rurale şi comunităţile marginalizate, precum şi de eficienţa mecanismelor de realizare şi a configurării administrative. Ar trebui evaluat mai bine riscul de insuficienţă a cadrelor medicale. Stabilirea obiectivelor ar trebui să fie corelată cu capacitatea pieţei de a le realiza. În acest sens, autorităţile naţionale ar trebui să se asigure că există suficiente părţi interesate pe piaţă care ar putea accesa sursele disponibile de finanţare prevăzute în cadrul componentei de investiţii şi că acele părţi interesate au capacitatea administrativă necesară pentru a le furniza în timp util. Vă rugăm să explicaţi, pentru fiecare investiţie, ce alte fonduri UE sunt preconizate şi, dacă este necesar, cum intenţionaţi să abordaţi suprapunerile potenţiale, să evitaţi dubla finanţare şi să asiguraţi sinergii şi complementarităţi pentru investiţii".

Mai mult, oficialii europeni critică faptul că majoritatea alocărilor prin PNRR pentru sănătate sunt pentru modernizarea sau construirea unor spitale decât pentru asigurarea asistenţei medicale primare.

Comisia Europeană: "Implementarea unui sistem de coplată ar majora resursele disponibile pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate sau spitale"

Legat de componenta din PNRR privind reformarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, funcţionarii Comisiei de la Bruxelles consideră că aceasta ar trebui să stimuleze serviciile de asistenţă medicală primară printr-un sistem de plăţi mai atractiv pentru a contrabalansa plata efectuată pentru îngrijirea pacienţilor în spitale.

De asemenea, oficialii de la Bruxelles recomandă implementarea unui sistem proporţional de coplată pentru serviciile medicale, ceea ce ar majora resursele disponibile pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate sau spitale.

Comisia Europeană este nemulţumită şi de reforma digitală propusă în domeniul Sănătăţii. Oficialii europeni consideră că reforma respectivă ar trebui să facă parte dintr-o strategie generală de guvernanţă IT şi nu ar trebui să se limiteze la acoperirea doar a sistemelor Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, ci şi a celor utilizate de alţi actori din domeniul sănătăţii. De asemenea, funcţionarii Comisiei sunt nemulţumiţi de faptul că sumele alocate pentru reforma digitală propusă în sănătate prevăd şi programe de investiţii şi că nu există etape şi obiective clare legate de această reformă.

"Măsurile ar trebui să se concentreze pe consolidarea componentelor actuale ale Platformei informatice a asigurărilor de sănătate din România: Sistemul unic de informaţii integrate (SIUI), Sistemul naţional de carduri de asigurări de sănătate (EHIC), Sistemul naţional de prescripţie electronică (SIPE) şi Sistemul electronic al pacientului Sistemul Health Record (EHR). (...) Nu există nicio referire la mHealth, care să permită furnizarea de servicii eHealth pe mobil. Strategia ar trebui să fie orientată spre viitor şi să includă această dimensiune în plan. (...) Documentul nu menţionează introducerea cerinţelor de securitate cibernetică atunci când achiziţionează soluţii TIC pentru sectorul sănătăţii. În acest scop, România ar putea utiliza recomandările relevante formulate de ENISA. De măsurile de securitate cibernetică din sistem ar trebui să beneficieze şi operatorii privaţi din ecosistemul medical", se arată în documentul înaintate de funcţionarii Comisiei Europene către miniştrii Cristian Ghinea şi Vlad Voiculescu.

Cartea electronică de identitate şi cardul de sănătate - un singur document

Mai mult, oficialii europeni consideră că, odată cu introducerea cărţii electronice de identitate în ţara noastră, începând cu luna august 2021, ar trebui să existe posibilitatea ca datele privind serviciile de e-sănătate să fie conectate la infrastructura care urmează să fie stabilită în jurul noii cărţi electronice de identitate. De fapt, cu alte cuvinte, funcţionarii de la Bruxelles susţin că cip-ul din cartea electronică de identitate ar trebui să fie folosit şi pentru accesarea serviciilor oferite de CNAS.

"Acest lucru ar putea depăşi problema sistemelor învechite şi a defecţiunilor funcţionale legate de actualul card naţional de asigurări de sănătate (...) Încurajăm ferm România să notifice cartea de identitate electronică îmbunătăţită ca sistem electronic de identitate în cadrul eIDAS şi să deschidă cetăţenilor români posibilitatea de a accesa serviciile transfrontaliere, inclusiv eHealth. Încurajăm autorităţile române să ia legătura cu reţeaua eHealth şi să valorifice experienţa altor state membre în construirea sistemelor lor eHealth", se arată în documentul citat.

Oficialii de la Bruxelles consideră că pe lângă modernizarea infrastructurii IT a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, este esenţială realizarea unei utilizări prietenoase a instrumentelor de comunicare cu pacienţii şi profesioniştii din domeniul sănătăţii (având în vedere slăbiciunile actuale ale sistemului naţional de carduri de asigurări de sănătate). "Acelaşi lucru este valabil şi pentru comunicarea datelor pacienţilor între diferiţi profesionişti din domeniul sănătăţii (medici de familie, specialişti) - care nu pare a fi acoperită", se arată în document.

Comisia Europeană solicită autorităţilor de la Bucureşti să se asigure că investiţia de 200 de milioane euro în echipamente noi este însoţită de soluţii adecvate de securitate cibernetică, având în vedere că spitalele din ţara noastră au fost supuse unor atacuri cibernetice semnificative în ultima vreme. De aceea, se cere introducerea unor cerinţe minime de securitate cibernetică pentru spitale sub formă de lege sau de orientări obligatorii, mai ales că legea naţională care transpune Directiva NIS nu acoperă toate spitalele relevante şi nici nu abordează dimensiunea sectorială.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
BTPay
Electromagnetica
Allview
Artego

Curs valutar BNR

17 Mai. 2021
Euro (EUR)Euro4.9256
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0527
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4985
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7135
Gram de aur (XAU)Gram de aur240.8982

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Boromir
Tohani
Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
carieraenergetica.ro
Energy CEO forum awards
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro