TradeVille: Aprilie 2025 - volatilitate ridicată pe pieţe, din cauza incertitudinilor legate de recesiune şi inflaţie

Economia globală a fost zguduită de escaladarea războiului comercial iniţiat de SUA în aprilie, ceea ce a provocat scăderi masive pe bursele globale, conform unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille , care prezintă cele mai importante evenimente ce au mişcat piaţa de capital luna trecută. Anunţul unei pauze de 90 de zile pentru tarifele non-chineze a generat un raliu de uşurare, dar incertitudinile legate de recesiune şi inflaţie au menţinut volatilitatea ridicată.

• Bursele internaţionale

SUA: S&P 500, în a treia luna consecutivă de scădere

Aprilie a fost o lună agitată pentru bursa americană, cu o volatilitate ridicată, întrucât politicile comerciale în schimbare iniţiate de administraţia Trump au dus indicele S&P 500 aproape de o piaţă "bear". Până pe 8 aprilie, acesta scăzuse cu aproape 20% faţă de vârful atins în februarie, după ce preşedintele a anunţat noi tarife vamale pe 2 aprilie, iar indicele a pierdut aproape 11% în doar trei zile de tranzacţionare. Semnele de presiune crescândă pe piaţa obligaţiunilor au contribuit la decizia preşedintelui SUA de a pune pauză tarifelor de represalii pe 9 aprilie. Investitorii au fost din nou neliniştiţi după jumătatea lunii, când ameninţările preşedintelui de a-l demite pe preşedintele Rezervei Federale (Fed), Jerome Powell, au provocat o nouă scădere a pieţei.

Cu toate acestea, pieţele şi-au revenit după ce preşedintele a retras aceste ameninţări. Indicele a reuşit să recupereze aproximativ jumătate din pierderile înregistrate în aprilie. Totuşi, a marcat a treia luna consecutivă de scădere - cea mai lungă serie de pierderi lunare de la începutul anului 2023. Indicele S&P 500 a încheiat luna aprilie cu o scădere de 0,76%, Dow Jones - de 3,51%, în timp ce Nasdaq 100 a crescut cu 1,52%.

Sectorul Tehnologiei Informaţiei din S&P 500 a fost cel mai performant în aprilie, cu o creştere de 1,62% de la începutul lunii, în timp ce sectorul Energiei a avut cea mai slabă performanţă, cu o scădere de 13,65% în aceeaşi perioadă.

În ceea ce priveşte creşterea economică, SUA începe să resimtă impactul tarifelor, iar încrederea este în declin. PIB-ul SUA pentru primul trimestru din 2025 a fost negativ, cu o contracţie de 0,3% faţă de trimestrul anterior - primul trimestru cu dinamică negativă de după trimestrul întâi din 2022. Această scădere a fost cauzată în principal de o creştere semnificativă a importurilor (+41,3%), întrucât companiile şi consumatorii au încercat să se aprovizioneze înainte de implementarea tarifelor Trump la începutul lunii aprilie.

Indicele PCE, indicatorul preferat de inflaţie al Fed, a crescut cu 2,3% în cele 12 luni până în martie, după un avans de 2,7% în februarie. Inflaţia de bază anuală a scăzut, de asemenea, la 2,6%, de la 3% în februarie.

Piaţa muncii din SUA a rămas rezistentă: numărul de locuri de muncă din afara sectorului agricol a crescut cu 228.000 în martie (de la 117.000 în februarie). Rata şomajului a urcat la 4,2% în martie, de la 4,1% în februarie. Totuşi, în aprilie, numărul locurilor de muncă din sectorul privat a crescut cu doar 62.000, mult sub aşteptări (115.000) şi sub cele 147.000 locuri adăugate în martie.

În aprilie a început perioada de raportări financiare aferente primului trimestru din 2025. Câştigurile pe primul trimestru din 2025 sunt estimate să crească cu 13,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Excluzând sectorul energetic, estimarea de creştere a câştigurilor anuale este de 15,7%. Dintre cele 357 de companii din S&P 500 care au raportat până acum rezultatele financiare pentru primele trei luni din 2025, 74,2% au depăşit aşteptările analiştilor. Acest procent este peste media pe termen lung, de 67%.

Europa: Corecţii pentru toţi indicii majori

Pe 2 aprilie, la numai două zile după încheierea primului trimestru, Trump a anunţat un val de noi tarife vamale asupra aproape tuturor partenerilor comerciali ai SUA şi a impus o taxa vamală de 20% asupra bunurilor importate din UE. Acest lucru a dus la o revizuire în scădere pe scară largă a perspectivelor de creştere ale Europei pentru acest an, având în vedere că economia sa depinde puternic de exporturi, iar SUA reprezintă cea mai mare destinaţie de export individuală. Deşi Trump a anunţat o pauză de 90 de zile pentru introducerea tarifelor, perspectivele ca UE să poată ajunge la un acord pentru reducerea procentului de 20% sunt extrem de incerte.

În şedinţa din 17 aprilie, Banca Centrală Europeană (BCE) a decis să reducă rată dobânzii la depozite cu 0,25 puncte procentuale (pp), până la 2,25%, aplicând aceeaşi frânare ratei de refinanţare şi ratei de creditare, pe fondul inflaţiei aflate în scădere şi al perspectivelor tot mai slabe de creştere economică. Decizia a marcat a şasea reducere consecutivă a dobânzilor şi a fost în linie cu aşteptările pieţei.

În aprilie 2025, economia zonei euro a arătat semne clare de încetinire, potrivit datelor publicate de Hamburg Commercial Bank. Indicele compozit PMI, care reflectă activitatea combinată din servicii şi producţie, a coborât la 50,4, de la 50,9 în martie, în condiţiile în care numărul de comenzi noi a continuat să scadă pe fondul slăbirii cererii interne şi externe.

Sectorul serviciilor, componenta dominantă a economiei europene, a stagnat aproape complet în aprilie, în timp ce industria prelucrătoare a oferit o surpriză pozitivă, dar insuficientă pentru a contrabalansa încetinirea generală. Deşi presiunile inflaţioniste pe partea de costuri s-au redus uşor, ele rămân încă ridicate, iar inflaţia preţurilor de vânzare continuă să scadă.

În acest context, oficialii BCE sugerează că o nouă reducere a ratei dobânzii ar putea fi decisă în luna iunie, pentru a stimula creşterea economică şi a susţine redresarea sectorului privat.

În primul trimestru al anului 2025, Produsul Intern Brut ajustat sezonier a înregistrat o creştere de 0,4% în zona euro şi de 0,3% în Uniunea Europeană, comparativ cu trimestrul precedent. Raportat la primele trei luni din 2024, creşterea este de 1,2%, respectiv 1,4%, ceea ce sugerează o îmbunătăţire moderată a situaţiei economice, în ciuda incertitudinilor macroeconomice care continuă să afecteze regiunea. Această performanţă a fost susţinută în special de creşterea economică robustă din Irlanda (+3,2%) şi Spania (+0,6%), în timp ce Germania a înregistrat o creştere modestă, de 0,2%.

Inflaţia în zona euro s-a menţinut stabilă, la 2,2%, în aprilie, uşor peste ţinta BCE. Inflaţia de bază a crescut la 2,7%, fiind influenţată de majorarea costurilor serviciilor în perioada Paştelui. În acelaşi timp, rata şomajului în zona euro a rămas la un minim istoric de 6,2% în luna martie, neschimbată pentru a şasea lună consecutiv, conform Eurostat, ceea ce indică o piaţă a muncii rezistentă, în ciuda incertitudinilor economice. Rata şomajului a rămas stabilă şi la nivelul UE, atingând 5,8%, iar, faţă de luna martie 2024, a scăzut cu 0,2%.

Pe pieţele financiare, investitorii caută noi nişe ferite de efectele negative ale tarifelor vamale, pe măsură ce haosul de pe Wall Street loveşte Europa. Retragerea investiţiilor de pe bursa americană afectează Europa prin aprecierea puternică a euro, ţările emergente fiind considerate în această perioadă unele dintre cele mai sigure alternative.

În luna aprilie, pieţele de acţiuni europene au traversat o perioadă de volatilitate accentuată. Goldman Sachs a redus estimările privind câştigul pe acţiune (EPS) pentru companiile europene, anticipând o contracţie de 7% în 2025, comparativ cu o creştere de 2% estimată anterior. Toţi indicii europeni principali au suferit corecţii, astfel încât STOXX 600 a coborât cu 2,25%, indicele francez CAC 40 - cu aproximativ 3,6%, iar DAX - cu 0,19%.

În ultimele două luni, hedge fund-urile au părăsit pariurile long care mizau pe creşterea acţiunilor. Mai mult, au adăugat tranzacţii short, anticipând că activele din Europa vor scădea. Hedge fund-urile s-au concentrat pe eliminarea din portofoliu a companiilor sensibile la tarifele vamale, în special din industria auto şi a bunurilor de lux, accelerând vânzările pe segmentul bunurilor de lux după publicarea unor rezultate financiare dezamăgitoare.

Asia: Pieţe zguduite de tarifele SUA

În aprilie 2025, războiul comercial dintre SUA şi China a cunoscut o intensificare semnificativă, SUA impunând tarife de 145% pe importurile chinezeşti, în timp ce China a răspuns cu tarife de 125% pe bunurile americane. Această escaladare, care a marcat cele mai ridicate tarife americane din ultimul secol, a perturbat grav comerţul global şi a zguduit pieţele asiatice. Casă Albă a suspendat temporar tarifele mai mari pentru alte ţări asiatice pentru 90 de zile, dar tariful de bază de 10% a rămas, creând incertitudine pentru economiile orientate spre export, precum Vietnam, Thailanda şi Taiwan. Răspunsul Chinei a inclus măsuri netarifare, precum controale asupra exporturilor de metale rare şi investigaţii antimonopol împotriva firmelor americane, semnalând o poziţie mai proactivă comparativ cu primul mandat al lui Trump.

Războiul comercial a declanşat vânzări masive pe pieţele bursiere asiatice, indicele Hang Seng din Hong Kong scăzând cu 13,2% pe 7 aprilie, cea mai mare scădere din 2008 încoace. Indicele Nikkei 225 din Japonia a scăzut cu 7,8%, Kospi din Coreea de Sud - cu 5,6%, iar indicele ponderat din Taiwan a înregistrat un declin record de 9,7%. Aceste scăderi au reflectat temerile legate de o recesiune globală, deoarece economiile asiatice, dependente de exporturile către SUA, s-au confruntat cu o cerere redusă şi bariere comerciale sporite. Postările de pe platforma X au descris turbulenţele pieţei drept "Lunea Neagră", Hong Kong, Taiwan şi Singapore fiind printre cele mai afectate. În ciuda turbulenţelor, pieţele chinezeşti au arătat o oarecare rezilienţa până pe 11 aprilie, Hang Seng crescând cu 1,13% şi CSI 300 cu 0,41%, susţinute de măsurile de stimulare ale Beijingului. Acestea au inclus o politică monetară "moderat relaxată" şi sprijin fiscal pentru stimularea consumului şi a producţiei avansate. Cu toate acestea, analiştii S&P Global au avertizat că economia Chinei se va confrunta cu provocări semnificative, previziunile de creştere a PIB fiind reduse la 4,1% pentru 2025 şi la 3,8% pentru 2026, în scădere cu 0,2 puncte procentuale, respectiv cu 0,7 puncte procentuale faţă de prognoza oferită în septembrie, din cauza pieţei imobiliare slabe şi a perturbărilor exporturilor.

Alte economii asiatice au resimţit efectele colaterale. Creşterea economiei Coreei de Sud a fost estimată să încetinească la 1,5% în 2025, afectată de protecţionismul comercial al SUA şi concurenţa din China. Creşterea economiei Singapore a încetinit la 2,6%, determinată de cererea globală mai slabă. Vietnam, cu 27% din PIB legat de exporturile către SUA, s-a confruntat cu riscuri severe, în timp ce India, mai puţin expusă, are previziuni de creştere economică de 6,2%, notează TradeVille .

• Bitcoin - volatilitate extremă

Luna aprilie 2025 a fost marcată de o volatilitate extremă pe piaţă criptomonedelor, în principal din cauza escaladării războiului comercial iniţiat de preşedintele american Donald Trump şi a incertitudinilor legate de politică sa tarifară. Preţul Bitcoin a fluctuat semnificativ, influenţat de turbulenţele de pe pieţele globale şi de reacţiile mixte ale investitorilor faţă de măsurile economice ale administraţiei Trump. Bitcoin a început luna aprilie la aproximativ 82.000 de dolari, dar a fost rapid afectat de anunţul din 2 aprilie al tarifelor masive impuse de Trump, inclusiv un tarif de bază de 10% pe toate importurile şi tarife specifice mai mari pentru 57 de ţări, cu un impact major asupra Chinei. Aceste măsuri au declanşat o vânzare masivă pe pieţele globale, iar Bitcoin a scăzut la un minim de 74.500 de dolari pe 7 aprilie, cel mai scăzut nivel din noiembrie 2024, reprezentând un minus de peste 30% faţă de maximul istoric de 109.114 dolari atins în ianuarie 2025.

Pe 9 aprilie, Trump a anunţat o pauză de 90 de zile pentru tarifele mai mari aplicate majorităţii ţărilor, menţinând însă un tarif de bază de 10% şi majorând tarifele pe bunurile chinezeşti la 125%. Această decizie a generat o revenire rapidă a activelor de risc, inclusiv Bitcoin, care a urcat cu peste 7% în câteva ore, atingând 83.000 de dolari. În aceeaşi zi, acţiunile legate de criptomonede, precum MicroStrategy, Robinhood şi Coinbase, au înregistrat creşteri în intervalul 17-24%. Analiştii au sugerat că această pauză, combinată cu o atitudine mai relaxată a Rezervei Federale, a creat condiţii pentru o revenire a Bitcoin spre 90.000 de dolari. Până la sfârşitul lunii, Bitcoin a închis la 92.000 de dolari, marcând o creştere de aproximativ 12% pe parcursul lunii, conform Bloomberg, depăşind performanţa aurului şi a acţiunilor tehnologice. Această revenire a reflectat percepţia Bitcoin ca un activ de refugiu în contextul incertitudinilor tarifare.

Tarifele de 24-46% impuse pe importurile de echipamente de minare din ţări precum Vietnam, Thailanda şi Malaysia au afectat grav minerii americani de Bitcoin, care reprezintă aproximativ 40% din hashrate-ul global. Costurile ridicate au dus la scăderea profitabilităţii, hashprice-ul atingând minime istorice. Mulţi mineri au amânat investiţiile majore, aşteptând clarificări după expirarea pauzei tarifare pe 9 iulie. Aceste provocări au contribuit la scăderea capitalizării de piaţă a companiilor de minare cu peste 50% în 2025.

Din punct de vedere al analizei tehnice, Bitcoin a testat nivelul de suport de 80.000 de dolari de mai multe ori în timpul lunii, dar pauza tarifară a generat o spargere a nivelului de rezistenţă de 85.000 de dolari. Indicatorul RSI a arătat semne de supra-cumpărare spre sfârşitul lunii, sugerând o posibilă corecţie pe termen scurt. Media mobilă simplă de 200 de zile a rămas un suport cheie, în timp ce mediile mobile exponenţiale de 8 şi 21 de zile au trecut peste această, indicând un sentiment bullish temporar. Totuşi, nivelurile de rezistenţă la 95.000 şi 100.000 de dolari rămân obstacole semnificative pentru o revenire susţinută.

Bitcoin a demonstrat o rezilienţă notabilă în aprilie, depăşind volatilitatea pieţelor tradiţionale, dar rămâne sensibil la evoluţiile geopolitice şi macroeconomice. Interesul instituţional rămâne limitat, iar lipsa unui catalizator cripto-specific ar putea menţine preţurile într-un interval restrâns pe termen scurt. Dacă administraţia Trump va implementa iniţiative pro-cripto, precum achiziţii pentru rezerva strategică, acest lucru ar putea declanşa un raliu semnificativ.

• Aur: maxim istoric

O nouă lună încheiată - noi recorduri stabilite de cotaţia aurului. Se pare că 2025 este un an prielnic pentru cotaţia aurului, care continuă să stabilească noi maxime istorice. În cursul lunii aprilie, aurul a înregistrat o creştere de 5,8%, în timp ce a marcat un maxim la nivelul de 3.500,12 dolari/uncie - cu 12,4% mai sus faţă de începutul lunii. De la începutul anului şi până la sfârşitul lui aprilie, creşterea aurului a însumat 25,7%, în timp ce în ultimele 12 luni acesta a fost de 44%.Printre principalii factori care continuă să pună presiune pe cotaţia metalelor preţioase se numără temerile privind o recesiune globale, pe fondul discuţiilor privind tarifele pe care SUA le-a amânat până în vară. Un dolar mai slab şi tensiunile puternice dintre SUA şi China au reuşit să ducă preţul aurului spre noi recorduri.

În continuare, analiştii se aşteaptă la rămânerea preţului peste nivelul de 3.000 de dolari/uncie. Citi Research şi-a majorat ţinta de preţ pentru aur pentru următoarele trei luni la 3.500 de dolari pe uncie, de la 3.200 de dolari, în timp ce JP Morgan anticipează că preţul aurului va depăşi pragul de 4.000 de dolari pe uncie anul viitor, pe fondul probabilităţilor crescute de recesiune, alimentate de tarifele americane sporite şi de războiul comercial în curs dintre SUA şi China. Banca se aşteaptă acum ca preţul aurului să ajungă, în medie, la 3.675 de dolari/uncie până în ultimul trimestru din 2025, urmând să treacă de 4.000 de dolari/uncie până în al doilea trimestru din 2026.

Alte metale preţioase, precum argintul sau paladiul, au înregistrat pierderi în cursul lui aprilie. Argintul a scăzut în această perioadă cu 5,4%, platina - cu 4,5%, iar paladiul - cu 6,2%.

• Petrol: Declin major

Luna aprilie a fost un adevărat stres pentru piaţa petrolieră, în contextul în care investitorii au asistat la o scădere de peste 15% în mai puţin de 30 de zile, ţiţeiul Brent atingând cel mai mic nivel din februarie 2021. Astfel, doar în prima săptămână a lunii cotaţia ţiţeiului a scăzut cu circa 12%, în timp ce în a doua a atins minimul ultimilor ani, de 62,82 dolari/baril. După scăderea bruscă, preţul a fost susţinut de un nivel de suport puternic la 58 de dolari/baril, iar în prima săptămâna a lunii mai acesta s-a stabilizat la nivelul de 60 de dolari/baril. Faţă de începutul anului, ţiţeiul a scăzut cu 15,4%, iar faţă de 30 aprilie 2024, preţul se află la -27,4%. Printre factorii care au avut o importanţă decisivă în aceste mişcări se află tarifele discutate şi impuse parţial de către administraţia Trump la începutul lunii aprilie. Chiar dacă majoritatea dintre acestea au fost amânate pe o perioadă de 90 de zile, tarifele impuse Chinei au rămas în vigoare, ceea ce a stârnit temeri privind un război comercial care ar avea potenţialul de a încetini semnificativ economia.

În acelaşi timp, OPEC+ s-a decis să accelereze eforturile de creştere a producţiei, ceea ce a pus o presiune şi mai mare pe scăderea preţurilor ţiţeiului. În ultimul weekend, OPEC a decis, pentru a doua lună consecutivă, să majoreze producţia cu 411.000 de barili de petrol pe zi.

În prezent, analiştii prognozează preţuri mai mici pentru ţiţei. Barclays şi-a redus estimarea pentru Brent cu 4 dolari, la 66 de dolari pe baril pentru 2025, şi cu 2 dolari, la 60 de dolari pentru 2026, în timp ce ING estimează acum o medie de 65 de dolari pentru acest an, faţă de 70 de dolari anterior.

• BVB: 40% dintre companiile din componenţa BETPlus au înregistrat creşteri

Indicele BET şi-a continuat evoluţia laterală pe care a stabilit-o în a doua jumătate a anului 2024, în timp ce în ultimele zile a fost marcat de rezultatele alegerilor prezidenţiale din România. Astfel, în luna aprilie, indicele a înregistrat o scădere de 2%, în timp ce, în perioada ianuarie - aprilie 2025, acesta a scăzut cu 2,5%, iar în ultimele 12 luni, dinamica a fost de -3,4%. Printre evenimentele care au marcat piaţa de capital la sfârşitul lunii trecute au fost aşteptările cu privire la alegerile prezidenţiale din 5 mai, deciziile de aprobare în AGA anuală, raportările anuale finale şi începutul raportărilor trimestriale, emisiunile de titluri de stat Fidelis şi incertitudinile politice şi eonomice globale.

Printre evenimentele de la BVB s-a evidenţiat listarea pimului ETF care urmăreşte performanţa indicelui BET-EF, ce înglobează companiile de enegie, utilităţi şi din industria financiară. ETF-ul a fost lansat de SAI Globinvest şi se tranzacţionează în prezent sub simbolul de GIBEFETETF. De asemenea, debutul raportărilor trimestriale printre companiile din BET, care a fost deschis de OMV Petrom în ultima zi a lunii aprilie.

În luna aprilie, Teilor a lansat două noi emisiuni de obligaţiuni la BVB, în valoare totală de 22 de milioane de lei, acestea tranzacţionându-se sub simbolurile TEI29 şi TEI29E. De asemenea, au debutat la tranzacţionare titlurile Fidelis emise în aprilie, care au strâns peste 1,3 miliarde de lei. Acestea se tranzacţionează sub simbolurile R2604B, R2604C, R2804A, R3004A, R2704AE şi R3204AE.

Situaţia politică din România rămâne una tensionată şi după primul scrutin prezidenţial, rezultatele căruia au provocat un declin pe termen scurt al pieţei. Al doilea scrutin este programat să se desfăşoare pe 18 mai, iar rezultatul acestuia poate avea un impact semnificativ pentru evoluţia companiilor de la bursă.

Printre companiile care fac parte din indicele BETPlus şi care au înregistrat cele mai mari creşteri în cursul lunii trecute sunt ROCE (+18,1%), BRK (+4,9%) şi RMAH (+3,2%). La polul opus s-au aflat SAFE (-8,9%), BNET (-10,1%) şi IMP (-12,4%). În cursul lunii aprilie, 40% dintre companiile din componenţa BETPlus au înregistrat creşteri ale cotaţiei.

Pe segmentul AeRO, cele mai mari variaţii ale cotaţiilor s-au observat la MET (+11,2%), AST (+7,1%) şi HAI (+6,2%). La capătul opus au fost BUCV (-13,7%), FRB (-33,2%) şi BRNA (-35,6%). În cursul lunii aprilie, 27% dintre companiile din componenţa BETAeRO au înregistrat o variaţie pozitivă a preţului.

• Perspective

Intrăm în luna mai cu incertitudini legate de tarife care continuă să afecteze pieţele. China nu dă înapoi cu uşurinţă, tarifele suplimentare au ajuns la 145%, în timp ce Beijingul a impus un tarif de 125%. Preşedintele Trump a declarat că scăderea volumului de transporturi comerciale arată că Beijingul va fi în curând nevoit să negocieze cu el. De asemenea, ar fi spus că este "nemulţumit" de declinul accentuat al comerţului dintre cele două ţări, pentru că îşi doreşte "să prospere China", atât timp cât tratează corect SUA.

Deşi preşedintele Trump a anunţat o pauză de 90 de zile pentru tarife, iar UE a fost de acord să amâne pentru 90 de zile implementarea unui set de contra-tarife împotriva SUA (ca răspuns la tariful de 25% impus exporturilor europene de oţel şi aluminiu), posibilitatea ca UE să ajungă la un acord pentru reducerea tarifului de 20% rămâne incertă. Se aşteaptă ca UE să prezinte în luna mai un document către SUA, care va propune reducerea barierelor comerciale şi non-tarifare, creşterea investiţiilor europene în SUA şi cooperarea privind provocările globale.

Deşi UE a înregistrat o creştere economică peste aşteptări în primul trimestru, inflaţia a scăzut la 2,2%, iar Parlamentul german a aprobat un fond de investiţii de 500 de miliarde de euro care este exceptat de la limitările constituţionale privind datoria publică. Totuşi, riscurile generate de tarife au redus aşteptările privind economia Germaniei - cea mai mare din UE.

În SUA, săptămâna aceasta, Rezerva Federală a decis să menţină dobânzile neschimbate. Preşedintele Fed, Jerome Powell, a declarat că, deşi creşterea economică încetineşte, piaţă muncii rămâne solidă. Totuşi, impactul noilor tarife încă nu s-a manifestat, astfel că este probabil ca Fed să aştepte mai multă claritate în ceea ce priveşte nivelul acestora şi efectele estimate, înainte de a lua măsuri suplimentare.

În ceea ce priveşte piaţa cripto, investitorii caută factori care să susţină o continuare a creşterii Bitcoin, în special după raliul din a doua jumătate a lunii aprilie. Pauză tarifară oferă un răgaz temporar, dar escaladarea tarifelor pentru China şi incertitudinile legate de negocierile comerciale ar putea menţine volatilitatea. Analiştii prevăd că Bitcoin ar putea varia între 85.000 şi 100.000 de dolari în mai, cu un potenţial de testare a maximului istoric dacă apar catalizatori pozitivi, precum clarificări privind rezerva strategică sau o politică monetară mai relaxată a Rezervei Federale. Totuşi, riscurile macroeconomice, inclusiv temerile de recesiune globală şi impactul tarifelor asupra economiilor asiatice ar putea limita creşterile.

Pe plan local, scrutinul prezidenţial din 18 mai este aşteptat să fie unul important pentru viitorul României şi inclusiv să afecteze piaţa de capital într-un mod semnificativ, întrucât cei doi candidaţi rămaşi în cursa electorală au viziuni opuse faţă de direcţia de politică externă şi internă a ţării. De asemenea, în luna aprilie sunt programate majoritatea raportărilor aferente rezultatelor din primul trimestru al anului 2025 la BVB, cea mai încărcată zi fiind 15 mai, când sunt programate să raporteze peste 40 de companii de la BVB.

Sursele menţionate de TradeVille în acest raport sunt: Forbes, CNBC, The Guardian, Eurostat, Financial Times, Trading Economics, Reuters, S&P Global, Bloomberg, TradingView, NY Times, bursa.ro, BVB.