Pe 24 iulie 2025, Guvernul României a adoptat normele metodologice de aplicare a Legii nr. 288/2024 privind traseele pedestre de interes naţional în scop recreativ, potrivit unui comunicat Via Transilvanica emis redacţiei.
În anul 2018, atunci când am început să construim Via Transilvanica, nu existau reglementări legale în România pentru un traseu de lungă distanţă. Cu toate acestea, am reuşit să ducem la capăt un proiect fără precedent, reunind peste 120 de unităţi administrativ-teritoriale care au acceptat şi aprobat să fie parte din acest drum. Aşa a fost posibil ca, în 2022, să putem face în dar României primul traseu de lungă distanţă, care traversează ţara pe o lungime de 1.600 km, de la Putna la Drobeta-Turnu Severin.
Via Transilvanica a început să reprezinte România în tot mai multe publicaţii internaţionale (TIME, National Geographic, The Independent, The Guardian, BBC Travel şi altele), iar în scurt timp a primit două distincţii din partea Comisiei Europene şi Europa Nostra: la categoria "Implicare civică şi conştientizare” şi premiul publicului, fiind recunoscut drept unul dintre cele mai bune proiecte de patrimoniu din Europa.
Această vizibilitate a scos imediat în evidenţă o lipsă majoră: România nu avea o legislaţie care să reglementeze şi ofere protecţie juridică traseelor de lungă distanţă. Deşi nu ne-am propus acest lucru şi era cu mult peste puterile noastre, am fost singurii care aveau experienţa directă şi cunoştinţele necesare pentru a iniţia o propunere legislativă.
Potrivit sursei, experienţa de pe teren a fost completată de expertiza juridică a două dintre cele mai mari societăţi de avocaţi din România - Reff & Asociaţii | Deloitte Legal şi Ţuca Zbârcea & Asociaţii. Împreună, în toamna anului 2023, am propus Guvernului României un proiect de lege care a fost ulterior înaintat Parlamentului României.
După un drum lung, care a presupus consultări repetate cu reprezentanţii legislativului, în noiembrie 2024 aceasta a fost votată cu cvasiunanimitate (doar trei abţineri) şi adoptată de Parlament, fiind ulterior promulgată de Preşedintele României. Este vorba despre Legea nr. 288/2024 privind traseele pedestre de interes naţional în scop recreativ.
Aceasta este o victorie nu doar pentru Via Transilvanica, ci pentru întreg turismul sustenabil din România. Legea aduce în actualitate numeroase aspecte esenţiale pentru traseele de drumeţie din zonele submontane ale ţării - locuri de o valoare culturală şi naturală unică în Europa, tot mai apreciate de zecile de mii de oameni care aleg să le parcurgă.
Această lege creează, pentru prima dată, un cadru coerent şi accesibil pentru amenajarea, protejarea şi promovarea traseelor de lungă distanţă în România. Ea deschide, totodată,
accesul la finanţări europene nerambursabile şi la parteneriate internaţionale în domeniul dezvoltării rurale, al turismului durabil şi al conservării patrimoniului cultural şi natural.
În continuarea legii, era nevoie de un pas esenţial: normele metodologice care să o facă aplicabilă. Şi aici, grupul nostru de lucru - format din specialişti în turism, legislaţie şi dezvoltare locală - a contribuit decisiv. Am formulat o propunere care să răspundă cât mai fidel realităţii din teren şi să permită o cooperare reală între comunităţile locale, iniţiatorii de trasee şi autorităţi.
Conform comunicatului, pe 24 iulie 2025, Guvernul României a adoptat aceste norme metodologice în forma pe care a considerat-o adecvată. Este un pas uriaş care transformă o idee îndrăzneaţă într-o realitate naţională şi oferă un model viabil de dezvoltare locală prin turism pedestru, identitate culturală şi ospitalitate.
Ne dorim ca Via Transilvanica să fie primul traseu de lungă distanţă acreditat oficial în România. Am început deja lucrul la dosarul necesar pentru această recunoaştere. Dacă reuşim, vom arăta că este posibil un model de colaborare transparentă şi instituţională, pe un traseu care acoperă 10 judeţe şi peste 120 de comunităţi locale.
Vom pune la dispoziţia tuturor celor interesaţi toată experienţa acumulată în cei 7 ani de la momentul iniţierii proiectului. Suntem convinşi că potenţialul României în acest domeniu este uriaş. Cu un cadru legal solid şi cu o reţea de parteneri implicaţi, drumeţia poate deveni o formă reală de reconectare cu natura, de dezvoltare economică a comunităţilor rurale şi de mândrie naţională.
Asociaţia Tăşuleasa Social le mulţumeşte tuturor instituţiilor, organizaţiilor şi oamenilor care le-au fost alături în acest demers. Mulţumim celor care au muncit cot la cot cu noi pentru ca această lege să existe. Când acest proces birocratic se va încheia, vom sărbători împreună o reuşită care ne onorează şi care, la 25 de ani de la înfiinţarea organizaţiei noastre, ne confirmă că drumul ales este unul bun. Să fie într-un ceas bun!
Opinia Cititorului