Punct de vedere EY: Implicaţiile celor mai importante modificări fiscale din 2025 pentru contribuabilii persoane fizice

Deşi ciclul de raportare anuală a veniturilor persoanelor fizice s-a încheiat destul de recent, pe 26 mai 2025, contribuabilii trebuie să fie în continuare atenţi la o serie de acţiuni şi modificări legislative care îi pot viza direct în următoarea perioadă, potrivit unui comunicat emis redacţiei. Cu toate că ne aflăm într-o perioadă în care vigilenţa generală se concentrează pe măsurile de austeritate promovate de autorităţi în ultimele săptămâni, nu trebuie omise din aria de interes o serie de obligaţii fiscale existente şi relevante pentru persoanele fizice din România (mai ales, cele pentru care scadenţa este destul de aproape).

În această categorie putem considera, de exemplu, obligaţia persoanelor fizice care deţin clădiri rezidenţiale cu o valoare impozabilă mai mare de 2,5 milioane lei şi care, astfel, trebuie să depună Declaraţia 216 şi să plătească impozitul special („taxa pe lux”) până la 30 septembrie. O altă categorie de contribuabili vizaţi de taxa de lux sunt cei care deţin automobile cu valoare impozabilă mai mare de 375.000 lei şi au obligaţii fiscale de raportare şi plată până la 31 decembrie a.c.

Declaraţia 216 este actualmente bazată pe sistemul autoimpunerii (adică pe conformarea fiscală voluntară din partea contribuabililor vizaţi), însă, este de remarcat faptul că în 21 martie 2025 ANAF a pus în dezbatere publică un proiect de Ordin pentru aprobarea unei proceduri de stabilire din oficiu a impozitului special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare. Astfel, ANAF şi-ar dori să instituie o metodă de colectare şi de la persoanele fizice care nu se conformează voluntar (i.e., prin adoptarea unei proceduri de calculare şi impunere din oficiu). Acest proiect nu este încă adoptat, însă ne putem aştepta să devină o prioritate pentru autorităţi în perioada următoare (ţinând cont şi de proximitatea termenelor de raportare, i.e., 30 septembrie pentru imobile şi 31 decembrie pentru bunurile mobile de valoare mare).

De asemenea, reamintim şi persoanelor fizice care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor că au obligaţia de înregistrare a contractelor de locaţiune (sau a actelor de modificare) în termen de 30 zile de la încheierea/ producerea modificării acestuia. Această obligaţie nu este o noutate, dar este mereu de actualitate, întrucât poate apărea oricând în cursul anului, fiind dependentă de momentul întocmirii contractului/ actului adiţional. Există, totuşi, o noutate apărută în 2025 pentru acest tip de venit şi anume clarificarea adusă de autorităţi în ceea ce priveşte înregistrarea contractului de către persoanele care deţin în comun bunul închiriat (i.e., se solicită în acest caz să fie desemnat proprietarul, uzufructuarul sau alt deţinător legal care îndeplineşte obligaţia înregistrării contractului încheiat între părţi la ANAF).

Potrivit sursei, în acelaşi timp, anul 2025 ar fi trebuit să aducă în prim plan o noutate declarativă privind Declaraţia Unică, care însă, din păcate, se lasă momentan aşteptată. Mai concret, autorităţile şi-au luat angajamentul (prin OUG 128/07.11.2024) de a susţine simplificarea mecanismului de calcul, declarare şi plată a obligaţiilor fiscale datorate de persoanele fizice cu titlu de impozit pe venit şi contribuţii sociale obligatorii şi, astfel, de a simplifica formularistica fiscală prin introducerea Declaraţiei Unice precompletată cu datele privind veniturile realizate şi impozitul pe venit datorat, baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, precum şi cuantumul contribuţiilor datorate, pentru anul de realizare a venitului, conform informaţiilor disponibile în bazele de date ANAF.

Teoretic, în luna mai a.c., ANAF ar fi trebuit să emită deja această procedură de pre-completare a Declaraţiei unice. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar până în prezent nu există publicat nici măcar un proiect de ordin în Secţiunea de Transparenţă Decizională pe site-ul Agenţiei de Administrare Fiscală. Aşadar, un deziderat considerat oportun pentru contribuabilii-persoane fizice la momentul adoptării sale anul trecut, îşi aşteaptă încă rândul pentru a prinde momentul oportun pe agenda de priorităţi ANAF. Rămâne de văzut dacă un ţel atât de ambiţios va putea fi pus în practică măcar până în primul trimestru al anului 2026 (când deja contribuabilii se pregătesc de termenul de raportare pentru veniturile din 2025), ţinând cont, totuşi, că ritmul de digitalizare al ANAF în ceea ce priveşte zona de administrare a veniturilor persoanelor fizice nu este unui foarte ridicat în prezent.

Conform comunicatului, lăsând deoparte toate aceste prevederi legislative existente, se poate spune că opinia publică e concentrată în prezent pe urmărirea adoptării primului pachet de măsuri fiscale comunicate de Guvern, întrucât acestea ar avea implicaţii foarte importante şi pentru persoanele fizice. Amintim câteva, astfel:

-Creşterea impozitului de la 10% la 16% pentru dividendele distribuite începând cu 1 ianuarie 2026

-Apariţia unei obligaţii de raportare fiscală suplimentară pentru contribuabilii persoane fizice (prin Declaraţia Unică), pentru veniturile din dobânzi obţinute ca urmare a deţinerii de obligaţiuni emise de societăţi, persoane juridice rezidente în România, pe pieţe de capital din afara României, plătite de societatea emitentă şi înregistrate în contul contribuabilului în cursul anului fiscal. Acesta este un tip de venit căruia în prezent i se aplică reţinere la sursă de către plătitorul de venit (i.e., persoana juridică intermediară din România). Astfel, se transferă obligaţia de declarare (şi, în consecinţă, şi de plată a impozitului pe venit) de la plătitor/ intermediar la contribuabil.

-Plata contribuţiei de sănătate (CASS) de către persoanele fizice cu pensii mai mari de 3.000 de lei (dar doar pentru sumele care depăşesc acest prag).

-Totodată, anumitor categorii sociale (ex. persoanele care primesc indemnizaţie de şomaj, părinţii cu indemnizaţie de creştere a copilului, persoanele care se află în concediu de acomodare privind procedura adopţiei, persoanele cu venit minim de incluziune, alte categorii cu indemnizaţii/ ajutor social) care primesc diferite forme de ajutoare acordate de stat (şi care erau până în prezent exceptate de la plata CASS), li se va reţine la sursă (din indemnizaţia aferentă) contribuţia de asigurare socială de sănătate de 10%

-De asemenea, persoanele în întreţinere care au şi calitatea de coasigurat (ex. soţul, soţia sau părinţii fără venituri proprii), nu vor mai fi exceptate de la plata CASS. Astfel, persoanele care îi au în întreţinere vor putea opta pentru plata CASS pentru fiecare fiecare coasigurat prin depunerea Declaraţiei Unice la ANAF. Aceasta este, poate, cea mai importantă modificare care va aduce cu sine şi provocări practice pentru contribuabili. Dacă în cazul celor care primesc indemnizaţii sau ajutoare sociale, statul le poate reţine direct la sursă, iar persoanele în cauză îşi păstrează calitatea de asigurat, în acest caz, pentru a le fi păstrată calitatea de asigurat şi, deci, de a beneficia de servicii medicale, vor fi necesare acţiuni individuale de raportare şi plată voluntară a CASS pentru coasiguraţi. CASS datorată de persoanele fizice asigurate pentru fiecare persoană aflată în întreţinere, se va determina prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul, reprezentând valoarea a 6 salarii de bază minime brute pe ţară, în vigoare la data de 1 ianuarie a anului în care se exercită opţiunea. Totodată, autorităţile au propus ca în toate situaţiile în care se exercită opţiunea începând cu data de 1 august 2025, să se efectueze plata în două tranşe: (i) 25% din CASS datorată, la data depunerii declaraţiei prin care se exercită opţiunea; (ii) 75% din CASS datorată, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui în care s-a exercitat opţiunea

-Nu în ultimul rând (chiar un pic surprinzător în contextul actual de contracţie a beneficiilor fiscale acordate persoanelor fizice), a mai fost propusă o altă măsură care vizează zona de contributivitate la bugetul de asigurări sociale de sănătate, dar care este într-o oarecare contradicţie cu trendul măsurilor propuse, întrucât prevede apariţia unei noi categorii de contribuabili exceptate de la plata CASS. Această modificare vizează exceptarea de la plata CASS pentru persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală dacă acestea au, concomitent, şi calitatea de pensionar (actualmente, este prevăzută posibilitatea de exceptare doar pentru persoanele care câştigă venituri din drepturi de autor şi, în acelaşi timp, şi din salarii). Deşi, la prima vedere, s-ar putea spune ca pensionarii care obţin şi venituri din drepturi de autor vor fi oricum subiect de CASS şi că această excepţie este justă, totuşi, nu ar fi o concluzie în întregime corectă deoarece nu toţi pensionarii vor datora CASS, ci doar cei cu pensii mai mari de 3.000 lei. Aşadar, există posibilitatea ca un pensionar care încasează o pensie de până în 3.000 lei şi, în acelaşi timp, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, să ajungă, în cele din urmă, să nu plătească deloc CASS.

Fie că este vorba de prevederi fiscale existente ori de modificări fiscale recente sau preconizate, recomandăm persoanelor fizice să urmărească îndeaproape ceea ce se întâmplă în zona de fiscalitate, întrucât unele dintre aceste obligaţii pot deveni aplicabile şi necesare pentru orice tip de contribuabil.