Conferinţa internaţională “Finanţarea Infrastructurii prin mecanismele Pieţei de Capital”Conferinţa internaţională “Finanţarea Infrastructurii prin mecanismele Pieţei de Capital”

"2019 - cel mai negru an de după criză, pentru exporturile noastre"

A consemnat Ramona Radu
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

Ilustraţie de MAKE

Ilustraţie de MAKE


(Interviu cu Mihai Ionescu, preşedintele ANEIR şi co-preşedintele Consiliului de Export al României)

"Estimez că deficitul comercial va fi de aproximativ 17 miliarde de euro, în 2019"

Mihai Ionescu nu este optimist nici pentru acest an, în ceea ce priveşte comerţul exterior

Anul 2019 a fost "cel mai negru an" din perioada de după criza din 2008-2009 pentru exportul românesc, ritmul de creştere a exporturilor fiind inferior celui al PIB-ului, subliniază Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR) şi co-preşedintele Consiliului de Export al României). În plus, având în vedere evoluţia recentă a balanţei comerciale, preşedintele ANEIR nu se arată optimist în legătură cu anul 2020, preconizând că, la finele acestui an, deficitul comercial va depăşi pragul consemnat la sfârşitul lui 2019, estimat de domnia sa la aproximativ 17 miliarde euro. Nu în ultimul rând, domnul Ionescu ne-a spus, în cadrul unui interviu, că exporturile ţării noastre în UE depăşesc, în prezent, 77%, în defavoarea pieţelor din restul lumii, domnia sa considerând dependenţa de piaţa comunitară îngrijorătoare, chiar dacă mărfurile noastre se dovedesc a fi competitive într-o piaţă extrem de concurenţială, precum cea a Uniunii Europene.

Reporter: Cum a fost anul 2019, din perspectiva comerţului exterior?

Mihai Ionescu: Anul 2019 a fost cel mai negru an din perioada de după criză pentru exportul românesc, fiind pentru prima dată când ritmul de creştere al exporturilor a fost inferior celui al PIB-ului. Acesta este fenomenul caracteristic principal.

Reporter: Care ar fi câteva fenomene definitorii pentru anul 2019? Cum arată, la acest moment, balanţa comercială a ţării noastre?

Mihai Ionescu: Raportul dintre exporturi şi PIB este primul aspect negativ. Al doilea motiv pentru care spun că 2019 a fost cel mai negru an de după criză constă în faptul că s-a atins, iarăşi, un record al deficitului balanţei comerciale - şi estimez că va fi de aproximativ 17 miliarde de euro (n.r. pentru întreg anul 2019) - chiar dacă nu a atins nivelul maxim din perioada de criză - de 23,5 miliarde de euro.

Acest deficit de 17 miliarde euro, însă, nu s-a reflectat în totalitate în deficitul balanţei de plăţi, pe fondul creşterii exporturilor de servicii într-un ritm cu mult superior exporturilor de bunuri, unde avem o balanţă excedentară, care acoperă aproape jumătate din deficitul balanţei comerciale. Un alt aspect al anului trecut vizează reducerea substanţială a ponderii exporturilor în zona extra-UE şi accentuarea dependenţei de piaţa comunitară. Dacă imediat după criză exporturile în UE acopereau doar circa 70%, acum au ajuns să depăşească 77%, în defavoarea pieţelor din restul lumii. Dependenţa de piaţa comunitară ne îngrijorează, chiar dacă majorarea constantă a exporturilor în această zonă (cu mult peste ritmul de creştere a exporturilor în zona extracomunitară) dovedeşte că mărfurile noastre sunt competitive într-o piaţă extrem de concurenţială, precum cea a Uniunii Europene.

Nu în ultimul rând, cel de-al patrulea motiv ţine de structura exporturilor. Mai exact, în 2019 a fost pentru prima dată când exportul de maşini şi echipamente de transport (care dau aproape jumătate din exportul României) a început să gâfâie, excedentul balanţei în zona respectivă coborând până la 500 de milioane de euro, la 11 luni. În plus, 2019 a fost anul record al eforturilor bugetare, dar şi organizatorice, ale Ministerului Finanţelor Publice, ale fostului Minister pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (MMACA), precum şi ale patronatelor de la noi din ţară, înregistrându-se cel mai mare volum de finanţare de la buget a participărilor la târguri şi expoziţii, ca şi la misiuni economice internaţionale, în sumă de circa 70 milioane de lei (pe parcursul întregului an), ceea ce a permis unui număr de peste 1.000 de firme să participe, prin Programul de Promovare a Exporturilor şi prin Programul de Internaţionalizare, la aproximativ 90 de asemenea evenimente şi acţiuni internaţionale, triplu decât în urmă cu trei ani. Tot prin mobilizarea aparatului fostului minister de resort şi a colaborării cu mediul de afaceri în cadrul Consiliului de Export al României, au fost achitate (la 31decembrie 2019) în proporţie de 99% deconturile de cheltuieli pentru anul trecut, dar şi restanţele de peste 7,5 milioane de lei din 2018.

Reporter: Cum a influenţat cursul de schimb relaţiile comerciale externe ale României?

Mihai Ionescu: Un fapt pozitiv din 2019 este că ne-am bucurat de o stabilitate relativă a cursului de schimb, deprecierea de circa 2% a monedei înscriindu-se în marja firească a evoluţiei cursului de schimb. Ca o concluzie, în privinţa caracterizării anului trecut, amintesc de faptul că Institutul Naţional de Prognoză spunea, la începutul anului trecut, că exporturile de bunuri vor creşte cu 8,6%; la rectificarea bugetară din august preciza că ritmul de creştere al exporturilor va fi de 8,9%; la rectificarea din 26 noiembrie estima că acesta va fi de 2,7%, pentru ca la 11 luni să înregistrăm doar 1,7% - procent de creştere a exporturilor în 2019 faţă de anul anterior. Din păcate, nici noua conducere a Institutului de Prognoză nu a fost realistă, continuând să menţioneze la mijlocul lunii decembrie, după instalarea noului Guvern, că, în 2019, ritmul de creştere a exporturilor va fi de 2,7% - cu mult sub ceea ce s-a întâmplat în realitate. Acest lucru dovedeşte că cei de la Comisia de Prognoză vor trebui să îşi îmbunătăţească radical sistemul de calcul şi modelele pe care se bazează prognozele, pentru a nu mai asista la asemenea decalaje (pe o scară de 1 la 5).

Reporter: Cât reprezintă exporturile României în PIB-ul ţării?

Mihai Ionescu: În prezent, exporturile de bunuri reprezintă aproximativ o treime din PIB-ul ţării noastre, iar dacă adăugăm şi serviciile (şi este corect să le adunăm), acestea ajung la aproximativ 45%, dar oricum rămânem sub media europeană, de 54%.

Reporter: Care sunt estimările dumneavoastră pentru anul acesta?

Mihai Ionescu: Având în vedere evoluţia din ultimele luni ale anului trecut - când, în semestrul al doilea, în patru luni dintre cele şase, am avut scăderi ale exporturilor faţă de 2018 - nu sunt optimist în privinţa anului 2020. Pe de altă parte, nu uităm că anul acesta va fi Brexitul, care va influenţa negativ, într-o oarecare măsură, capacitatea de export a României. La toate acestea se adaugă şi încordarea internaţională în domeniul militar, dar şi comercial, la care asistăm şi care se va răsfrânge asupra capacităţii de export a ţării noastre, în mod direct şi indirect, în special asupra celui de bunuri. În continuare, în 2020, cea mai mare speranţă a noastră va fi dezvoltarea accelerată a exportului de servicii.

Reporter: Ce trebuie să facem ca să îmbunătăţim situaţia?

Mihai Ionescu: În primul rând, va trebui reluată cerinţa insistentă a mediului de afaceri de a fi repus în acţiune Comitetul interministerial pentru reducerea deficitului balanţei comerciale şi a balanţei de plăţi externe. Sub semnătura mea, am înaintat vechiului Comitet interministerial, la mijlocul lunii martie 2019, un set de 15 măsuri care să facă obiectul analizelor şi deciziilor (în respectivul organism), dar până la 31 decembrie anul trecut, acest Comitet nu s-a întrunit nici măcar o dată. Acum am aflat de la Banca Naţională că, la mijlocul acestei luni, se va organiza o primă reuniune a Comitetului de Macrostabilitate, din care Asociaţia noastră face parte, comitet căruia i-am transmis, deja, cele 15 măsuri de echilibrare a balanţei comerciale şi de plăţi a ţării începând cu anul acesta.

Reporter: Ce presupun aceste măsuri? Unde exportăm cel mai mult şi care sunt pieţele pe care consideraţi că este necesar să le accesăm în perioada imediat următoare?

Mihai Ionescu: În primul rând, am decis, şi am şi acţionat la nivelul Consiliului de Export, ca fondurile bugetare pentru promovarea exporturilor să fie destinate cu prioritate acţiunilor extra-UE, pentru a încerca să reducem decalajul major care s-a creat, în ultimii ani, între exporturile intra-UE şi cele extra-UE. În al doilea rând, având în vedere că sunt anunţate, în continuare, creşteri de venituri ale populaţiei (lucru care ne bucură şi este firesc să se întâmple astfel), susţinem că procentele de majorare a veniturilor ar trebui corelate cu potenţialul economiei, al bugetului asigurărilor sociale şi de stat. Oricum, în acest an, vom asista la o continuare a creşterii cererii de consum din partea populaţiei, ceea ce înseamnă că importurile vor continua să crească mai rapid decât exporturile. În ultima prognoză, de la mijlocul lunii decembrie, Comisia de Prognoză a estimat pentru anul 2020 un ritm de creştere a importurilor de bunuri de 5,5% faţă de 4,5% - cel al exporturilor. Eu, însă, am îndoieli serioase că procentul de 4,5% în privinţa exporturilor va fi atins, ceea ce înseamnă că, în 2020, deficitul balanţei comerciale se va adânci. Din acest motiv am sugerat ca deficitul de circa 5,5 miliarde de euro al balanţei comerciale din 2019, din zona produselor manufacturate şi a celor alimentare, să fie contracarat prin sprijinirea investiţiilor româneşti sau străine care să preia în fabricaţie locală, naţională, acele bunuri care acum se importă. Am în vedere aici, atât sprijinirea prin fonduri guvernamentale, cât şi prin fondurile europene. Este o problemă vitală pentru România să nu mai depindă în materie de consum de bunuri alimentare şi nealimentare de piaţa internaţională în proporţia care s-a consemnat în 2019. Totuşi, cel mai mare deficit al balanţei comerciale, în valoare de aproape 11 miliarde de euro, se înregistrează în zona de produse chimice şi derivate, combustibili şi lubrifianţi, unde România a avut capacităţi de prelucrare, dar au fost în mare parte abandonate şi care vor trebui sprijinite pentru retehnologizare şi prelucrarea în ţară a materiilor prime din domeniu (petrol şi gaze).

Reporter: Aţi reuşit, până acum, să discutaţi cu Guvernul Orban despre propunerile pe care le aveţi?

Mihai Ionescu: Nu, nu am reuşit. Premierul ne-a propus, ne-a solicitat o întâlnire la care să participe şi conducerea Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, pentru a demara lucrurile în domeniul comerţului exterior. Din păcate, de la instalarea noului Executiv şi până în prezent, noul minister de resort nu are o organigramă aprobată, personalul ministerului fiind într-o continuă aşteptare care generează incertitudine şi lipsa de apetit pentru rezolvarea problemelor curente. Avem promisiuni din partea conducerii ministerului de resort că vor întări colaborarea cu mediul de afaceri, dar din păcate, la ultima ordonanţă de urgenţă ne-am trezit în Monitorul Oficial cu măsuri aberante în privinţa detaşării personalului din birourile comerciale de la ambasadele României fără a fi consultaţi, deşi fusesem convocaţi pentru o discuţie care urma să aibă loc a doua zi după ce acea ordonanţă de urgenţă fusese discutată şi aprobată în Guvern. În opinia noastră, noul minister este un mamut şi vor trebui externalizate o serie de activităţi birocratice în agenţii sau centre de management, în calitate de ordonatori terţiari de credite, astfel încât personalul din cadrul ministerului să se concentreze pe politicile publice în domeniu, şi nu pe chestiuni mărunte, administrative, birocratice.

Reporter: Vă mulţumesc!

Opinia Cititorului ( 1 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. ete fleosc ... lasa ca vine acusica ajustarea monedei si a dobanzilor si se sperie toti carcalacii si nu mai consuma din import :) ... si se ajusteaza deficitul si scad importurile si cresc exporturile :) big deal!

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

BTPay
Cotnari
Gala Anis
Leap

ENGLISH SECTION

more articles

Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS