LIVE - VIDEO Conferinţa „Piaţa financiar-bancară” - ediţia a V-a -

Actualizare - Gabriela Folcuţ, ARB: „Avem un potenţial mare de dezvoltare a economiei prin credit”

Ţara noastră are un potenţial mare de dezvoltare a economiei prin credit, subliniază Gabriela Folcuţ, directorul executiv al Asociaţiei Române a Băncilopr (ARB), apreciind că este important să existe stabilitate, un nivel mai ridicat de finanţare şi o prognoză referitoare la reforma fiscală.

Printre altele, Gabriela Folcuţ a menţionat că, fără garanţii de stat, s-ar putea să nu avem un număr mare de credite accesate de companii: "Garanţiile pot greva bugetul public, dar să nu uităm că o treime din companii au capitaluri negative, iar acestea nu vor lua niciodată credite sau fonduri europene. Sistemul bancar creditează, dar creditează companiile bancabile”.

În ceea ce priveşte apetitul populaţiei de a se credita, acesta este estompat acum, a mai spus reprezentantul ARB. "Înainte de pandemie, 25% din forţa de muncă a părăsit România. În acelaşi timp, 20% dintre tinerii de până la 26 de ani nu muncesc şi nu sunt incluşi într-o formă de învăţământ. Aceasta este o faţetă a României pe care noi toţi am putea s-o corectăm”, a mai spus Gabriela Folcuţ, evidenţiind că sistemul bancar românesc continuă să reprezinte un factor esenţial de stabilitate financiară. Indicatorii prudenţiali publicaţi de Banca Naţională a României confirmă o poziţie solidă a sectorului: activele totale ale sistemului bancar au depăşit 957 miliarde lei în 2025, în creştere anuală de 8,6%, reflectând o evoluţie constantă a dimensiunii sectorului, în timp ce indicatorii de capitalizare se menţin confortabil peste cerinţele minime reglementate, iar lichiditatea rămâne la niveluri adecvate.

E.O.

---

Actualizare - Mihai-Cătălin Botez, deputat: "Partidele şi insituţiile publice trebuie să implice educaţia financiară”

Formaţiunile politice şi instituţiile publice ar trebui să se implice în educaţia financiară a cetăţenilor, a spus Mihai-Cătălin Botez, membru al Comisiei Buget Finanţe Bănci din cadrul Camerei Deputaţilor.

Domnul Botez a precizat: "Cred că şi noi, ca partide, şi băncile ar trebui să mergem să facem educaţie financiară. Noi să deschidem, ca partide, sau instituţiile să arate oportunităţile de finanţare. De multe ori - eu sunt deputat de Vaslui - mergând şi discutând cu oamenii despre diverse oportunităţi de finanţare, au ridicat două probleme. Una, cum aţi spus şi dumneavoastră, legată de faptul că ei uneori probabil lucrează cu nişte consultanţi care le fac proiectele; poate nu lucrează cot la cot cu consultantul să ştie la ce se angajează, iar atunci când trebuie să implementeze, consultantul e departe, iar el trebuie să livreze toţi acei indicatori. Şi un alt aspect ţine şi de administraţiile locale, care de multe ori sunt controlate politic. Ca să poţi să implementezi sau să începi măcar proiectul, ai nevoie de ajutorul instituţiilor şi trebuie să vă spun foarte clar că există aceste piedici politice, mi le spun oamenii. Deci, ca să putem să dezvoltăm şi economia şi să avem mai mulţi antreprenori care să-şi asume riscuri, trebuie să aibă încredere că instituţiile publice măcar nu le vor pune piedici, dacă nu îi ajută. Desigur că banca le va fi un partener. Mai trebuie lucrat aici şi poate că această încredere se poate căpăta şi dacă sistemul bancar va merge către public să vorbească despre ce face, despre programele de finanţare pe care le are”.

Domnia sa a menţionat că este vorba o piaţă care se creează, despre faptul că există economii, că băncile au acum resurse, că finanţează şi creditează din economiile pe care le au.

"Cred că o parte din aceste economii se duc în momentul acesta pe piaţa de capital, care a crescut foarte mult. Nu ştiu câţi dintre dumneavoastră vă uitaţi pe platformele sociale şi vedeţi că au apărut din ce în ce mai multe persoane, mai mulţi brokeri, persoane care vorbesc despre cum să faci investiţii în piaţa de capital. Oamenii aceştia îşi creează piaţa prin faptul că merg şi vorbesc despre programele lor de educaţie financiară şi, de fapt, îşi creează singuri clienţii, le arată calea. Poate că asta ar trebui să facem mai mulţi. (...) Sunt sigur că şi sistemul bancar are nişte lucruri cu care trebuie să lupte. În anii care au trecut, oamenii şi-au făcut o imagine despre sistemul bancar. De multe ori au rămas cu o senzaţie nu tocmai plăcută pentru că, poate, au avut nişte credite neperformante sau aşa mai departe, dar dacă ne uităm pe cifre vedem că sistemul bancar a făcut, în mare, ce trebuie în România: a ajutat companiile să se dezvolte. A fost un sprijin pentru cei care au fost serioşi, pentru cei care au implementat proiectele. Asta trebuie să facem cu toţii. Cred că putem face mai mult. Cred că putem colabora mai mult, pentru că văd şi la instituţiile statului care au, poate, atribuţii în domenii similare şi care nu colaborează între ele, iar atunci rezultatele sunt slabe. Dar când sunt puşi la aceeaşi masă, când vine o parte interesată, când vine poate un politician care are interesul ca acele instituţii să colaboreze, ele au rezultate foarte bune. La fel şi sistemul bancar: să înţeleagă să ajute la crearea acestei noi pieţe şi, până la urmă, prin comunicare şi prin deschidere, să creeze această încredere care, în cele din urmă, creează nişte societăţi puternice şi economii puternice”, a spus Mihai Botez.

G.M.

---

Actualizare - Anca Dragu, BNM: "Reglementatorii trebuie să se asigure că băncile se digitalizează şi folosesc AI, dar că sunt atente şi la riscuri”

Băncile centrale trebuie să se asigure că instituţiile de credit utilizează tehnologia şi Inteligenţa Artificială, dar că sunt atente şi la riscurile pe care acestea le presupun, susţine Anca Dragu, Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM).

Oficialul a menţionat: "Există acest mega trend prezent şi în piaţa financiară, şi mă refer la digitalizare şi la Inteligenţa Artificială, domenii care se dezvoltă inclusiv în bancile comerciale şi în cele centrale. Dar trebuie să fim conştienţi că acestea au şi riscuri. Se constată că peste jumătate din băncile centrale au preocupari reale în domeniul introducerii AI în activitataea de zi cu zi, atât a lor, cât şi a sectoarelor reglementate. Însă există şi riscuri foarte mari asociate. Desigur că studiile arată că productivitatea şi competitivitatea vor creşte, pe termen mediu şi lung. Dar tot studiile arată că rolul reglementatorilor este de a se asigura că digitalizarea şi AI, prezente în pieţe, sunt folosite cu măsură şi cu responsabilitate”.

E.O.

---

Actualizare - Eugen Rădulescu, BNR: România nu mai este ţara de acum 26 de ani; avem nevoie de alte mentalităţi

România de astăzi este foarte diferită de România din urmă cu 26 de ani, astfel încât avem nevoie de alte mentalităţi, a spus Eugen Rădulescu, Consilier al guvernatorului BNR.

Oficialul Băncii Naţionale a României a afirmat: ”În urmă cu puţine luni, am scris un articol în care spuneam că antreprenorii noştri ar trebui să înţeleagă că, dacă au un business care le aduce un randament de 15% şi îl pot finanţa printr-un credit care costă 10%, ei câştigă 5% fără să pună nimic. Ceea ce înseamnă, pe Return on Equity (n.r. randamentul capitalului propriu), un câştig net complet. Am avut reacţii împotrivă extrem de virulente, de tipul «Niciodată nu voi da banii băncilor». Avem o problemă foarte mare de educaţie, ce porneşte chiar de la şcoala primară. În alte ţări ale lumii, calcule privind eficienţa, dobânzile sau randamentul unei activităţi sunt făcute încă de la şcoala primară, unde copiii învaţă că investiţiile presupun asumarea unui risc”.

Eugen Rădulescu a adăugat: ”România anului 2026 nu mai este ţara de acum 26 de ani; este cu totul alta. În anul 2000, salariul mediu era de 100 de euro pe lună, acum este de 1.100 de euro. PIB-ul României era de 37 de miliarde de dolari, conform datelor Băncii Mondiale; acum se apropie de 400 de miliarde. Rămân siderat când aud că România nu mai produce nimic (...). Numai exporturile auto dintr-un an sunt mai mari decât exporturile auto din toată perioada comunistă - numai auto. Dar avem exporturi de peste 300 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă de trei ori mai mult decât tot PIB-ul României din 1990. Speranţa medie de viaţă a crescut de la 69 de ani, în 1990, la 76 de ani. Este un lucru care contează foarte mult. În anul 2000 aveam 132 de kilometri de autostradă, anul acesta vom depăşi 1.600. Este altă ţară, care are nevoie de alte mentalităţi”.

Conform reprezentantului BNR, ţara noastră stă foarte rău în ceea ce priveşte intermedierea financiară, dar, faţă de acum 20 de ani, s-a schimbat un lucru esenţial. ”Atunci, economisirea internă era 70% din creditare, adică 30% din creditarea pe care o aveam în România era pe resurse împrumutate din afară, iar acum suntem invers”, a spus Eugen Rădulescu.

A.I.

---

Actualizare - Mihai-Cătălin Botez, membru al Comisiei Buget Finanţe Bănci din cadrul Camerei Deputaţilor: "Educaţia este esenţială, dar nu se face de azi pe mâine”

Educaţia, în special educaţia financiară, este esenţială, dar nu se face de azi pe mâine, susţine Mihai-Cătălin Botez, membru al Comisiei Buget Finanţe Bănci din cadrul Camerei Deputaţilor.

Mihai Botez a spus: "Este foarte greu să obţii puterea politică prin argumente, spunând clar: «Uite, economia aşa funcţionează. Nu se poate produce valoare adăugată dacă nu ai un sistem de educaţie, dacă nu eşti responsabil, dacă nu îţi plăteşti taxele, dacă nu eşti bancabil, dacă nu lucrezi transparent». Foarte puţini promovează aceste politici. Am intrat în politică acum aproape 10 ani cu gândul de a face ce trebuie alături de oameni corecţi, vorbind despre politici liberale, despre individul asumat şi responsabil, despre logică şi politici cu cap şi coadă. În ultima perioadă, în spaţiul public, puterea politică s-a obţinut cu poveşti, iar acum avem rezultatul alegerilor pe care românii le-au făcut. Nu cred că avem o soluţie care să ne ajute pe termen scurt. Educaţia este esenţială, dar nu se face de azi pe mâine. Probabil nici la următoarele alegeri nu vom avea partide care să se bată în idei, ci vor veni tot cu emoţii, pentru că asta convinge, nu logica sau argumentele. Sistemul bancar funcţionează pe cifre, pe cauză şi efect, nu pe poveşti. Fac un apel către toată lumea din sală să vă implicaţi mai mult în educaţie, să daţi reacţie şi să contactaţi decidenţii cu argumentele pe care le aveţi. În Parlament şi în Guvern există oameni care ar vrea să aplice măsuri logice, dar acestea au nevoie de susţinere politică. În prezent, susţinerea merge către cei care spun că există un «sac fără fund» sau către cei care vor să naţionalizeze tot. Sistemul bancar românesc performează şi vă felicit că reuşiţi să faceţi asta într-un sistem politic atât de instabil. (...) Apelul meu este la educaţie şi la mai multă comunicare. Sunt membru în Comisia de Buget, dar întâlnirile cu sistemul bancar sunt, de regulă, pe proiecte de lege unde reprezentanţii ARB sau ANPC sunt mai degrabă atacaţi decât susţinuţi. Este nevoie de o platformă de discuţie fără patimă şi de un plan de dezvoltare pentru măcar cinci ani. Noi acţionăm ca nişte pompieri de 30 şi ceva de ani, tratând bubele punctual, dar nu mai merge aşa. Închei cu acest apel la dialog şi la mai multă implicare în educaţia financiară. Şi eu, şi dumneavoastră putem face mai mult. S-a vorbit mult timp despre cum este în regulă să ne împrumutăm pentru vacanţe sau nevoi imediate, dar nu neapărat pentru stabilitate financiară. În România nu se vorbeşte serios despre educaţia financiară decât la modul informal. Este vina statului, dar şi noi am putea vorbi mai aplicat pentru a genera un comportament mai sănătos: economii, investiţii şi apoi cheltuieli «pentru suflet»”.

G.M.

---

Actualizare - Florin Dănescu, ARB: ”Problema noastră principală - intermedierea financiară scăzută”

Sistemul bancar din ţara noastră este robust, stabil, însă problema principală este intermedierea financiară scăzută, declară Florin Dănescu, Preşedintele Executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), subliniind: ”Aceasta este problema principală, iar noi trebuie să ne raportăm la ea inclusiv în momentele de criză. Avem prudenţă bună, avem solvabilitate bună, lichiditate foarte bună, dar intermediere financiară scăzută. Ce spune acest lucru? Că România este în continuare în urma dezvoltării economice europene din perspectiva finanţării şi că suntem în general în urmă din perspectivă economică. Avem o problemă de cultură, de deschidere spre creditare a societăţii, a companiilor”.

A.V.

---

Ziarul BURSA organizează conferinţa „Piaţa financiar-bancară”, în data de 20 aprilie 2026, începând cu ora 10:00, la Sheraton Bucharest, sala Platinum, din Calea Dorobanţilor nr. 5-7, Bucureşti.

Evenimentul va fi transmis live, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.