Abonament gratuit
EDUCAŢIA 2020

Antreprenorii din energie ar putea fi şi mai competitivi pe pieţele externe, cu sprijinul statului

A consemnat Ramona Radu
Ziarul BURSA #Companii #Energie /

Viorel Gafiţa: "Antreprenorii ro­mâni au nevoie de parteneri bancari serioşi într-un context economic intern şi extern dinamic, caracterizat de o predictibilitate redusă şi o competiţie acerbă pe diverse pieţe".

Viorel Gafiţa: "Antreprenorii ro­mâni au nevoie de parteneri bancari serioşi într-un context economic intern şi extern dinamic, caracterizat de o predictibilitate redusă şi o competiţie acerbă pe diverse pieţe".

(Interviu cu domnul Viorel Gafiţa, preşedintele Grupului Romelectro)

"Pentru fiecare segment de piaţă, susţinem ideea unei firme motor de export (noi i-am spus hub) în jurul căreia să se adune toţi cei cu capabilităţi pentru piaţa internaţională"

Companiile din ţara noastră care activează în domeniul energetic sunt competitive, încă, pe pieţele internaţionale, în primul rând ca servicii de proiectare, construcţii, montaj şi într-o măsură mai mică în privinţa fabricării şi furnizării de echipamente, este de părere Viorel Gafiţa, preşedintele Grupului Romelectro.

Domnia sa a adăugat că acest lucru, împreună cu scăderea ponderii capitalului românesc în domeniul în care activează şi societatea pe care o reprezintă, duce la limitarea tot mai evidentă a capacităţii firmelor de a acţiona în calitate de contractor general şi, deci, la trecerea la contracte de subantrepriză.

Preşedintele Romelectro ne-a declarat, într-un interviu, că, în opinia domniei sale, pentru ca firmele româ­neşti să îşi îmbunătăţească vizibilitatea pe pieţele internaţionale, este necesară implicarea oficialilor de rang înalt, mai cu seamă a preşedintelui şi premierului, care să organizeze delegaţii externe cu oamenii de afaceri din ţara noastră, astfel încât fiecare dintre aceştia să reuşească să încheie contracte de sute sau măcar de zeci de milioane de dolari fiecare.

Printre altele, domnul Gafiţa ne-a mai spus că antreprenorii români au nevoie de parteneri bancari serioşi, într-un context economic intern si extern dinamic caracterizat de o predictibilitate redusă şi o competiţie acerbă pe diverse pieţe.

Domnia sa a conchis că sprijinul băncii, materializat prin calitatea şi costul serviciilor, poate fi decisiv în adjudecarea şi derularea cu succes a unui contract complex.

Reporter: Ce înseamnă Romelectro pe piaţa noastră de energie?

Viorel Gafiţa: Romelectro înseamnă 48 de ani de antreprenoriat în piaţa internă şi internaţională de energie, concretizat printr-o cifră totală de contracte de peste 3 miliarde de dolari, din care 40% în producere de energie (termo şi hidrocentrale) şi 48% în trans­port şi distribuţie ale energiei electrice (staţii şi linii electrice de înaltă tensiune). 58% din această valoare a fost realizată pe pieţe externe, contracte derulate în 22 de ţări din Europa, Orientul Mijlociu, Africa de Nord, Asia, America de Sud şi 42% în România. Mai adaug că Romelectro face parte din Grupul Romelectro alături de ISPE Consultanţă şi Proiectare şi Electromontaj Sibiu.

Reporter: Romelectro se defineşte ca antreprenor sau contractor general de obiective complexe din energie. Puteţi defini condiţia antreprenorului şi investitorului şi, în general, condiţia capitalistului român?

Viorel Gafiţa: În România, când spui cuvântul "antreprenor", mare parte din jucători se gândesc la micul antreprenor. Este foarte bine că statul stimulează crearea şi funcţionarea IMM-urilor, cu condiţia să nu te gândeşti în primul rând că asta este o soluţie de limitare a şomajului, ci că doreşti creşterea capitalului românesc de la afaceri mici (de câteva zeci sau sute de mii de euro) către unele de amploare. Nu există, însă, nici un suport serios al statului pentru marele capital. Deşi se poate demonstra cu cifre că ajutorul acordat pentru pornirea a câtorva mii de IMM-uri este mai mare decât ajutorul ca un antreprenor de calibru să ia afară un contract mediu ca valoare. Ca finanţe, ca număr de persoane cărora li se dă de muncă, efecte economice, etc.

Cu toate că în ultimii 30 de ani a existat constant un minister sau măcar un departament ministerial al mediului de afaceri, acesta s-a ocupat de IMM-uri, a gestionat o relaţie ineficientă cu birourile economice de peste hotare şi cam atât. Cum creşte capitalul unei firme, tangibil sau intangibil, uman, material şi în primul rând financiar? Din contracte. În cele mai multe cazuri contracte de investiţii. Urmarea faptului că nu au mai fost investiţii semnificative de 10 ani în România a fost că au dispărut fabrici, au dispărut firme de construcţii şi montaj, au dispărut sau s-au deprofesionalizat firme de cercetare şi inginerie. Capitalul românesc a scăzut. În timpul acesta, pieţele internaţionale au promovat investiţii de zeci şi sute de miliarde de dolari. Pentru ca şi firmele româneşti să ajungă la aceste contracte, statul s-a implicat foarte puţin sau deloc.

Reporter: Credeţi că firmele româ­neşti mai sunt competitive pe pieţele internaţionale?

Viorel Gafiţa: Referindu-mă la domeniul energetic, contractul nostru încheiat recent în Egipt (n.r. în Egipt, Romelectro împreună cu Energomontaj a derulat un contract de instalare şi punere în funcţiune ale unui bloc energetic pe gaze de 1200MW la termocentrala Burullus) şi alte contracte pe care le derulăm în ţară ne demonstrează că da, mai sunt, în primul rând ca servicii de proiectare, construcţii, montaj şi într-o măsură mai mică în privinţa fabricării şi furnizării de echipamente.

Acest lucru, împreună cu scăderea ponderii capitalului românesc în domeniul specific nouă, duce la limitarea tot mai evidentă a capacităţii firmelor de a acţiona în calitate de contractor general şi, deci, la trecerea la contracte de subantrepriză. Astfel încât trebuie să ne punem întrebarea dacă mai sunt competitive mai întâi pe piaţa internă şi pe urmă şi pe piaţa internaţională. Aş remarca din nou că excesul de zel în respectarea legislaţiei de achiziţii publice scoate firmele româneşti din competiţie chiar şi pe piaţa internă. Acum câţiva ani am participat la o licitaţie de linii electrice în Cehia, în consorţiu cu o firmă cehă. S-a tras de cinci ori până a câştigat un consorţiu de firme toate cehe.

Reporter: Ce rol joacă băncile în creşterea antreprenoriatului şi a capitalului româ­nesc?

Viorel Gafiţa: Antreprenorii ro­mâni au nevoie de parteneri bancari serioşi într-un context economic intern şi extern dinamic, caracterizat de o predictibilitate redusă si o competiţie acerbă pe diverse pieţe. Sprijinul băncii, materializat prin calitatea şi costul serviciilor, poate fi decisiv în adjudecarea şi derularea cu succes a unui contract complex, de zeci sau sute de milioane de dolari. Banca trebuie să cunoască şi să înţeleagă bine contextul pieţei româneşti, să aibă competenţele tehnice şi experienţa necesară în analizarea proiectelor industriale complexe cum sunt cele pe care le avem în derulare (hidrocentrala Stejaru, termocentrala Iernut, mai multe linii şi staţii electrice de transport, etc.) şi - implicit - în derularea unui project finance corespunzător. Cu atât mai mult cu cât condiţiile impuse de beneficiarii importanţi din ţară în domeniul energiei sunt condiţii extrem de severe pentu contractor: lucrări fără avans, termene lungi de plată a facturilor, reţineri importante rambursabile la punerea în funcţiune, birocraţie excesivă în aprobarea plăţilor, toate acestea obligând contractorul să asigure necesarul substanţial de resurse. În acelaşi timp, să fim însă realişti, pentru a menţine viu interesul băncilor în finanţarea unui contractor şi acesta trebuie să aibă soliditate financiară şi reputaţională, competenţe profesionale ridicate la nivelul exigenţelor pieţei pe care activează, expertiză tehnică şi comercială.

În mod special în România, băncilor li se cere o adaptabilitate ridicată la condiţiile şi contextul pieţei, care era complicat, dar s-a complicat şi mai mult în ultimii ani.

Reporter: Care ar fi acele "specificităţi" care influenţează derularea contractelor mari de investiţii, de exemplu din piaţa românească de energie?

Viorel Gafiţa: Sunt destule, vă enumăr doar o parte dintre ele: lipsa predictibilităţii investiţiilor majore în economie, birocraţia specifică beneficiarilor mari, impusă de legislaţie şi norme, dar uneori amplificată de clienţi, dificultăţile în acceptarea şi încasarea facturilor şi implicit în asigurarea unui cash flow sustenabil pentru contractul respectiv.

Reporter: Cum caracterizaţi relaţia Romelectro cu băncile?

Viorel Gafiţa: Este o relaţie foarte bună. Aici aş marca în primul rând, relaţia cu Eximbank şi pe cea cu Alpha Bank. Am început o relaţie cu CEC Bank şi avem relaţii foarte bune cu multe alte bănci. Băncile au înţeles dificultăţile inerente în derularea unor contracte de valori mari şi tehnicitate complexă. Aici aş mai vrea să semnalez că firmele româ­neşti nu sunt eligibile la proiecte finanţate de unele bănci internaţionale, de exemplu bănci specializate pe Africa şi Asia, pentru că România, ca ţară, nu este eligibilă. Propunem din nou ca Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri (MEEMA) împreună cu Ministerul Finanţelor Publice şi cu Ministerul de Externe să aibă o acţiune comună care să înlăture acest blocaj.

Reporter: Insistând cu pieţele externe, cum credeţi ca ar trebui procedat ca să avem o prezenţă mai accentuată în afara ţării?

Viorel Gafiţa: În primul rând, la MEEMA trebuie să se vadă o atitudine clară de revenire pe pieţele externe! Să se construiască un proiect de ofertă româ­nească la export. Revin cu ideea pe care Romelectro o susţine de ceva vreme - pentru fiecare domeniu economic să se identifice o firmă sau un grup de firme, motor de export, noi i-am spus hub, în jurul cărora să se adune toţi cei cu capabilităţi de piaţă. Intrarea pe o piaţă străină este o acţiune care necesită analiză şi bani şi care comportă risc, iar foarte multe firme nu îşi permit asta. Ideea de hub le dă un confort şi o siguranţă.

Atenţie şi la analizele de piaţă (de ţară sau de regiune) şi analizele de risc de ţară. Noi observăm la alte ţări cum efectiv se ocupă de îmbunătăţirea scorurilor de la diferite criterii care sunt monitorizate de analişii de risc. De câţiva ani, ratingurile României nu s-au mai îmbunătăţit. Într-un clasament multicriterial de indicatori de risc al celor unsprezece ţări mai nou devenite membre UE, suntem pe penultimul loc, după noi mai este Croaţia, dar care este pe un trend crescător clar. Toţi investitorii internaţionali şi toţi bancherii sunt influenţaţi foarte serios de ratingurile de ţară şi, de concluziile acestor analize depinde foarte serios decizia de a intra sau nu pe o anumită piaţă, respectiv de a acorda un credit firmelor din acea ţară.

Lista acţiunilor este mult mai lungă, dar aş mai insista pe un aspect pe care l-am mai susţinut şi cu alte ocazii: cei mai buni marketeri şi vânzători într-o ţară sunt şeful statului respectiv, sau primul ministru. La un Forum Africa desfăşurat recent cu participarea ambasadorilor africani la Bucureşti, aceştia au remarcat într-o formă elegantă (diplomatică) faptul că ultima vizită a unei delegaţii la nivel înalt într-o ţară africană se pierde în negura timpului. Nu avem acest exerciţiu ca şeful statului sau al guvernului să plece cu 30 - 40 de oameni de afaceri cu el, care să semneze fiecare contracte de sute sau măcar de zeci de milioane de dolari fiecare. De aceea, am enunţat de mai multă vreme necesitatea consolidării antreprenorilor români mari cu care un astfel de demers să aibă succes.

Reporter: Vă mulţumesc!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS

Curs valutar BNR

07 Aug. 2020
Euro (EUR)Euro4.8375
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0949
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4794
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.3607
Gram de aur (XAU)Gram de aur271.0003

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Business Card
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
BTPay
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
myTEX.ro
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie