Reducerea poluării atmosferice accelerează încălzirea globală

Aproape zilnic apar studii care contrazic afirmaţiile oficiale, conform cărora "ştiinţa este stabilită", afirmaţii posibile doar la nivelul unei societăţi în care analfabeţi funcţional deţin puterea şi din care a dispărut orice urmă a gândirii critice.

Un astfel de studiu arată că reducerea emisiilor poluante ale navelor maritime are o consecinţă neaşteptată, accelerarea încălzirii globale. Studiul a fost publicat recent în Communications Earth & Environment sub titlul "Abrupt reduction in shipping emission as an inadvertent geoengineering termination shock produces substantial radiative warming" şi este disponibil la adresa https://doi.org/10.1038/s43247-024-01442-3.

Colectivul de autori subliniază că "activităţile umane influenţează clima Pământului prin modificarea compoziţiei atmosferei", iar "efectul de încălzire al gazelor antropice cu efect de seră a fost parţial compensat de efectul de răcire al aerosolilor antropici".

Odată cu adoptarea noilor reglementări referitoare la combustibilii utilizaţi în transportul naval, s-a observat o reducere bruscă şi de mare amplitudine a emisiilor de dioxid de sulf.

Reglementările Organizaţiei Maritime Internaţionale (IMO) au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020 şi obligă transportatorii să utilizeze combustibil cu un conţinut de sulf de maxim 0,5%, faţă de 3,5% anterior.

Rezultatul a fost scăderea accelerată cu aproximativ 80% a emisiilor de dioxid de sulf, care a condus la accelerarea încălzirii globale ca urmare a reducerii gradului de acoperire cu nori a suprafeţei oceanelor.

Schimbarea neaşteptată determinată de reducerea emisiilor de dioxid de sulf este descrisă de autori drept "şoc de terminare a geoingineriei involuntare".

Pe baza impactului estimat asupra forţării radiative, un indicator al balanţei energetice la nivelul atmosferei terestre, autorii precizează că "s-ar putea ajunge la o dublare, sau chiar mai mult, a ratei de încălzire a atmosferei în acest deceniu comparativ cu rata încălzirii din anii "80, cu o puternică eterogenitate spaţio-temporală".

În plus, "efectul de încălzire este în concordanţă cu încălzirea puternică observată în 2023 şi este de aşteptat ca actualul deceniu să devină anormal de cald".

Soluţia propusă în articol este tot de natura geoingineriei, respectiv creşterea gradului de luminozitate al norilor cu ajutorul aerosolilor, care ar putea conduce la o răcire temporară a atmosferei.

Reducerea emisiilor de aerosoli se află şi în atenţia unui studiu realizat de cercetători din China, Statele Unite şi Germania, publicat recent sub titlul "Atmosphere teleconnections from abatement of China aerosol emissions exacerbate Northeast Pacific warm blob events" în PNAS (Proceedings of the National Academy of Sciences) şi disponibil la adresa https://doi.org/10.1073/pnas.2313797121.

După rularea mai multor modele climatice, autorii au ajuns la concluzia că recentele valuri de căldură din nordul Pacificului s-ar putea datora unei scăderi masive a emisiilor de aerosoli în sectorul industrial din China.

"În perioada 2010-2020, temperatura la suprafaţa mării din Pacificul de Nord-Est a cunoscut cel mai cald deceniu înregistrat vreodată, manifestat prin mai multe valuri de căldură marină extremă, care afectează grav ecosistemele marine şi vremea de-a lungul coastei de vest a Americii de Nord", se arată în rezumatul lucrării, unde se mai subliniază că nu se cunosc cauzele acestei încălziri dramatice şi continue.

Astfel de valuri de căldură au fost atribuite, în general, încălzirii globale, dar până în prezent cercetătorii nu au descoperit modul în care încălzirea globală ar putea provoca astfel de creşteri într-o anumită parte a planetei.

Dincolo de acţiunea gazelor cu efect de seră, autorii arată că "reducerea rapidă a aerosolilor în China în această perioadă joacă probabil un rol important" pe baza simulării a 12 modele climatice, care au fost rulate în două condiţii diferite: una în care emisiile din Asia de Est au rămas la nivelul ultimelor decenii, iar cealaltă în condiţiile scăderii emisiilor de aerosoli observate în realitate.

Scăderea puternică a emisiilor de aerosoli din China începând din 2010 a fost determinată de aplicarea unor programe guvernamentale de reducere a poluării la nivelul centralelor electrice şi fabricilor.

"Am constatat că reducerea rapidă a aerosolilor în China declanşează anomalii ale circulaţiei atmosferice dincolo de regiunea sa sursă şi determină o încălzire medie substanţială a suprafeţei în Pacificul de Nord-Est, ceea ce creează condiţii favorabile pentru evenimentele extreme de încălzire a oceanelor", mai arată autorii, care apoi subliniază "necesitatea de a lua în considerare riscurile care decurg dintr-o reducere a emisiilor de aerosoli antropogeni în evaluarea impactului schimbărilor climatice".

În opinia lor, numărul valurilor de căldură înregistrate în Pacificul de Nord-Est va continua să crească, pe fondul reducerii în continuare a emisiilor de aerosoli antropogeni.

Cele două studii prezentate mai sus se adaugă numărului tot mai mare de analize publicate în ultimii ani şi arată că ştiinţa schimbărilor climate este departe a fi "stabilită", aşa cum se precizează în toate declaraţiile oficiale.

În aceste condiţii, este inadmisibilă promovarea agresivă a politicilor de mediu care ignoră cele mai noi descoperiri ştiinţifice doar pentru a promova interesele economice şi financiare ale "elitelor" verzi, cu atât mai mult când aceasta se face prin terorizarea în continuare a populaţiei şi condamnarea acesteia la o pauperizare demnă de cele mai întunecate perioade ale istoriei.