Premieră în Parlamentul European: Comisia von der Leyen - supusă testului moţiunii de cenzură

Parlamentul European a dezbătut ieri moţiunea de cenzură iniţiată de Gheorghe Piperea şi la care s-au raliat prin semnătură încă 75 de eurodeputaţi din partea grupurilor politice ECR, ID, Patrioţilor pentru Europa şi neafiliaţi. În documentul respectiv înaintat în 3 iulie 2025, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este acuzată de lipsă de transparenţă, de iresponsabilitate administratiovă şi de nerespectarea principiilor democratice în funcţionarea executivului european. Este pentru prima dată când în Parlamentul European este dezbătută şi supusă la vot o astfel de moţiune de cenzură. Dezbaterea moţiunii a avut loc ieri, iar votul va fi exercitat în şedinţa de joi, 10 iulie, a Parlamentului European.

În prezentarea textului moţiunii de cenzură la adresa Comisiei condusă de Ursula von der Leyen, iniţiatorul Gheorghe Piperea a spus: "Moţiunea de cenzură este un instrument constituţional menit a consolida democraţia. Nu este o problemă, e şansa unei soluţii. Moţiunea de astăzi vorbeşte despre fapte grave şi despre principii cruciale încălcate, Lipsa de transparenţă şi încălcarea autorităţii justiţiei sunt probate de decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în speţa Pfizergate, decizie pe care Comisia Europeană a ales să nu o execute. Despre ineficienţa cheltuirii banilor publici din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă vorbesc rapoarte recente ale Curţii Europene de Conturi. Ocolirea dezbaterii şi a deciziei în Parlamentul European este motivul pentru care Parlamentul a luat decizia de a da în judecată Comisia la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, fapt unic în istorie. În decursul ultimilor şase ani, Comisia a preluat abuziv atribuţii de la statele membre, a încălcat separaţia puterilor şi a ocolit Parlamentul European în deciziile majore. Concentrarea nedemocratică a deciziei în mâinile preşedintei Comisiei Europene este contrară principiului echilibrului şi distribuţiei puterii. Procesul decizional a devenit opac şi discreţionar şi azi ridică teme de abuz şi corupţie. Costul obsesiei birocraţiei Uniunii Europene cum ar fi schimbarea climatică a fost uriaş. Economic au crescut falimentele oamenilor simpli şi ale antreprenorilor şi au apărut riscuri de faliment suveran al statelor membre ale Uniunii Europene. Fragmentarea pieţei unice şi dublul standard au adâncit falia între regiunile Uniunii Europene. Exemplu: puţinii bani din PNRR pe care România a reuşit să îi atragă se duc pe importuri, iar nu în dezvoltarea sustenabilă a României. Migraţia scăpată de sub control a amorsat bombe sociale. Povara preluării migranţilor trece la statele mai puţin dezvoltate; ceea ce se întâmplă acum la graniţa Germaniei cu Polonia este un scandal, dar va deveni în curând obişnuinţă. În timp ce sărăcia şi regresul educaţional au devenit periculoase, unii dintre decidenţi şi partenerii lor comerciali şi-au pierdut integritatea, dacă au avut-o vreodată. Industria fricii este una dintre cele mai profitabile afaceri ale lumii şi de aceea frica s-a răspândit mai repede decât Covidul. În timp ce majoritatea eram în suferinţă, alţii îşi sporeau averile. Nu crizele distrug lumea, ci lăcomia celor care le monetizează”.

În apărarea sa, Ursula von der Leyen a precizat: "Ce am auzit de la domnul Piperea este destul de clar. Este practic o reţetă de manual al extremismului: polarizarea societăţii, subminarea încrederii în democraţie, cu acuzaţii false despre interferenţa în alegeri, tentativă de a rescrie istoria, istorie care ne arată că Europa a reuşit să depăşească pandemia cu bine. Sigur, putem să ne alăturăm domnului Piperea pe calea conspiraţiei, să îmbrăţişăm ideea acestor comploturi pe care dânsul le atribuie Bruxellesului sau putem să înţelegem ceea ce se întâmplă de fapt: că asistăm la încă o tentivă ordinară de a încerca dezbinarea instituţiilor europene. Nu putem lăsa să se întâmple acest lucru. Nu vom lăsa niciodată să se întâmple acest lucru”.

Preşedinta Comisiei Europene a reamintit ce s-a întâmplat în pandemie şi despre efortul financiar făcut de Uniunea Europeană pentru sprijinirea statelor membre, dar şi despre măsurile luate ulterior. Discursul Ursulei von der Leyen a fost întrerupt de protestele venite din partea deputatului european Diana Şoşoacă, căreia i s-a atras atenţia vehement să se liniştească de Roberta Metsola, preşedinta Parlamentului European.

"Afirmaţiile conform cărora aşi fi acţionat contra intereselor Uniunii Europene sunt total greşite. Negocierile privind vaccinurile au fost făcute împreună de reprezentanţii Comisiei şi reprezentanţii statelor membre UE. Fiecare contract care a fost negociat a fost analizat în detaliu, în capitalele statelor membre, înainte să fie semnat de fiecare dintre cele 27 de state membre. Nu au fost secrete, nu au fost clauze ascunse, niciun fel de obligaţie ascunsă pentru statele membre. Toate cele 27 de state membre au hotărât să îşi cumpere vaccinurile, au ales liber, prin propria voinţă. Deci orice stat membru care spune că nu cunoştea preţurile sau ce conţinea contractul, este necinstit. Oricine susţine aşa ceva, minte”, a mai spus Ursula von der Leyen despre acuzaţiile în legătură cu scandalul Pfizergate.

În sprijinul colegei sale de partid, Manfred Weber, preşedintele PPE a spus: "Pierdem vremea cu această moţiune de cenzură, mai ales că lui Putin îi place tot ce fac prietenii lui aici. Ştim că AfD în Germania şi AUR din România fac jocurile lui Vladimir Putin. (...) PPE are o linie roşie foarte clară: pro Europa, pro Ucraina, pro statul de drept. De aceea, PPE va vota în unanimitate împotriva acestei moţiuni de cenzură”.

La rândul lor, Alianţa Socialiştilor şi Democraţilor a reiterat prin preşedinta Iratxe Garcia Perez: ”Această moţiune iniţiată de extrema dreaptă nu va primi susţinerea grupului meu politic. Nu pentru că apărăm în totalitate acţiunile Comisiei Europene, ci pentru că nu vom vota niciodată alături cu cei cărora le place de Viktor Orban, de Marine Le Pen şi de alţii care vor să distrugă Uniunea Europeană. Această moţiune nu este una de supraveghere a Uniunii Europene ci se doreşte a fi o lovitură în inima Uniunii. Iar noi vom apăra valorile europene în faţa unei astfel de moţiuni”.

Dacă reprezentanţii grupului politice Patrioţi pentru Europa au afirmat că deputaţii acestora vor vota pentru moţiunea de cenzură, am înregistrat şi o situaţie bizară din partea Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, din care face parte şi AUR.

Nicola Procacini, copreşedintele grupului politic ECR a precizat: „Eu consider această moţiune o greşeală, un mare cadou pentru adversarii noştri politici, care vine exact în momentul frustrării lor maxime. O fi libertate de vot în cadrul ECR, dar această moţiune este sortită eşecului şi ştiţi foarte bine că este aşa, pentru că nici măcar nu se apropie de pragul de voturi necesar pentru a fi adoptată. (...) Eu voi vota împotriva acestei moţiuni, pentru că nu vreau să mă întorc la migraţia sălbatică, la ecologismul ca substitut pentru comunism, pentru că vreau să apăr munca fostului preşedinte al ECR, actualului vicepreşedinte al Comisiei Europene, Raffaele Fitto, care astăzi este vicepreşedintele Comisiei Europene”.

În schimb, Valerie Hayer, şefa grupului politic Renew Europe a menţionat: „Îi amintesc domnului Procacini că jumătate din grupul ECR l-a lăsat baltă şi a semnat această moţiune. La grupul Patrioţilor pentru Europa, ştim că aceştia vor să distrugă Europa. Oare în ce lume trăiesc oamenii aceştia? (...) Noi nu am semnat această moţiune de cenzură şi sper ca acest lucru să fie înţeles aşa cum trebuie”.

Reprezentantul grupului Verzilor (Greens), Bas Eickhout a arătat: „Moţiunea aceasta trebuie să fie despre transparenţă, despre combaterea corupţiei, etc.. Dar corupţia porneşte de la extrema dreaptă pentru că majoritatea cazurilor de corupţie de acolo vin şi mi se pare incredibil că nu se menţionează scandalurile care au izbucnit când reprezentantul Patrioţilor pentru Europa era la conducerea Frontex. Extrema dreaptă a blocat în acest Parlament orice iniţiativă privint transparenţa, iar când au fost probleme, noi, Verzii, am dat în judecată Comisia pentru transparentizarea contractelor. Unde eraţi atunci? Toate acestea denotă că moţiunea este un mare spectacol politic montat de extrema dreaptă pentru a submina democraţia şi Europa”.

Semnatarii moţiunii au acuzat în document lipsa de transparenţă a Comisiei în ceea ce priveşte negocierile cu compania Pfizer pentru achiziţionarea vaccinurilor anti-COVID-19, punând accent pe refuzul accesului la mesajele text dintre preşedinta Comisiei şi directorul general al Pfizer, considerate esenţiale pentru înţelegerea deciziilor care au implicat cheltuirea a zeci de miliarde de euro din fonduri publice. La acestea se adaugă criticile dure formulate de Curtea de Conturi a Uniunii Europene, care într-un raport recent a evidenţiat deficienţe grave în mecanismul de implementare a Facilităţii pentru Redresare şi Rezilienţă, precum şi riscuri sistemice precum dublul finanţării şi lipsa unor verificări riguroase privind utilizarea fondurilor.

Pe lângă aceste aspecte financiare, moţiunea de cenzură denunţă şi o serie de derapaje instituţionale, cum ar fi utilizarea nejustificată a articolului 122 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene pentru fundamentarea unui program de finanţare a apărării în valoare de 150 miliarde euro, program ce ar depăşi scopul acestui articol destinat, în esenţă, intervenţiilor în situaţii de urgenţă economică. Comisia Europeană este acuzată în textul moţiunii că a deturnat sensul prevederilor legale pentru a-şi impune agenda strategică fără o consultare reală a Parlamentului, afectând astfel grav echilibrul instituţional al Uniunii.

Un alt aspect consemnat în moţiunea de cenzură de către semnatari se referă la faptul că Comisia Europeană ar fi avut ingerinţe directe în procesele electorale din unele state membre, precum România şi Germania, prin aplicarea distorsionată a Regulamentului privind serviciile digitale. Autorii moţiunii susţin că regulamentul respectiv, conceput pentru protecţia consumatorilor în mediul online, ar fi fost folosit abuziv pentru a restricţiona votul şi chiar pentru a anula rezultate electorale, ceea ce contravine principiilor fundamentale ale suveranităţii naţionale şi ale democraţiei europene.

În ansamblu, textul moţiunii afirmă că toate aceste acţiuni şi omisiuni ale Comisiei subminează în mod profund încrederea cetăţenilor în instituţiile europene, compromit buna guvernanţă şi denaturează spiritul tratatelor care fundamentează Uniunea Europeană. Prin urmare, semnatarii moţiunii solicită plenului Parlamentul European să retragă încrederea în actuala Comisie, considerând că aceasta şi-a pierdut legitimitatea de a conduce Uniunea Europeană în conformitate cu principiile transparenţei, responsabilităţii şi respectului faţă de statul de drept. Votul cu privire la respectiva moţiune de cenzură va fi exprimat în şedinţa de joi, 10 iulie, a Parlamentului European.