Crypto

SUPLIMENT PREŢUL SĂNĂTĂŢII"Aglomeraţia din unităţile de primiri urgenţe arată un sistem medical defectuos"

Ziarul BURSA #Companii / 30 septembrie 2019

Raed Arafat

Raed Arafat


(Interviu cu Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă)

Valoarea totală a investiţiilor pentru 2015-2022 este de 900 milioane euro

"Medicii care lucrează atât în sectorul de stat, cât şi în cel privat, duc la o căpuşare a sistemului public şi la o disfuncţionalitate în interiorul acestuia"

Reporter: Cum aţi descrie astăzi sis-temul medical din ţara noastră? Vedeţi o evoluţie a acestuia în ultimii ani?

Raed Arafat: Dacă vorbim despre sis-temul sanitar în general, tabloul nu poate fi făcut per total, ci pe segmente. Putem spune că unele domenii au evoluat, altele au rămas mai puţin dezvoltate sau chiar s-au întors înapoi în timp. Pe domeniul medicinii de urgenţă, consider că am evoluat în ultimii ani, începând cu 2007. Exis-tă, cel puţin la acest moment, semne că sunt lucruri la care trebuie să fim atenţi înainte să înceapă să ne afecteze negativ. Mă refer aici la resursa umană, la continuarea dezvoltării resursei umane, la asigurarea locurilor pentru rezidenţi, la bugetarea serviciilor de urgenţă şi la asigurarea consumului corect de materiale, medicamente, consumabile şi acces la investigaţii. Sistemul de urgenţă a evoluat, dar, din punctul meu de vedere, are nevoie de susţinere continuă.

Ideea care a tot circulat, conform căreia în sistemul medical de urgenţă s-a investit deja mult şi trebuie să ne uităm la alte segmente, este total greşită. Da, este nevoie să ridicăm şi alte ramuri, dar în niciun caz să stopăm sistemul de urgenţă, pentru că apoi se va prăbuşi acesta.

Pe partea prespitalicească, a serviciilor de ambulanţă, cred că este nevoie de formare foarte serioasă, continuă, şi la fel şi în cadrul unităţilor de primiri urgenţe pentru creşterea calităţii actului. Totodată, este nevoie de analiză şi adoptarea unor modele noi de lucru. Trebuie să recunoaştem că, odată cu trecerea vremii, anumite soluţii, care existau la un moment dat, ca de exemplu existenţa unui medic pe fiecare ambulanţă, astăzi nu mai pot fi aplicate, şi, astfel, sunt judeţe care chiar nu mai au medici. Acest lucru înseamnă că asistenţii trebuie să aibă o competenţă crescută, printr-o pregătire corectă, ca să poată face măcar un transfer al unui pacient în stare gravă, în colaborare cu un medic aflat la distanţă prin sistemul de telemedicină. De asemenea, utilizarea din ce în ce mai complexă a telemedicinii trebuie încurajată şi în sistemul prespitalicesc şi în sistemul spitalicesc, între unităţile de primiri urgenţe de diferite categorii. Cred că cel mai important lucru pentru a păstra evoluţia pozitivă a sistemului de primiri urgenţă este predictibilitatea, este nevoie să ştim exact la ce să ne aşteptăm în următorii ani. Este important să avem siguranţa bugetelor, să ştim că putem să-i preluăm pe cei care termină rezidenţiatul, în jur de 50-70 de rezidenţi pe an, pe care dacă noi nu îi luăm în sistem în-seamnă că îi pregătim degeaba. Sunt unităţi de primire urgenţă cu un număr inadecvat de medici, de personal care trebuie completat şi adus la numărul corect pentru a putea face faţă urgenţelor.

Vreau să înţelegem că partea de lipsă de personal poate fi corectată pentru că am avea personal dacă am avea o viziune permanentă de completare a resursei umane, să nu se întrerupă şi să fim lăsaţi să facem treabă aşa cum trebuie pentru acest sector, pentru că acesta este un sector care a fost dezvoltat foarte greu şi are nevoie de continuitate şi are nevoie de sprijin ca să se poată dezvolta mai departe.

Tot pe sectorul primiri urgenţe se tot vorbeşte despre faptul că unităţile de primiri urgenţe sunt aglomerate şi că pacienţii abuzează de serviciile acestora. Eu, în această privinţă, am o părere mai nuanţată pentru că întotdeauna compar şi cu alte ţări ce se întâmplă la noi. În ceea ce priveşte problema noastră cu supraaglomerarea unităţilor de primiri urgenţă, totuşi, dacă ne comparăm cu alte ţări, nu stăm atât de prost din acest punct de vedere. Noi aveam cam cinci milioane de vizite în unităţile de primiri urgenţe (UPU) pe an, la o populaţie de aproximativ 20 de milioane, ceea ce înseamnă că unul din patru cetăţeni merg la UPU odată pe an, în medie. Alte ţări au ajuns la 1 la 2,5 cetăţeni sau chiar la 1 la 2, ceea ce înseamnă că unităţile de primiri urgenţă sunt mult mai aglomerate acolo. Soluţia aici în niciun caz nu este pedepsirea pacientului, aşa cum am văzut pe reţele de socializare şi pe diferite medii de comunicare unde se vorbeşte fără nicio empatie faţă de pacient. Soluţia este să oferi alternativă pacientului, să nu mai fie nevoit să vină în unităţile de primiri urgenţe, să meargă în altă parte unde are încredere pentru problemele care poate că sunt acute, dar mai puţin urgente. Pacientul nu vine la UPU din plăcere, vine pentru că nu mai are unde să meargă în sistem. Vorbind acum în general despre sistemul sanitar, am închis porţile una după cealaltă. Am redus numărul pacienţilor care pot fi văzuţi de medicii de familie, am pus nişte condiţii - în afara sistemului de urgenţă vorbim numai de asigurat şi sunt mulţi cetăţeni neasiguraţi. Şi atunci în mod clar în sistemul de urgenţă, în care nu vorbim numai de asiguraţi, pentru că el trebuie să asigure urgenţa oricărui cetăţean, oamenii vin ca fiind ultima lor şansă. Soluţia nu poate fii închiderea uşilor şi aici şi să pedepsim cetăţenii, să îi lăsăm în stradă şi să ne uităm la ei numai în momentul în care sunt în comă sau inconştienţi. Trebuie să găsim o rezolvare complementară cu unităţile de primiri urgenţe care să permită acestor categorii de pacienţi, care să zicem că nu sunt urgenţe reale, să se adreseze acolo. Este foarte mult de discutat.

Reporter: Vedeţi care ar fi alternativele pentru rezolvarea supraaglomerărilor din unităţile de primiri urgenţe?

Raed Arafat: Deschiderea sistemului de asistenţă primară mai mult a pacienţilor şi deschiderea sistemului de consultaţii de specialitate, de exemplu a policlinicilor sau a unităţilor de ambulatoriu şi mai ales către pacienţii cu resurse financiare limitate. Dacă ne uităm ce oameni vin în unităţile de primiri urgenţe vedem că vorbim de populaţia care fie are urgenţe extrem de critice şi nu mai contează statutul social, fie sunt persoa-ne foarte sărace, din grupuri vulnerabile, care nu au unde să meargă în altă parte. Noi nu putem să ne răzbunăm pe pacienţi. În plus, nu putem lua în calcul nici aspectul că un pacient când vine la UPU abuzează. Abuzul înseamnă că face ceva intenţionat, dar ei nu fac nimic rău. Vorbim de oameni care sunt îngrijoraţi, au o problemă de sănătate, poate că într-adevăr sunt şi unii care exagerează, dar dacă un om este îngrijorat, îl doare ceva care nu l-a mai durut şi este acut, se adresează urgenţei pentru că el consideră că are o urgenţă. Dacă vrem ca omul să facă triajul corect înainte să ajungă la spital, soluţia este să-i trimitem pe toţi la facultatea de medicină şi abia după aceea putem să le pretindem oamenilor să nu mai vină la urgenţe. Altfel, dacă omul respectiv nu are cunoştinţe medicale, are o problemă de sănătate şi merge la unitatea de primiri urgenţă, noi nu putem să-l respingem până nu excludem realmente urgenţa.

De asemena, pacienţii care vin pe picioarele lor în unităţile de primiri urgenţă, de multe ori, se internează pentru că se descoperă că într-adevăr au o urgenţă. Nu există un criteriu de diferenţiere a celor veniţi personal, faţă de cei veniţi cu ambulanţa. De aceea trebuie să faci un triaj, să consulţi toţi pacienţii şi să excluzi urgenţa pentru a nu trimite bolnavul acasă. Acestea sunt modalităţile prin care se lucrează în toată lumea în acest moment. Că în unele ţări cineva a forţat să se pună plată sau coplată nu cred că este neapărat cea mai bună soluţie. Sunt studii care au arătat că orice restricţionare a serviciilor de urgenţă face ca cei care sunt mai săraci să vină tardiv şi să nu mai descoperi anumite probleme în stadii incipiente. Nu trebuie să facem aceste jocuri care circulă acum şi sunt din ce în ce mai des puse pe tapet, trebuie să găsim alte soluţii. Poate că o soluţie ar fi telefonul de urgenţă, aşa cum fac colegii de la Cluj cu linia telefonică dedicată copiilor, la care părinţii sună şi discută cu un medic şi află dacă este obligatoriu să meargă la urgenţe sau poate aştepta până a doua zi. Telefoanele de informare, consultare telefonică şi îndrumare a pacientului sau a familiei acestuia pot fi o soluţie de implementat, dar şi aici avem nevoie de pregătirea personalului, de proceduri, care durează. Trebuie planificat de acum ca să putem vedea impactul peste trei-patru ani. Unităţile de primiri urgenţă, aşa cum au evoluat ele acum, sunt victimele propriului succes, pentru că oamenii vin aici fiindcă au încredere. În acelaşi timp, sunt locul unde apar semnele unui sistem cu probleme, unui sistem sanitar care nu mai permite accesul uşor în alte părţi. Este un sistem condiţionat, care implică plată, trebuie să se aştepte foarte mult sau sunt alte probleme şi atunci oamenii într-adevăr pot să aleagă această soluţie mai simplă şi să ajungă la ea uneori exagerat, dar alteori justificat.

Reporter: Modelul căror ţări credeţi că am putea să-l urmăm pentru a avea o organizare mai bună a sistemului medical de urgenţă?

Raed Arafat: Noi am preluat în sistemul de urgenţă ce este mai bine din mai multe ţări ca SUA, Marea Britanie, Franţa, Germania şi pe serviciile prespitaliceşti şi pe cele de spital, însă un model perfect în lume la această oră nu există. Trebuie să găseşti un model al sistemului sanitar cât mai echilibrat şi totuşi să fie în favoarea pacientului, nu în favoarea jucătorilor de pe piaţă. Aici mă refer la furnizorii de servicii de sănătate, atât private, cât şi publice care trebuie să urmărească interesul pacientului. Cred că noi, în ultimii ani, am eşuat, nu am reuşit să punem interesul pacientului în faţă. Presiunile asupra decidenţilor au fost întotdeauna foarte mari, mă refer în general. Poate că sistemul de urgenţă a fost cel care într-adevăr a funcţionat şi funcţionează în interesul omului de rând, chiar dacă omul de rând exagerează în apelarea la sistemul de urgenţă, dar există o linie care dacă este depăşită puţin nu este o problemă, dar dacă devine foarte strictă pe accesul de primiri urgenţă vei pierde oameni cu siguranţă. Sunt oameni la care foarte greu descoperi că au urgenţă reală înainte să faci toate investigaţiile şi analizele necesare. Oamenii nu vin cu manifestări egale, la un infarct după cum ştie toată lumea te doare pieptul, durerea merge în mână, în gât, dar asta doar la aproape 50% din cazuri, restul nu au această simptomatologie, ea diferă. Nu poţi să descoperi fără analize, altfel rişti să trimiţi un bolnav care a suferit un infarct acasă. Orice medic care face presiuni prin reţelele de socializare împotriva pacienţilor din unităţile de primiri urgenţe cum că aceştia trebuie să fie pedepsiţi şi luate măsuri împotriva lor că deranjază, că nu au timp să se ocupe de urgenţele adevărate, adică cele vizibil critice, în-seamnă că nu ştie cum funcţionează medicina de urgenţă. Medicina de urgenţă nu este doar a cazurilor vizibile şi clare, dar şi a urgenţelor ascunse care trebuie descoperite de către medicul din unitatea de primiri urgenţe. Şi nu sunt puţine aces-te urgenţe.

Reporter: Care este stadiul proiectului video-call la 112 şi ce îmbunătăţiri va aduce sistemului?

Raed Arafat: Acesta încă este în proces de implementare odată cu noul sis-tem 112, dar va mai dura. Momentan, lucrăm cu colegii de la STS. Prin acest sis-tem vom putea folosi mai multe modalităţi de discuţie cu apelantul, nu doar la nivel de convorbire, dar şi video. Să vedem exact ce se întâmplă acolo şi să luăm decizii mai bune. Îl putem ghida mai uşor astfel.

Reporter: DSU a desfăşurat diferite exerciţii de simulare a intervenţiei în cazul unor eventuale dezastre. Cât de pregătită este ţara noastră în faţa unei posibile calamităţi naturale?

Raed Arafat: Suntem mai bine pregătiţi decât înainte, dar mai este încă mult de lucrat. Fără discuţie exerciţiile care s-au făcut în ultima perioadă au cres-cut capacitatea noastră de reacţie şi modul de colaborare între noi ca entităţi, care este, în general, una din problemele majore. Într-un exerciţiu de mare am-ploare este important să vezi cum colaborează toate entităţile civile, militare, internaţionale, aşa cum s-a întâmplat în cazul exerciţiului "Seism 2018". Acolo am descoperit multe lucruri de corectat, nu a fost totul perfect şi nici nu are cum. Vom avea şi anul acesta o simulare, dar este fără forţe de teren, se va desfăşura în octombrie tot pe partea de seism, dar numai pe comandă şi control pentru testarea unor mecanisme.

Reporter: Cum a ajutat introducerea supravegherii video a ambulanţelor des-făşurarea procedurilor de intervenţie?

Raed Arafat: Noi am implementat în serviciile de ambulanţă două sisteme - camerele video şi un sistem digital de raportare. Pe camerele video unii încă lipesc ceva să nu fie văzuţi, deşi este un mijloc de control al calităţii foarte bine venit în ambulanţe. Prin sistemul digital de raportare vrem să nu se mai foloseas-că procedurile pe hârtii. Dar avem, încă, foarte multe discuţii în acest sens. Nu putem trece pe acest nou sistem până când nu va fi folosit corect de toţi actorii implicaţi. Încă mai avem de lucrat pe acest aspect.

Reporter: Aveţi în plan noi investiţii?

Raed Arafat: Sunt noi investiţii pe sis-temul de urgenţă - în aviaţie, unde vorbim de elicoptere noi, dar şi pe partea terestră, maritimă şi de dezastre. Am semnat deja contractul cu Airbus pentru primele patru elicoptere uşoare, care urmează să fie livrate şi avem în curs alte licitaţii. Per total, investiţiile făcute între 2015-2022 vor atinge 900 de milioane de euro. Majoritatea acestora provin din fonduri europene, dar sunt şi proiecte cofinanţate de stat, în proporţie de 15-20% în funcţie de proiect, ajungând chiar şi la 40%.

Reporter: Cât de important este ca românii să înţeleagă ce înseamnă cu adevărat o urgenţă şi să nu abuzeze de numărul de urgenţă 112?

Raed Arafat: Pacientul trebuie să fie educat şi să înţeleagă faptul că urgenţa este pentru urgenţe. Dacă pacientul simte că este ceva în neregulă şi necesită apelul la 112 este de înţeles, dar dacă pacientul ştie că problema lui nu necesită apelarea serviciului de urgenţă, dar o face în mod intenţionat ca să nu meargă la medicul de familie, atunci este o problemă. Acest pacient poate să ucidă pe altul care poate să aibă o adevărată urgenţă. În acest sens, am desfăşurat campanii - "Urgenţa este pentru urgenţă" - prin care am explicat foarte clar când este nevoie să apelezi la urgenţă.

Avem campanii şi pe aplicaţia DSU, în mediul on-line, pe platformele de socializare. Este o campanie complexă, inclusiv în interiorul unităţilor de primiri urgenţă.

Reporter: O parte din opinia publică consideră că aţi fi putut preveni unele cazuri cum ar fi cel din Caracal sau Munţii Apuseni şi în consecinţă ar trebui să vă depuneţi mandatul. Ce răspuns aveţi pentru aceştia?

Raed Arafat: În primul rând, cazul Caracal - nu ştiu care este rolul situaţiilor de urgenţă aici. Am fost numit de premier să mă ocup de o analiză pe 112, dar 112 nu este coordonat de mine şi nici nu coordonez alte forţe decât cele de primire în urgenţă. A devenit o modă. Odată cu orice caz, apar şi câteva persoane, unele dintre ele cu interese foarte cunoscute, care încep să strige că trebuie să plec eu. O să vină o zi în care cineva o să zică: "nu vreau să lucrez cu tine, pleacă" şi atunci am să plec, nu se pune problema. Însă, în cazul Apuseni era altă discuţie. Nu eram în ţară la acel caz şi eu eram la Ministerul Sănătăţii, nu aveam atribuţii pe căutare/salvare. Faptul că au reuşit să mă implice şi să mă atace în acel scandal, din nou a fost pentru aceleaşi interese. Da, răspundeam de elicopterul SMURD, care nu a putut ajunge acolo din cauza vremii proaste şi în final este o instanţă care a luat o decizie în acel caz. Atâta vreme cât instanţa nu a sesizat că nu mi-am făcut treaba este momentul să închidem subiectul. Dacă sunt membrii din familie care sunt nemulţumiţi le înţeleg durerea, dar, în acelaşi timp, nu poţi să terfeleşti pe cineva ani de zile şi să spui că el i-a omorât pe toţi, când nici măcar nu era în ţară şi nu avea responsabilitatea directă pe subiectul respectiv. Din nou vorbim de manipulări mediatice pe care oricât le-am explica vor rămâne întotdeauna o parte din viaţa noastră.

Reporter: Este suficient bugetul alocat sistemului de urgenţă?

Raed Arafat: Încă mai este loc de mai bine. Momentan, investiţiile pe fonduri europene sunt suficiente, mai avem nevoie pe partea de personal. Resursa umană necesită bugetare pentru suplimentarea ei şi nu numai pe partea medicală, dar şi pe partea inspectoratului pentru situaţii de urgenţă şi pe partea serviciilor de ambulanţă, pompieri, SMURD. Pe partea de consumabile şi materiale sanitare pot să spun că până acum a func-ţionat sistemul, dar este nevoie de predictibilitate să ştim pe ce putem să ne bazăm în sistem ca să mergem mai departe.

Reporter: Credeţi că în ultimii ani a devenit sistemul de sănătate prioritar în Guvernare?

Raed Arafat: Da, a devenit prioritar în sensul în care s-au asigurat şi plăţi salariale mult mai corecte, dar mai trebuie luate nişte măsuri. Eu insist asupra faptului că doar creşterea salarială, fără alte măsuri complementare, nu este suficientă. Trebuie să vedem şi soluţii care să separe sectorul public de cel privat. Ambele sisteme trebuie să evolueze corect, dar nu trebuie să avem medici care lucrează în ambele părţi şi care se plimbă cu pacienţii. Trebuie, la un moment dat, să ajungem la nişte lucruri transparente, corecte. Sectorul public trebuie să fie întărit, nu înlocuit şi nu slăbit. Nicio ţară nu poate să stea fără un sector public puternic, mai ales o ţară care are o populaţie care nu este la un nivel de trai foarte ridicat, avem foarte mulţi oameni săraci sau la limita sărăciei şi din această cauză sectorul public trebuie să poată să acopere nevoile acestora.

Cred că medicii care lucrează atât în sectorul public, cât şi cel privat, duc la o căpuşare a sistemului public şi la o dis-funcţionalitate în interiorul acestui segment. Sistemul public, dacă vrem să evolueze corect trebuie să avem personal loial acestuia, nu împărţită între două sectoare, mai ales cu salariile practicate acum.

Reporter: Vă mulţumesc!

Opinia Cititorului ( 4 )

  1. Numai minciuni sfruntate. Auzi la el, nu trebuie pedepsiti pacientii care abuzeaza. BA TREBUIE. Nesimtirea trebuie pedepsita. Nu te gandesti creatura ciudata care esti si la oamenii care lucreaza in urgenta si pe care-i slugaresti cum vrei tu de mor pe capete? Nu te gandesti? O sa facem infarct de tineri. Dar ce iti pasa tie. Nu ai mai consultat un pacient de 20 de ani, dar iti dai cu parerea. Te invit intr-o garda, sa te scuipe toti betivii, sa te injure toti tiganii, sa ai 200 de non urgente la usa, sa consulti rahaturi pana iti sta pulsul. Si la sfarsit sa pleci umilit , pe de o parte de "pacienti", pe de alta parte de un sistem creat sa bage in mormant medicii prin epuizare si munca fortata !

    1. Corect

      corect!dar se pot face controale cu CNP pacient care suna săptămână de săptămâna la Ambulanță!se confundă sistemul social cu ce de urgență !ziua in crâșmă, noaptea Urgență!și cei care muncesc, plătesc,nu pot beneficia de servicii de sănătate ce au nevoie, decât contra cost!Nu mai sunt fonduri!Trebuie stabilite criterii de Urgență!Nu poti spune dureri de cap de o săptămână-urgență!Lombal gii de 2saptamani,oboseala de câteva luni....și personal Urgență ucis! ucis de haos dirijat!

    Perfect adevarat

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Crypto

Supliment dedicat pieţei monedelor digitale
Dezbaterea online “Exporturile, în primul rând!”
BTPay
Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
BITCOIN ROMANIA

Curs valutar BNR

04 Mar. 2021
Euro (EUR)Euro4.8784
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0503
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.3880
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6437
Gram de aur (XAU)Gram de aur223.2049

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Hidroelectrica
Concurs de idei de afaceri inovative ”Money is Funny” – ÎNSCRIERI
www.hipo.ro
HackITall2
Women Professionals in the Automotive Industry
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro