Tanti: o instituţie fertilă a societăţii româneşti

Cornel Codiţă
Ziarul BURSA #Editorial / 10 ianuarie 2020

Cornel Codiţă

Înainte să fie o persoană, "tanti" este o instituţie, o funcţie socială. Se vede treaba, dacă nu importantă, măcar folositoare, de vreme ce o vedem propăşind peste vremuri şi veacuri, prea puţin afectată de trecerea timpului.

În vremurile dumnealui, Caragiale, "tanti" juca un rol special, de "acoperire", în afaceri maritale nu tocmai "ortodoxe". Unele nefericite, cum o aflăm, bunăoară, chiar din gura dumneaei, Tarsiţa Popeasca, văduva lu priotu Sava, de la Caimata, care a dărîmat-o Pache, cînd a făcut bulivardu ăl nou... şi a fiului ei... nefericitul soţ, alintat cu dragoste maternă... mangafache. "Dumneaei, domnule avocat, am martori, umblă toată ziulica pe la tanti ale dumneaei; ştiu eu ce face dumneaei pe la tanti ale dumneaei? Că dumneaei are vreo patru tanti. Olio! Ce spui, ţaţo? Nu zici cinci?... ba încă şase! Pe Răduleasca, pe Popeasca, pe Ioneasca, pe Otopeanca, pe Hurdubiloaia, pe Popeasca ailaltă al lui Mache al popii Zamfirache..."(vezi schiţa Art. 214!) În altele, însă, fericite. Cum este cazul familiei Vergopolu, unde micile economii ale doamnei casei salvează nu doar chiria pe şase luni înainte a unei noi şi confortabile locuinţe, luată pe trei ani, ci şi lipsa de ocupaţie a soţului, asuprit de prea înalte principii pentru a se înhăma la orice sinecură birocratică, mă rog... vacanţa familială de vară, la Sinaia, plus obligaţiile sociale. Un colţ al vălului care acoperă misterul micilor economii ale doamnei se ridică... cu totul întămplător, atunci cînd birja tocmită dinainte vine la unsprezece ceasuri fix să o ia de acasă: Doamna trebuie să meargă negreşit la o mătuşică a ei (vezi schiţa Mici economii...)

Ai zice că vremurile lui Caragiale s-au dus de mult şi "tanti" nu mai are ce să facă, la ce să fie bună, în zilele societăţii româneşti de tranziţie. Aş... ce-eşti copil! Ţi-ai găsit... tanti sau mătuşa, cum vreţi să-i ziceţi, a reînviat. Tot cu funcţie de "acoperire", de data aceasta economică. Aşa s-a năs-cut, mai precis s-a reîncarnat "Mătuşa Tamara", instituţia care, în România tranziţiei, a lămurit odată pentru totdeauna cum un funcţionar public, angajat la stat toată viaţa, chiar dacă vreo cîţiva ani pe funcţii ministeriale şi prim-ministeriale a făcut rost de o avere pe care, dacă ar fi tradusă în ouă, n-ar ajunge nici o sută de ani parlamentarilor din zece "camere" să le numere pe toate. Fără să se bucure de aceeaşi vizibilitate publică, droaie de alte şi alte "mătuşi", "unchi", "bunici şi bunice", "veri, verişori şi verişoare" şi tot felul de alte rubedenii au jucat acelaşi rol de "tanti" în nenumăratele procese de false moşteniri şi prea autentice împroprietăriri "pe ochi frumoşi" în România tranziţiei fără căpătîi. Aşa s-au făcut averile unora dintre cei mai prosperi noi îmbogăţiţi ai României şi, fatală coincidenţă, s-a instalat bunăstarea în casele cîtorva dintre reprezentaţii autorizaţi ai justiţiei şi ai instituţiilor sale auxiliare.

Ei bine, tocmai cînd eram pe punctul să concluzionez asupra rolului absolut negativ, ca să nu zic nefast, al instituţiei "tanti" în societatea românească, iaca dumneaei, realitatea, mi-a pus sub ochi şi cealaltă faţă a monedei. O "tanti" bună şi folositoare, ca o buruiană de leac... să o pui la rană, nu alta! Am o treabă la o instituţie financiară... a statului, vezi bine. Pentru un moft, îmi trebuie un dosar cu vreo cincisprezece piese, plus copii în nu ştiu cîte exemplare. Eu nu ştiu, dar "tanti de la xerox" ştie! La doar cîţiva paşi de înfricoşătoarea instituţie publică, îşi vede de treabă, într-o dugheană în care nu încap niciodată mai mult de trei patru persoane deodată, ea, "tanti". Te duci şi îi spui ce te doare. Cu calm şi eficienţă maximă îţi ia la verificat toate hîrţoagele, îţi completează cererile, formularele şi celelalte, face copiile trebuincioase, musai cîte trebuie, şi pentru toată această strădanie pretinde preţul a două trei cafele. Aventura nu s-a terminat. Mai am nevoie de o hîrţoagă, de la altă instituţie financiară. E gata peste şase zile îmi spune, amabilă, doamna de dincolo de geamul securizat al ghişeului. Bine, zic, dar mai devreme nu se poate? Am programare la următoarea instituţie peste trei zile. Ba s-ar fi putut, îmi spune dumneaei, cu înţelegere şi o undă de bunăvoinţă în glas, dar colega mea de la ghişeul 12 vine abia vineri la serviciu, peste şase zile. Ghişeul colegei e doar un scaun mai încolo de ghişeul dumneaei. O întreb precipitat: încotro e răsăritul? Mă priveşte... curios. Încep să-mi fac cruci mari, împărăteşti şi să borborosesc o imploraţie. Ce faci, domnule?... mă chestionează dumneaei... vădit îngrijorată. Mă rog Atotputernicului, zic, fără să încetez din mătănii... nu cumva să emigreze doamna pînă vineri, că rămîn fără hîrtia de care am neapărată nevoie la următoarea instituţie a statului. Iar fără ea....etc... Ajung şi la a treia instituţie, cu alt dosar cu încă şi mai multe hîrtii, dovezi, ştampile, copii şi adeverinţe. Trei persoane cu studii superioare plus un jurist expert nu pot să desluşească, în lista afişată generos pe site-ul instituţiei cu pricina, care hîrtie îmi trebuie şi care nu, în cazul meu. Ştie însă "tanti de la xerox". Cea afiliată pe lîngă noua instituţie cu care am de a face. O doamnă "comme il faut", amabilă, volubilă, înţelege de ce fac haz de necaz, ori bufnesc şi răbufnesc de nervi cei care o vizitează, fără să-şi piardă cîtuşi de puţin nici calmul, nici eficienţa. Rupe oleacă franţuzeşte, ba chiar şi un pic de germană. O comoară! În nici zece minute mi-a făcut dosarul... beton!!! Mă costă nici cît biletul-abonament pe o săptămînă la metrou. Pe ogorul înţelenit, plin de buruieni, al administraţiei din România a răsărit, iaca, un ghiocel. Dar ce zic eu, o plantă hrănitoare. O trestie de zahăr! O fereastră de lumină: "Tanti de la xerox"!!! Să-i dea Ăl de Sus sănătate şi viaţă lungă!

Opinia Cititorului ( 16 )

Secţiunea de comentarii la articolele domnului Cornel Codiţă este abuzată grav, continuu, de unul şi acelasi cititor, de ani de zile, motiv pentru care, în acord cu autorul, am limitat textul oricărui comentariu la maximum 500 de semne.

  1. Savuros, domnul Codita.

    Cand nu se ocupa de politică, savurează. 

    1. ... dar, de fapt, facem haz de necaz. Dl. Codita relateaza un caz personal, "pe persoana fizica", dar acelasi lucru se intampla - de fapt mult mai rau - si firmelor. Toate porcariile astea cresc semnificativ si intr-un mod pervers the costurile operationale mai putin vizibile ale firmelor romanesti.

      Si tot noi ne plangem pe urma si nu intelegem de ce productivitate romanului e mai mica decat a neamtului. Pai iaca de-aia e mai mica - nu pentru ca muncitorul roman e mai prost sau mai lenes... 

      E peste tot. La inmatriculari masini, te asteapta afara, te invitat in birouri specializate pentru consultanta data chiar de tanti de la xerox. Am avut si eu parte de o astfel de persoana, numai ca eu m-am dus pregatita cu tot ce trebuie, ea doar a verificat. O masina e mai simplu de inmatriculat! Dosarul e mai firav.

      Berzei chiare ii face Dumnezeu cuib! Nu o sa uit asta niciodata!, de la dv am invatat ca exista astfel de persoane, trimise de divinitate asa cum este doamna noastra, o trestie de zahăr! O fereastră de lumină: "Tanti de la xerox"!!! Să-i dea Ăl de Sus sănătate şi viaţă lungă!

    Sinteza articol:

    Tanti = Matusa Tamara exprimata si revarsata in oualele ce curg de la guvernanti in capul populimii.

    1. Cocoana: Olio! ce spui, țațo? nu zici cinci ?... ba încă șase! (volubil) pe Răduleasca, pe Popeasca, pe Ioneasca, pe Otopeanca, pe Hurdubiloaia, pe Popeasca ailaltă a lui Mache al popii Zamfirache, de-i mai zice și Ampotrofagu, că a băgat spaima în maala! uite așa umbla cu patacele și cu basamacu-n cap, când fu la alegeri, de-a spart capu lu' bietu Guță Băncuță (cu... 

    1.Expertiza o detine practicianul. Dar practica fara teorie nu e posibil! 2.Administratia din Romania are nevoie de mai multa viziune globala dar si specializare, precum doamna de la xerox.3. Atributiile inscrise in fisa postului sa ajute cetateanul de rand si colectivul din care face parte sa fie mai eficace si eficient...o tanti de la xerox poate juca rolul principal, o raza de soare in viata fiecarui cetatean.. si nici nu cere mult...Aceat editorial ne pregateste pentru reforma de la...

    1. Daca scrii mult nu inseamna ca ai scris si inteligent. Eu vad simplu codul fiscal exact cum cfoapp.ro vede toata fiscalitatea romaanesca. Deci problema este in capul hotilor din parlament care adopta legi neclare tocmai pentru a lasa poarta deschisa furtului legal pe care ei practica si in acelasi timp iobagirea intregii populatiei, ca deh, nu ai stiinta necesara sa intelegi ce au scris ei acolo.

      cam primitiva viziunea!

      Atributiile inscrise in fisa postului sa ajute cetateanul de rand si prin aceea ca angajatul sa nu-si poata permite depasirea competentelor. Caz concret: ajungand la urgente, la ortopedie cu un accident la mana, iar "domnu doctor" fiind iesit putin (in timpul serviciului), macelarul care pune gipsul, desi avertizat sa asteptam medicul, nu a mai avut rabdare si pentru a arata ce poate mi-a aplicat gipsul in conditiile in care degetul mic de la mana era luxat. La degipsare, desi am...

      Imi pare rau ca ati suferit! Tehnologia in medicina nu ajuta intotdeauna. Se investe mult in diagnosticare dar prea putin in preventie, vindecare si recuperare. Dam bani aiurea pe investogatii care nu spun nimic...sau nu spun tot, mai mult, nu sunt fiabile.Aparatele nu sunt de calitate... uneori nu se vede prea fidel. Computer tomograful e mai bun...insa este invaziv. Eu am facut 3 radiografii si nu s-a vazut ca era fractura, nici inainte de a-mi pune ghipsul si nici dupa..deoarece nu puteam...

      exact ca la anaf deci, depinde de experienta si cadrul in care angajatul isi desfasoara activitatea, si cred ca tehnologia ajuta intotdeauna iar omul este cel care greseste de cele mai multe ori

      adica de ce v-ati rupt mina ? 

      Sistemele informatice, mai dau si eroare...am cazut pe spate in cot si mana...

      Sunt si situatii când atributile de serviciu sunt inscrise in fisa prostului, nu a postului.

    Problema la ANAF e ca se cred dumnezeiii, nu por fi trasi la raspundere pentru greselile facute, raspund daca vor si cand vor la una din multiplele intrebari puse in mesaj si cred c su raspund. Concret mii de roni platiti la ei pentru plati ce nu erau necesare, le zic ca sa i foloseasc la viiroarele impozite, si acum imi trimit somatie de plata pt 638 ron si multe altele, are cine a experiencia cum se pot recupera bani luati cu japca de ei pe CASS care nu era de platit?

    Tanti asta, o fi mama prostilor? Altfel cum i s-ar explica fertilitatea?

DIN ACEEAŞI SECŢIUNE

Editorial

Citeşte toate articolele din Editorial

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa BURSA “Piaţa financiar-bancară”
APA NOVA
e-infra.ro
fngcimm.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

29 Mai. 2024
Euro (EUR)Euro4.9762
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5851
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0237
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8519
Gram de aur (XAU)Gram de aur345.7888

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
mastercommunications.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
everythinghr.live
thediplomat.ro
32.aicps.ro
roenergy.eu
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb