APRILIE FINANCIARCiucă îi ia locul lui Cîţu şi Putin ia locul molimei; calm şi ceai de tei cu Isărescu

George Marinescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 16 mai

Ciucă îi ia locul lui Cîţu şi Putin ia locul molimei; calm şi ceai de tei cu Isărescu

Contextul geo-politic a continuat să afecteze viaţa economică a ţării noastre şi pe parcursul lunii trecute, respectarea de către autorităţile de la Bucureşti a sancţiunilor economice impuse Federaţiei Ruse de Uniunea Europeană şi SUA punându-şi amprenta asupra economiei, care a înregistrat o reducere a vitezei de creştere, o majorare accentuată a preţurilor şi, în final, o inflaţie de 13,8%, procent ce nu l-a speriat pe Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, care ne recomandă să ne calmăm cu un ceai de tei. Spre deosebire de şeful băncii centrale, preşedintele Klaus Iohannis ne îndeamnă la cumpătarea cheltuielilor şi aruncă inflaţia mare pe spatele lui Vladimir Putin, pe care îl consideră singurul responsabil de actuala situaţie economico-financiară din ţara noastră. Mai mult, şeful statului susţine că actuala coaliţie de guvernare PSD- PNL-UDMR îşi face treaba, chiar dacă a pierdut de mult hăţurile stăpânirii inflaţiei şi chiar dacă la începutul primăverii a cunoscut câteva fricţiuni care au dus la demisia lui Florin Cîţu, la începutul lunii aprilie, din fruntea PNL şi la înscăunarea premierului Nicolae Ciucă drept "mareşal al liberalilor".

În acest timp, din cauza atrocităţilor comise de forţele armate ale Federaţiei Ruse în Ucraina, a crescut numărul refugiaţilor care au intrat în ţara noastră. Astfel, conform datelor Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră şi Ministerului Afacerilor Interne, de la declanşarea crizei din Ucraina şi până la data de 30.04.2022, au intrat în România 828.873 de cetăţeni ucraineni. Dintre aceştia, de la începerea conflictului şi până la finalul lunii trecute, 4.345 de cetăţeni ucraineni au solicitat azil în ţara noastră, în timp ce 12751 au cerut şi primit permise de şedere temporară.

Inflaţia - nestăpânită de Guvern şi de BNR

Cifrele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) pentru luna aprilie au depăşit estimările analiştilor în ceea ce priveşte nivelul inflaţiei, specialiştii preconizând că urmează o perioadă lungă de preţuri crescute. În acest context, economiştii avertizează populaţia să-şi reducă cheltuielile acolo unde se poate şi să facă economii. Indicele preţurilor de consum a înregistrat, luna trecută, o rată anuală de 13,8%, cea mai mare din ianuarie 2004, după ce, în luna martie, nivelul inflaţiei era de 10,2%, pe fondul unei majorări lunare de 3,7%, conform datelor INS. Aşteptările din piaţă indicau o accelerare a creşterii anuale a inflaţiei până la 11,2%.

Preţurile alimentelor şi-au accelerat creşterea anuală până la 13,5% în aprilie 2022, de la 11,2% în luna martie, în condiţiile unei creşteri lunare de 2,6%, iar preţurile mărfurilor nealimentare au avut o creştere anuală până la 16,4%, de la 10,9%, pe fondul unei creşteri lunare de 5,5%. Şi preţurile serviciilor şi-au accelerat creşterea anuală, până la 7,1%, de la 6,5% în luna precedentă, în condiţiile unei creşteri lunare de 0,9%, potrivit INS.

Tariful gazelor naturale s-a confruntat, în aprilie, cu cel mai mare salt annual, la categoria produselor nealimentare, de 85,3%, după o majorare de 46,5%, iar preţul energiei termice a crescut cu 23% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Costul combustibililor şi-a accelerat creşterea anuală până la 35,7%, de la 34,2% în luna precedentă, în condiţiile unei creşteri lunare de 1,7%.

În faţa acestor date care arată o situaţie sumbră pentru buzunarele cetăţenilor din ţara noastră, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României şi-a permis să trimită cetăţenii la un ceai... de tei, pentru calmare. "Nu ne strică ceva mai multă calmitate. Agitaţia e caracteristică perioadelor de criză. E de înţeles. Autorităţile asta trebuie să transmită: mai calm. Am înţeles şi eu mesajul. Mai bem un ceai de tei. Eu am băut cu Eugen Rădulescu. Deci e un sfat bun. Exagerările sunt specifice dar nu fac bine", a afirmat şeful băncii centrale în cadrul confernţei în care a prezentat Raportulş BNR pe inflaţie.

Peşedintele Klaus Iohannis a găsit ţapul ispăşitor pentru inflaţia crescută din ţara noastră. Nu e de vină şeful statului, nici premierul, nici guvernul, nici coaliţia PSD-PNL-UDMR, nici mediul de afaceri, nici cetăţenii, ci vinovat de ce se întâmplă cu economia românească este Vladimir Putin, potrivit lui Klaus Iohannis: "Toate acestea au o singură cauză şi ea e războiul lui Putin împtriva Ucrainei. Guvernul României poate să amelioreze impactul acestei crize şi să ajute consumatorul vulnerabil, persoanele cu venituri mici. (...) În perioade de criză e bine să judeci de două ori ce faci şi cum cheltui banii. Este evident că trebuie să fim mai atenţi cu ce cheltuim şi cum cheltuim".

Referitor la inflaţie şi la măsurile luate de Executiv - printre care şi majorarea gradului de îndatorare, care a trecut de 50% -, în 27 aprilie, în cadrul Orei Guvernului, Adrian Câciu, ministrul Finanţelor Publice, a spus în plenul Senatului: "România se împrumută în acest moment pentru investiţii, nu să plătească pensii şi salarii. De asemenea, România se împrumută să plătească datorii din trecut şi trebuie să avem grijă să nu facem vârfuri de plată viitoare (...) pentru că nu putem şti astăzi ce se va întâmpla peste zece ani, care va fi contextul economic. În prezent, România se împrumută la dobânzi de 6,7%, similar sau sub Ungaria - 6,8% sau Polonia - 6,4%. Au existat creşteri de politică monetară a statelor din regiune, care au avut efect şi asupra dobânzilor, (...) care ţin cont de rata dobânzii de politică monetară şi de rata dobânzii Lombard - noi avem acum un Lombard de 4% - şi de inflaţie. Cât timp avem inflaţie, vom avea dobânzi ridicate. Sunt zece ani de când România se împrumută foarte scump".

De altfel, pentru luna aprilie, Ministerul Finanţelor a programat împrumuturi de 3 miliarde lei, la care se adaugă 405 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive.

Tot luna trecută, în 5 aprilie, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis majorarea dobânzii-cheie la nivelul de 3%, după care, zilele trecute, a crescu-o la 3,75%.

PNL, de la Cîţu la Ciucă

Contestările tot mai dese, la finalul lunii martie, de către Florin Cîţu, a măsurilor pe care guvernul PSD-PNL-UDMR urma să le aprobe pentru sprijinirea cetăţenilor, a mediului privat de afaceri şi pentru creşterea puterii de cumpărare, în dauna investiţiilor care să genereze plus-valoare pentru economia naţională, i-au atras preşedintelui liberal antipatia liderilor din teritoriu, care, în prima zi a lunii aprilie, i-au solicitat acestuia să facă un pas în spate şi să renunţe la conducerea partidului. Florin Cîţu a ales să îşi înainteze, în 2 aprilie, demisia din funcţia de preşedinte al PNL, pentru a-şi păstra funcţia de preşedinte al Senatului, care îi conferă titlul de al doilea om în stat.

Din echipa pe care o avea în jurul său, singurul care i-a rămas fidel lui Cîţu a fost Dan Vîlceanu, care şi-a înaintat demisia din funcţia de secretar general al PNL şi, în 5 aprilie, a demisionat şi din funcţia de ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, după ce în prealabil fusese aspru criticat de premierul Nicolae Ciucă pentru amânarea sine die a demarării Acţiunii 4.1.1 - Investiţii în activităţi productive (fosta măsură 3 - granturi pentru investiţii) - prin care IMM-urile din ţara noastră ar fi urmat să fie finanţate în total cu peste 400 milioane euro.

În 7 aprilie, preşedintele Iohannis lua act de demisia lui Vîlceanu şi îl numea interimar în fruntea Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene pe Marcel-Ioan Boloş, care la data respectivă era ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.

După trei zile, în 10 aprilie, Congresul Extraordinar al PNL, convocat la şase luni după ce "echipa câştigătoare" Cîţu preluase şefia formaţiunii politice, l-a instalat în funcţia de preşedinte pe premierul Nicolae Ciucă, care a beneficiat şi de o derogare statutară pentru ocuparea acestei funcţii, deoarece nu îndeplinea vechimea necesară ca membru al PNL.

Zelenski se adresează Parlamentului României, Ciucă şi Ciolacu îi strică planurile lui Cîţu privind vizita la Kiev

La începutul lunii trecute, consemnăm discursul în plenul Parlamentului României, în sistem online, al preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, care a prezentat masacrul făcut asupra civililor de forţele armate ruse în localitatea Bucha, a solicitat sprijinul ţării noastre pentru aderarea rapidă a Ucrainei la Uniunea Europeană şi a promis că, după încetarea războiului purtat împotriva Federaţiei Ruse, cetăţenii români din ţara sa vor beneficia de drepturile cetăţenilor ucraineni din România şi că firmele din ţara noastră vor fi implicate în reconstrucţia infrastructurii ucrainene.

Ulterior discursului preşedintelui ucrainean în Parlamentul de la Bucureşti, preşedinţii celor două Camere şi-au manifestat intenţia de a efectua o vizită comună la Kiev în data de 27 aprilie. Numai că, după debarcarea lui Florin Cîţu din fruntea PNL, pentru liderul PSD, Marcel Ciolacu nu a mai reprezentat vreun scop o vizită în Ucraina alături de noul pierzător liberal şi, pentru întărirea coaliţiei de guvernare, a ales să viziteze oficial Kievul, cu o zi mai devreme, în 26 aprilie, alături de premierul Nicole Ciucă, proaspăt înscăunat preşedinte al PNL. Cei doi oficiali români s-au întâlnit la Kiev cu preşedintele Volodimir Zelenski şi cu premierul ucrainean Denis Shmyhal şi au vizitat localităţile Irpin şi Borodianka, unde au constatat ororile comise de militarii ruşi.

A doua zi, în 27 aprilie, la Kiev s-a aflat şi preşedintele Senatului, Florin Cîţu, care s-a întâlnit cu Ruslan Stefanchuk, şeful Radei Supreme (Parlamentul unicameral al Ucrainei).

Anterior, în 22 aprilie, în ţara noastră a fost prezent Dmytro Kuleba, ministrul de externe al Ucrainei, care a discutat cu decidenţii politici de la Bucureşti despre necesitatea sprijinirii cu armament a ţării vecine, după întânire guvernul Ciucă iniţiind chiar un act normativ prin care forţele militare române pot dona echipamentele şi tehnica pe care nu le mai folosesc către forţele armate ale unor state terţe. În acest context, nici ministrul Apărării, Vasile Dîncu, şi nici liderul PSD Marcel Ciolacu nu au exclus posibilitatea ca, dacă proiectul de act normativ va fi aprobat de Parlamentul de la Bucureşti, să furnizăm către Ucraina avioanele MiG 21 LanceR care au fost scoase din utilizarea Forţelor Aeriene Române.

Situaţia sprijinirii cu armament a Ucrainei a fost discutată şi de preşedintele Klaus Iohannis, în 19 aprilie, la runda de consultări în format restrâns convocată de preşedintele american Joe Biden şi la care au participat lideri aliaţi, ai instituţiilor UE şi NATO şi ai statelor partenere.

Pentru consolidarea forţelor armate aliate din ţara noastră, la începutul lunii aprilie au sosit la baza militară de la Mihail Kogălniceanu 300 de soldaţi belgieni, care au fost trecuţi în revistă, în 13 aprilie, de preşedintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă şi prim-ministrul Belgiei - Alexander De Croo.

Porturile Constanţa, Galaţi şi Brăila - pregătite pentru transportarea mărfurilor ucrainene

Pentru sprijinirea Ucrainei, guvernul de la Bucureşti a luat luna trecută mai multe decizii menite să ajute atât refugiaţii, cât şi mediul de afaceri din ţara vecină.

Astfel, în 14 aprilie, guvernul Ciucă a decis suplimentarea cu 200 milioane lei a bugetului Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în vederea fluidizării tranzitului de mărfuri în Portul Constanţa. Suma respectivă va fi folosită pentru eliberarea a 35 de linii de cale ferată din principalul port al ţării noastre, fapt ce va permite tranzitarea mărfurilor din Ucraina către navele din Portul Constanţa şi de aici transportarea lor în alte state, partenere comerciale ale ţării vecine. În actul adoptat, Executivul a arătat că pe cele 35 de linii staţionau de ani buni 743 de vagoane de tren, care blocau practic activitatea pe calea ferată în interiorul Portului Constanţa. După mutarea acestor vagoane şi reabilitarea căii de rulare, va putea fi preluat fluxul suplimentar de marfă, provenit din zona de conflict si nu numai, contribuind pe lângă dezvoltarea transportului multimodal şi la dezvoltarea activităţii Portului Constanţa, aflat în competiţie cu alte porturi din zona Mării Negre, cu efect imediat în susţinerea economiei naţionale.

În ceea ce priveşte refugiaţii din Ucraina, guvernul a aprobat în 8 aprilie alocarea a 45 milioane lei pentru susţinerea cheltuielilor cu hrana cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina, găzduiţi de persoane fizice. Această sumă este estimată să asigure un sprijin financiar de 50 lei/zi/persoană găzduită pentru acoperirea cheltuielilor necesare pentru cazarea unui număr mediu de 15.000 cetăţeni, pentru o perioadă de 60 de zile. Pentru finanţarea şi decontarea cheltuielilor cu hrana a fost alocată din Fondul de Rezervă bugetară la dispoziţia guvernului suma de 18 milioane lei.

Amnistie fiscală parţială pentru companiile de stat din industria de apărare

Tot în contextul măsurilor luate de guvern prin prisma situaţiei din Ucraina, s-a numărat şi aprobarea, în 14 aprilie, a ordonanţei de urgenţă prin care au fost diminuate arieratele bugetare ale unor operatori economici din industria naţională de apărare. Ordonanţa de urgenţă adoptată de Guvern include măsuri urgente de redresare economico-financiară a operatorilor economici de interes strategic din industria naţională de apărare. Scopul principal al acestui act normativ este redresarea activităţii operatorilor economici cu capital integral de stat din punct de vedere economico-financiar, eficientizarea şi dezvoltarea pe termen mediu şi lung a acestora. Prin actul normativ, guvernul iartă datorii de 100 milioane lei către bugetul de stat pentru zece unităţi din industria naţională de apărare, aflate în subordinea Romarm, companie naţională din portofoliul Ministerului Economiei.

Tot pentru sprijinirea companiilor afectate de războiul din ţara vecină, guvernul Ciucă a mai aprobat luna trecută, în 6 aprilie, o ordonanţă de urgenţă prin care salariaţii angajatorilor afectaţi de conflictul din Ucraina vor beneficia de o indemnizaţie plătită din fonduri de la bugetul asigurărilor pentru şomaj. Prin actul normativ, Executivul a reglementat ca salariaţii cărora angajatorii le suspendă temporar contractul individual de muncă să beneficieze de o indemnizaţie de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 nr. 318/2021. Măsura se va acorda până la 31 decembrie 2022 pentru salariaţii angajatorilor afectaţi în mod direct sau indirect de imposibilitatea efectuării de tranzacţii cu operatori economici din Ucraina, Federaţia Rusă şi Belarus ca urmare a efectelor generate de agresiunea militară rusă asupra Ucrainei, precum şi pentru salariaţii angajatorilor supuşi sancţiunilor internaţionale şi care au instituite măsuri restrictive în raport cu acţiunile care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei.

"Sprijin pentru România" - un program finanţat cu 17,3 miliarde lei

Pentru a răspunde solicitărilor mediului de afaceri şi cetăţenilor afectaţi de preţurile din energie şi de inflaţie, în 11 aprilie liderii coaliţiei PSD-PNL-UDMR au căzut de acord cu privire la aprobarea şi implementarea de către guvernul Ciucă a programului "Sprijin pentru România", pentru care alocarea va fi de 17,3 miliarde lei, din care 52% este asigurată din fonduri europene, iar 48% de la bugetul de stat. Beneficiarii măsurilor sunt IMM-urile, marii investitori, transportatorii şi distribuitorii, investiţiile publice în derulare, în general economia României. 300 de milioane de euro vor fi alocaţi pentru a sprijini IMM-urile care se confruntă cu dificultăţi din cauza efectelor generate de contextul regional. Va fi acordat un ajutor de până la 400.000 euro per firmă pentru IMM-urile cu cheltuieli de peste 15% la utilităţi. Programul va intra în vigoare de la data de 1 iunie. 200 milioane euro vor fi alocaţi pentru stimularea investiţiilor cu impact major în economie, adică a celor de peste un milion de euro, în timp ce pentru susţinerea transportatorilor şi distribuitorilor a fost aprobată o schemă de sprijin de 300 milioane lei cu titlu de subvenţie de 0,50 lei/litrul de carburant pentru acoperirea unei părţi din creşterea preţurilor la combustibili. Beneficiarii acestei subvenţii vor fi aproximativ 4000 de firme.

Totodată, Guvernul a alocat 5,2 miliarde de lei pentru ajustarea contractelor de investiţii publice în derulare, finanţate din fonduri naţionale şi europene, ajustare cauzată de creşterea preţurilor la materiale, manoperă, transport şi utilaje.

De asemenea, Executivul a stabilit, pentru protejarea locurilor de muncă, extinderea până la finalul anului a măsurii privind subvenţionarea şomajului tehnic, continuarea programului Kurzarbeit, scheme de granturi acordate pentru sprijinirea fermierilor - scheme pentru care a alocat 500 milioane euro -, precum şi un salariu minim de 3000 lei brut în agricultură şi industria alimentară.

Printre alte măsuri stabilite de liderii coaliţiei de guvernare, ce urmează a fi implementate sunt acordarera vocuherelor pentru alimentele de bază pentru depăşirea mai uşor a inflaţiei de către familiile cu cel puţin doi copii sau monoparentale, cu venit mai mic de 600 de lei/lună, de pensionari cu venit mai mic de 1500 de lei/lună, de persoanele cu venit minim garantat şi de persoanele cu dizabilităţi.

Tot în acest scop, Guvernul a decis o majorare voluntară de 200 lei a salariului minim, majorare pentru care nu vor fi percepute taxe şi impozite.

Multe dintre măsurile de mai sus au fost adoptate de guvernul Ciucă în şedinţele din 14 aprilie, 21 aprilie şi 28 aprilie, pentru a facilita intrarea lor în vigoare de la 1 mai , respectiv 1 iunie. Astfel, de exemplu, în 14 aprilie, Executivul a aprobat ordonanţa de urgenţă privind ajustarea preţurilor contractelor de achiziţie publică/contractelor sectoriale/contractelor de concesiune/acordurilor-cadru, în timp ce în 21 aprilie a decis modificarea HG 807/2014 pentru instituirea unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investiţiilor cu impact major în economie. Referitor la modificarea HG 807/2014, Guvernul arată că, până în prezent, din bugetul total al schemei au mai rămas de angajat, pentru perioada martie 2022-decembrie 2023, circa 1,8 miliarde lei şi că sunt analizate cereri prin care se solicită ajutor de stat în valoare de peste 1,4 miliarde lei.

Ajutorul de stat se acordă întreprinderilor care realizează o investiţie iniţială cu valoare totală de minimum 4,5 milioane lei, fără TVA, respectiv echivalentul a un milion de euro.

"Anghel Saligny" - încă o modificare

Din cauza cererii crescute pentru sumele alocate prin programul naţionalm de investiţii "Anghel Saligny" şi pentru gestionarea eficientă a finalizării unor proiecte deja demarate, dar nefinanţate suficient din fondurile europene, coaliţia de guvernarea PSD-PNL-UDMR a decis luna trecută suplimentarea alocării iniţiale pentru ceea ce opoziţia politică denumeşte PNDL 3.

Astfel, în şedinţa de guvern din 6 aprilie, bugetul lui "Anghel Saligny" a fost suplimentat cu 15,5 miliarde lei (valoarea totală a crescut de la 50 miliarde lei la 65,5 miliarde lei), suplimentare din care 10 miliarde lei vor fi alocaţi reabilitării unor drumuri judeţene, comunale şi de interes local, în timp ce 5,5 miliarde lei vor finanţa 105 proiecte care vizează dezvoltarea reţelelor inteligente de distribuţie a gazelor naturale, dar a căror valoare excedează plafonul alocat în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare, coordonat de MIPE.

Lege pentru bursa autohtonă

Camera Deputaţilor a adoptat, în 20 aprilie, în calitate de for decizional, proiectul de lege care creşte atractivitatea pieţei de capital prin simplificarea birocraţiei şi regimului fiscal pentru investitorii individuali la bursă. Actul normativ vizează reducerea impozitului pe câştig din tranzacţii de la 10% la 1%, pentru titluri deţinute mai mult de un an, respectiv 3% pentru titluri deţinute mai puţin de un an, implementarea unui sistem de reţinere la sursă şi eliminarea obligativităţii de declarare/compensare a pierderilor, aşa cum este în prezent.

În domeniul bursier ar mai fi de menţionat că, la finalul lunii aprilie, Autoritatea pentru Supraveghere Financiară a decis reducerea la o zecime a proporţiei de acţiuni pe care o companie o poate lista pe o bursă străină prin Certificate Globale de Depozit (GDR-uri). Măsura a fost luată în contextul în care Hidroelectrica se pregăteşte de listare, prin vânzarea a cel puţin 15% din acţiuni, deţinute de Fondul Proprietatea, după votul acţionarilor companiei în acest sens de la finele lunii martie. Astfel, dacă va vinde un pachet de 15% din companie, FP va putea lista doar 1,5% pe o bursă străină, iar dacă îşi va vinde întreaga deţinere, de 20%, proporţia pe care o poate plasa în străinătate este de 2%.

Ion Rădoi, trimis în judecată, după un an de la greva ilegală de la metrou

Direcţia Naţională Anticorupţie a avut nevoie de mai mult de un an pentru a finaliza cercetările în privinţa liderului sindicatului de la metroul bucureştean, Ion Rădoi, demarate în urma sesizărilor primite din partea Ministerului Transporturilor şi Metrorex după greva ilegală de la finalul lunii martie 2021. În 18 aprilie 2022 procurorii anticorupţie au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a lui Ion Rădoi, preşedinte al sindicatului Unitatea - Sindicatul Liber din Metrou (USLM) şi administrator în fapt al SC Sindomet Servcom SRL pentru infracţiunile de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană ce deţine o funcţie de conducere într-un sindicat, având ca scop obţinerea de foloase necuvenite şi şantaj. În rechizitoriul întocmit, DNA a reţinut că Rădoi şi-ar fi folosit influenţa şi autoritatea de lider sindical pentru a obţine foloase necuvenite din exploatarea şi administrarea spaţiilor comerciale din staţiile de metrou şi din căile de acces către metrou, în perioada septembrie 2017 - iulie 2021. Influenţa şi autoritatea in calitate de lider sindical ar fi fost folosite în raport cu responsabili decizionali din Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi conducerea SC Metrorex SA pentru atingerea unor scopuri personale sau pentru interese de grup, fără legătură cu dialogul social, ori protejarea drepturilor salariaţilor.

Prejudiciul constatat de procurorii anticorupţie în dosarul în care este inculpat Ion Rădoi se ridică la aproape 10,4 milioane lei.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. NU ARMAMENT pt Ucraina.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
csalb.ro
BTPay
Electromagnetica

Curs valutar BNR

01 Iul. 2022
Euro (EUR)Euro4.9461
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7286
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9311
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7088
Gram de aur (XAU)Gram de aur273.0029

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro