Abonament gratuit

AVOCATUL GENERAL DE LA CJUE SE PRONUNŢĂ ÎN FAVOAREA CONSUMATORILOR, ÎN SPEŢA ŞERBANBurada: "Decizia CJUE, posibil să umbrească practica instanţelor noastre judecătoreşti"

EMILIA OLESCU
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări /

Alexandra Burada

Alexandra Burada

Avocatul general de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunţat, ieri, în favoarea consumatorilor în speţa Şerban deschisă împotriva Volksbank, care vizează conversia creditelor în franci elveţieni (CHF).

Dacă decizia avocatului general va fi menţinută de CJUE, atunci aceasta va arunca o mare umbră asupra practicii instanţelor noastre judecătoreşti, subliniază avocatul Alexandra Burada.

Aceasta ne-a transmis: "Concluziile avocatului general în cauza Şerban aruncă o lumină optimistă pe dosarele având ca obiect îngheţarea cursului valutar. Esenţial de reţinut este că acestea contrazic opinia majoritară a instanţelor judecătoreşti române cu privire la chestiunile de interpretare sesizate. Practic, dacă aceste concluzii se menţin şi în decizia ce urmează a fi pronunţată de CJUE, ar trebui să asistăm la o schimbare radicală a practicii, într-un sens favorabil consumatorilor. De asemenea, o decizie în acest sens va arunca o mare umbră asupra practicii instanţelor noastre judecătoreşti, în contextul în care până la această dată mii de dosare au fost soluţionate în defavoarea consumatorilor în baza unei interpretări contrare".

Alexandra Burada ne-a explicat, pe scurt, că avocatul general a concluzionat că normele obligatorii de protecţie a consumatorilor (Directiva 93/13) prevalează asupra principiului nominalismului monetar, "în contextul în care este evident că în anul 1864 legiutorul nu a urmărit la adoptarea acestui articol relaţia dintre consumator şi profesionist, că această clauză va fi considerată clară şi inteligibilă numai în măsura în care profesionistul face dovada că a informat consumatorul în mod exhaustiv cu privire la consecinţele economice pe care le are încheierea unui contract în valută şi, în al treilea rând (poate cea mai importantă concluzie), avocatul general a concluzionat că judecatorul va putea interveni în contract ţinând cont de faptul că soluţiile prefigurate în alte cauze anterioare nu se pot aplica în contextul legislativ românesc şi acestor contracte".

Şi avocatul Gheorghe Piperea este de părere că avocatul general a depus concluzii clare, indubitabil favorabile consumatorilor. Specialistul a scris pe pagina sa de Facebook: "Principiul nominalismului monetar este pus în Codul civil pentru părţi cu drepturi egale, nu şi pentru părţi aflate în relaţie inegalitară, aşa cum sunt băncile versus consumatori. Aşadar, clauza de schimb valutar poate fi analizată sub raportul caracterului abuziv. O altă mostră este aceea că, de vreme ce este în interesul consumatorului, clauza de schimb valutar care pune riscul pe capul consumatorului poate fi înlocuită cu o formulă care să elimine acest risc sau să împartă povara"

În acest context, debitorii împrumutaţi în CHF subliniază: "România este pe cale să scrie din nou istorie pentru Europa. Curtea urmează să stabilească data publicării hotărârii şi, după cum ştim, în majoritatea cazurilor aceasta preia concluziile avocatului general".

Reprezentanţii Asociaţiei CREDERE ne-au transmis: "Concluziile avocatului general ne fac să fim extrem de optimişti, pentru că acestea contrazic, într-o manieră convingătoare, practica instanţelor de judecată din ţara noastră. Suntem mâhniţi de faptul că Înalta Curte a luat decizia de a suspenda toate procesele care vizează îngheţarea cursului de schimb LEU/CHF până când se pronunţă Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cauza C-81/19 Şerban, însă alte instanţe (precum Curtea de Apel Bucureşti) au refuzat să suspende aceste dosare, crezând că deţin adevărul absolut. În fapt, concluziile avocatului general anulează toate argumentele utilizate de bănci în dosarele care vizează îngheţarea cursului de schimb LEU/CHF. În calitate de consumatori, concluziile avocatului general ne-au depăşit aşteptările şi aşteptăm cu nerăbdare ca acestea să fie preluate şi în decizia care urmează a fi pronunţată de către judecătorii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, probabil în circa 2-3 luni. Mai mult decât atât, este posibil ca această cauză să devină una de referinţă pentru toate statele din Europa, din moment ce avocatul general arată că judecătorul are posibilitatea să modifice contractul de credit pentru a restabili echilibrul contractual, din considerente care ţin de protecţia consumatorilor. Această opinie ar putea conduce chiar la o schimbare de viziune din partea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene care datează încă din anul 2010".

Consumatorii au postat, ieri, pe pagina lor Facebook:

"- Nominalismul monetar ar trebui înlăturat, ceea ce înseamnă că instanţa de judecată poate analiza caracterul abuziv al clauzei de risc valutar (adică acea clauză prin care i se spune împrumutatului să returneze băncii franci elveţieni, indiferent de evoluţia cursului de schimb LEU/CHF). Reamintim că băncile câştigă procesele pe îngheţarea cursului de schimb tocmai ca urmare a aplicării nominalismului monetar.

- Clauza care pune în sarcina împrumutatului întregul risc valutar este clară şi inteligibilă doar dacă Banca face dovada că l-a informat exhaustiv pe consumator cu privire la consecinţele economice care rezultă din derularea contractului de credit. Potrivit avocatului general, nu prezintă relevanţă faptul că această depreciere putea fi sau nu prevăzută la momentul încheierii contractului de credit.

- Instanţele de judecată din România pot adopta măsuri complementare de restabilire a echilibrului contractual, avocatul general indicând faptul că soluţia de îngheţare a cursului de schimb LEU/CHF la valoarea de la data încheierii contractului este fezabilă (chiar dacă rămâne la latitudinea instanţei să decidă), dar nu exclude şi alte variante de natură a proteja consumatorul".

Amintim că, în luna martie 2019, Curtea de Apel Cluj a sesizat CJUE cu trei întrebări preliminare pe marginea dosarului menţionat.

Cele trei întrebări sunt:

"1. Art.1 pct. 2 din Directiva nr. 93/13/CEE trebuie interpretat în sensul în care nu se opune ca o clauză contractuală care preia o normă supletivă de la care părţile puteau deroga, dar în concret nu au derogat pentru că nu a existat nicio negociere asupra ei, aşa cum este în cazul concret analizat clauza care impune restituirea creditului în aceeaşi monedă străină în care creditul a fost acordat, să fie analizată din perspectiva caracterului abuziv?

2. În contextul în care, la acordarea creditului în monedă străină, consumatorului nu i-au fost prezentate calcule/predicţii cu privire la impactul economic pe care o eventuală fluctuaţie a cursului de schimb îl va avea cu privire la obligaţiile totale de plată din contract, se poate susţine cu temei că o astfel de clauză, de preluare în întregime a riscului valutar de către consumator (în temeiul principiului nominalismului), este clară şi inteligibilă şi că profesionistul/banca şi-a îndeplinit cu bună credinţă obligaţia de informare a co-contractantului său, în condiţiile în care gradul maxim de îndatorare a consumatorilor impus de către Banca Naţională a României a fost calculat prin raportare la cursul de schimb de la data acordării creditului?

3. Directiva nr. 93/13/CEE şi juris­prudenţa dezvoltată în baza ei, precum şi principiul efectivităţii se opun ca, subsecvent constatării caracterului abuziv al unei clauze privind suportarea riscului valutar, contractul să continue nemodificat? Care ar fi modificarea posibilă pentru înlăturarea clauzei abuzive şi respectarea principiului efectivităţii?"

Printre altele, decizia avocatului general de la CJUE arată că instanţa de trimitere trebuie să verifice în special dacă informaţiile transmise de profesionist permit consumatorului să evalueze consecinţele pe care le poate avea o depreciere gravă a monedei în care îşi încasează veniturile şi o majorare a ratei dobânzii la împrumutul în monedă străină asupra ratelor plătite. Mai precis, profesionistul trebuie să informeze în mod expres consumatorul că, prin încheierea unui contract de împrumut exprimat în monedă străină, acesta se expune unui risc valutar, pe care îl va putea eventual suporta cu greu, în cazul deprecierii monedei în care îşi primeşte veniturile.

Pronunţarea citată mai subliniază: "Instanţa de trimitere trebuie să verifice dacă profesionistul a informat consumatorul cu privire la toate împrejurările relevante de care putea să aibă cunoştinţă la momentul respectiv şi care afectează executarea ulterioară a acestui contract. În această privinţă, jurisprudenţa impune luarea în considerare a tuturor împrejurărilor din cauza principală, ţinând seama în special de expertiza şi de cunoştinţele de specialitate ale băncii despre posibilele variaţii ale cursurilor de schimb valutar şi riscurile inerente contractării unui împrumut în monedă străină".

Concluziile avocatului general al CJUE arată:

"1. Articolul 1 alineatul (2) din Directiva 93/13/CEE privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretat în sensul că o clauză contractuală care constituie expresia unui principiu general consacrat de lege este supusă dispoziţiilor acestei directive în cazul în care legiuitorul naţional nu a intenţionat, prin crearea dispoziţiei legale respective, să stabilească un echilibru între ansamblul drepturilor şi obligaţiilor părţilor la tipul de contract în cauză. Este de competenţa instanţei naţionale să procedeze la constatările necesare în această privinţă.

2. Cerinţa, cuprinsă la articolul 4 alineatul (2) din Directiva 93/13/CEE, de redactare clară şi inteligibilă a unei clauze dintr-un contract de credit încheiat în monedă străină care, în definitiv, pune în sarcina consumatorului riscul de schimb valutar presupune ca acesta din urmă să fie informat în mod exhaustiv cu privire la consecinţele economice eventual semnificative ale unei astfel de clauze asupra obligaţiilor sale financiare. Acest lucru este valabil independent de aspectul dacă deprecierea survenită în mod concret a monedei în cauză putea fi prevăzută deja la momentul încheierii contractului. Este de competenţa instanţei naţionale să efectueze verificările necesare în această privinţă.

3. Articolul 6 alineatul (1) din Directiva 93/13/CEE trebuie interpretat în sensul că nu se opune ca o instanţă naţională să elimine o clauză abuzivă şi să o înlocuiască cu o dispoziţie complementară care înlocuieşte echilibrul formal pe care îl instituie contractul între drepturile şi obligaţiile părţilor contractante cu un echilibru real, de natură să restabilească egalitatea dintre aceste părţi, atunci când: în primul rând, contractul în cauză nu poate fi menţinut după eliminarea fără înlocuire a clauzei abuzive; în al doilea rând, anularea contractului ar avea consecinţe deosebit de prejudiciabile pentru consumator; şi, în al treilea rând, nu există nicio dispoziţie de drept intern cu caracter supletiv sau aplicabilă în cazul unui acord al părţilor la contractul respectiv care să poată înlocui clauza eliminată".

Reclamanţii au încheiat contractul de credit de 90.000 de lei în anul 2006, cu Volksbank România, în prezent instituţia de credit cu care se judecă debitorii fiind Banca Transilvania, care a preluat Volksbank.

Argumentaţia Curţii de Apel Cluj are în centru anihilarea principiului nominalismului monetar, majoritatea instanţelor din ţara noastră considerând că intervenţia acestui principiu în contractele de credit în franci elveţieni nu ar putea conduce la concluzia că o clauză de risc valutar este abuzivă. Pe cale de consecinţă, ca urmare a intervenirii principiului nominalismului monetar, instanţele nu pot trece la pasul următor care ar viza neîndeplinirea obligaţiei de informare de către bănci cu privire la riscurile asociate unui contract de credit în valută, în sensul cauzei C-186/16 Andriciuc.

Cauza Şerban nu este singura în care justiţia noastră trimite întrebări la CJUE în dosare de îngheţare a CHF. Deciziile Curţii Europene sunte importante pentru toate dosarele din România care vizează îngheţarea cursului de schimb în contractele de credit în franci elveţieni.

Opinia Cititorului ( 10 )

  1. Atentie! judecătorul are posibilitatea, nu obligația, sa modifice contractul.......

    Deci, mai usor cu euforia. 

    1. Tocmai, acum are posibilitatea, pentru ca in 2010 CJUE spunea ca nu are aceasta posibilitate si toti judecatorii se ascundeau dupa acea hotarare spunand ca ei nu pot modifica contractual ca nu ii lasa CJUE.

    Sperăm ca justiția noastră să judece drept, nu ca până acum.Zeci de mii de familii au fost înșelate prin excrocheriile făcute de cămătarii bancari, acordând credite în chf, înșeland clienții că este o monedă sigură, că nu se încadrează la altfel de credite în lei sau euro, folosind practici înșelătoarre de ai determina să acceseze credit în această monedă toxică. După această excrocherie financiară, la scurt timp, au mărit și dobânzile abuziv și au exportat creditele către unele SRL-uri neacreditate. Să plătească cămătarii bancari, care au înșelat și au introdus clauze abuzive în contracte. Să le dea oamenilor banii înapoi, că ei așa au înțeles să facă banking prin înșelăciuni și abuzuri.

    1. Pe langa faptul ca sunt prosti(Ce fel de profesori au avut?!Mie mi-ar fi fost rusine sa am asa studenti!),mai sunt si puturosi!?Uitati-va atent la fata individei!Vi se pare normala?

      Daca tu caracterizezi un om dupa aspect, taci. Esti praf

      Vai de capul tau. Tu nu vezi ca e o fotografie retusata prost in photoshop?!

      prostovan esti, ma... lasa ca sunteti voi frumosi, aveti niste fetze in benereul ala, zici ca e carnaval

      Daca ati inceput cu jigniri e clar ca e groasa, gogule :)))

      Hai, iesiti cu seminariile la Sinaia, noaptea ca hotii! Dati ordin pe unitate, la judecatorii securitatii, si pregatiti-i, ca vine macelul! 

    Doamna avocat nu are nicio legătură cu procesul de la CJUE, cineva o promovează pe munca mea! RUȘINICĂ!!!

    1. Nu e munca dvs, doamna. Intrebarile le-a trimis Curtea, nu aveti niciun merit. Sa o lasam mai moale, zic...

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS