Dezinflaţie fără recesiune nu se poate

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 6 martie 2023

Dezinflaţie fără recesiune nu se poate
Călin Rechea

Într-o perioadă în care toţi bancherii centrali încearcă să ne convingă că poate exista "dezinflaţie imaculată" şi că încă o majorare uşoară a dobânzilor va rezolva problema inflaţiei fără a trimite economia în recesiune, vine un fost bancher central care susţine că Federal Reserve are nevoie de o recesiune pentru a câştiga lupta împotriva inflaţiei.

"Nu am găsit niciun caz în care o dezinflaţie indusă de o bancă centrală s-a realizat fără o recesiune", se arată în studiul "Managing Disinflations", prezentat recent în cadrul US Monetary Policy Forum, un eveniment organizat anual de Booth School of Business din cadrul University of Chicago.

Lista autorilor îl include pe Frederic Mishkin, profesor la Columbia University, fost guvernator în cadrul Federal Reserve Board of Governors între 2006 şi 2008.

Studiul include 16 perioade de dezinflaţie din Statele Unite, Germania, Canada, şi Marea Britanie şi mai subliniază că "o relaxare prematură a politicii monetare va conduce la creşterea costului total al dezinflaţiilor".

Din păcate, multe bănci centrale îşi justifică acţiunile prin aceea că nu se pot opune tendinţelor imprimate de marile bănci centrale şi par să încline tocmai către o relaxare monetară prematură, pe fondul lipsei complete a oricărei responsabilităţi pentru greşelile de politică monetară.

După ce au arătat că nu au descoperit dezinflaţie fără recesiune, autorii studiului "Managing Disinflations" mai subliniază că "reducerea inflaţiei cu un punct procentual are un cost mai redus atunci când banca centrală este credibilă, când procesul este mai rapid şi porneşte de la un nivel mai ridicat al inflaţiei", însă nu oferă nici cel mai mic indiciu despre universul paralel unde s-ar putea găsi băncile centrale care s-ar putea lăuda măcar cu o fărâmă de credibilitate.

Cu toate acestea, analiza mai subliniază că "acţiunile de politică monetară din 2022 au restabilit credibilitatea Federal Reserve şi probabil au redus costul dezinflaţiei".

Dar chiar şi în cazul celei mai importante bănci centrale din lume, credibilitatea nu este suficientă.

Ea trebuie susţinută prin noi majorări ale dobânzii de politică monetară, în acest an şi "probabil până în 2025".

Este greu de crezut că o astfel de recomandare va fi urmată, deoarece economia globală din prezent este rezultatul umflării unei bule speculative fără precedent istoric, a cărei implozie va avea efecte dramatice şi asupra economiei reale, dar mai ales asupra iluziei create în jurul solvabilităţii statelor suverane.

O serie de oficiali ai Federal Reserve au respins concluziile acestui studiu, după cum scrie Reuters. Loretta Mester, preşedintele Federal Reserve Bank of Cleveland, a răspuns chiar în cadrul Forumului, iar analiza este disponibilă pe site-ul instituţiei pe care o conduce.

În opinia doamnei Mester, recesiunile asociate perioadelor de dezinflaţie din trecut au fost, mai degrabă, rezultatul unei restricţionări mai severe decât era necesar a politicii monetare şi nu arată că o recesiune este necesară pentru a reduce inflaţia.

La câteva zile după Forumul organizat de University of Chicago, doi preşedinţi din cadrul Federal Reserve au venit cu declaraţii care, probabil, ar trebui să pregătească pieţele pentru noi creşteri agresive ale dobânzii de politică monetară.

Neel Kashkari, preşedintele Federal Reserve Bank of Minneapolis şi membru cu drept de vot în Comitetul de Politică Monetară (FOMC), s-a declarat deschis în faţa unei creşteri de 25 sau de 50 de puncte de bază şi a subliniat că factorul decisiv în votul său nu va fi evitarea recesiunii, ci reducerea inflaţiei.

Semnificaţia unei astfel de declaraţii nu poate fi deloc subestimată, mai ales când vine de la un oficial al băncii centrale americane cunoscut, până de curând, pentru opiniile sale deosebit de favorabile stimulării economice prin relaxarea politicii monetare.

Un alt oficial de rang înalt, Raphael Bostic, preşedintele Federal Reserve Bank of Atlanta, care va avea drept de vot în cadrul FOMC în 2024, a declarat că dobânda trebuie majorată cu 50 de puncte de bază, până la intervalul 5% - 5,25%, şi menţinută acolo şi în cea mai mare parte a anului viitor.

La prima vedere, astfel de opinii par deosebit de dure şi lipsite complet de empatie pentru masele largi, îndoctrinate în spiritul infailibilităţii băncilor centrale.

Dar dacă trebuie mers mai departe, mult mai departe, pentru corectarea dureroasă a greşelilor niciodată recunoscute de politică monetară?

Antreprenorul şi analistul financiar Karl Denninger, autorul cărţii "Leverage: How Cheap Money Will Destroy the World" (Wiley, 2011), a scris recent pe blogul său, The Market Ticker, că "Federal Reserve încă nu este gata să înfrunte realitatea".

De ce? Pentru că nu este suficientă revenirea la o rată a inflaţiei de 2%, ci trebuie eliminate efectele inflaţiei din ultimii ani, deoarece "altfel nu se poate restabili un echilibru şi capacitatea americanilor de a câştiga un salariu decent şi de a avea o viaţă decentă".

Astfel de opinii nu vor avea vreodată un ecou la nivelul băncilor centrale. Este mai uşor să spui că inflaţia este rezultatul unor forţe "exogene" şi să ceri populaţiei să aibă răbdare, chiar dacă puterea de cumpărare se erodează exponenţial.

Iar când populaţia nu mai are răbdare, există totdeauna "soluţia" războiului, aşa cum spunea odată marele scriitor Ernest Hemingway: "Primul panaceu pentru o naţiune prost administrată este inflaţia monedei; al doilea este războiul. Ambele aduc o prosperitate temporară; ambele aduc o ruină permanentă. Dar ambele sunt refugiul oportuniştilor politici şi economici".

După un secol marcat de hiperinflaţii fără precedent istoric şi două războaie mondiale, tot aici s-a întors "civilizaţia".

Opinia Cititorului ( 6 )

  1. Binenteles ca statele sunt falite si solvabilitatea e doar o iluzie. Exemplu Romania , datorii de cca 735 mld de lei, 50% din PIB dar fata de veniturile anuale din taxe , cca 420 mld lei e aproape dubla. In US , incasari la buget cca 3,6 mld usd, datoriia nationala 32 mld usd.

    La noi, 36 mld lei CHELTUIALA anuala cu dobanda e de 3,6 ori mai mare decat cheltuiala cu pensiile speciale , care sunt cca 10 mld lei/an. Pt ca dobanda e o cheltuiala, ca si pensiile, armata, invatamantul, bugetarii, etc.

    Si s-a intrat deja intr-un cerc vicios: guvernul imprumuta mai multi bani sa sustina cheltuiala cu dobanzile si sa restituie creditele din trecut. Nici la crestere economica de 5% din PIB nu au fost in stare sa nu mareasca datoria nationala dimpotriva deficitul bugetar anul trecut, 5,6% din PIB 

    1. Daca se taie cheltuielile cu dobanzile, armata si pensionarii, ajunge nivelu de trai al romanului ca in vest peste noapte.

      foarte bine punctat

    Inflatia nu va scadea atata timp cat bancile centrale printeaza bani si pompeaza lichiditate in sistem. In Romania masa monetara M2 a crescut cu 50% in 2 ani, din 2020 pana in 2022. FED si ECB la fel masa monetara crestere cu 50% in 2 ani. In US casele au crescut cu 50% in 2 ani(in madie, in unele zone s-au dublat preturile). Coincidenta?

    Acum FED si ECB fac reversul dar pana si azi ECB cumpara bonduri italiene de exemplu, iar FED intervine si cumpara bonduri americane in unele zile. Iar China si Japonia(care e falita total CU datorii 263% GDP) fac reversul, cumpara bonds si pompeaza lichiditate in sistem.  

    Dup-aia ne miram ca oamenii nu mai au incredere in bancile centrale, in bani, sau guverne. Si increderea odata pierduta, f greu o mai recastigi. Mai ales cand te prefaci ca te lupti cu inflatia.

    Stiu ca pt unii poate parea pompos, stiu ca nimeni nu-i perfect insa printre toti acesti "imperfecti" Bursa pare cea mai perfectsa. Multumesc inca odata Bursa, un adevarat jurnal economic... nu marketing

    1. :))))))))))))))))

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
APA NOVA
e-infra.ro
eximbank.ro
fngcimm.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

14 Iun. 2024
Euro (EUR)Euro4.9771
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6576
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2114
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9174
Gram de aur (XAU)Gram de aur347.5083

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
roenergy.eu
rommedica.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb