Abonament gratuit
Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”
PREŢUL SĂNĂTĂŢII

Euro - du-te-ncolo, vino-ncoace

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

Euro - du-te-ncolo, vino-ncoace

Daniel Dăianu: "Comisia ne spune că suntem într-un proces de divergenţă"

Aurelian Dochia: "Toată ortodoxia privind disciplina bugetară, impozitele şi taxele, intervenţia statului în economie este răsturnată"

Ţara noastră nu îndeplineşte niciunul dintre cele patru criterii de aderare la zona euro şi adoptare a monedei unice, a evidenţiat Comisia Europeană, în raportul de convergenţă publicat ieri.

Raportul din acest an ne arată că România este de fapt într-un proces de divergenţă cu ţările din zona euro, ne-a precizat Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.

Domnia sa susţine că ţara noastră ris­că accentuarea acestui proces de divergenţă şi că guvernanţii nu au luat aminte la câteva reguli de bază care nici măcar nu ţin de aderarea la zona euro. El a mai afirmat că disciplina bugetară şi nevoia de a avea dezechilibre interne şi externe foarte mici sunt cerinţe vitale pentru a rezista în zona euro, un spaţiu incomplet ca design şi mecanisme de corecţie.

Daniel Dăianu ne-a declarat: "Este o analiză făcută temeinic de Banca Centrală Europeană şi de Comisie care arată, dând la o parte impactul Covid-19, că noi eram în proces de divergenţă. Şi riscăm să accentuăm acest proces de divergenţă pentru că nu am luat aminte la câteva reguli de bază care nici măcar nu ţin de aderarea la zona euro. Pentru orice economie care se vrea robustă este nevoie de un buget solid, de echilibru bugetar - ceea ce înseamnă că în perioade de creşteri economice să aduni rezerve astfel încât să faci faţă la porţiunea descendentă a ciclului economic, nu mai vorbesc de posibilitatea de a amortiza şocuri puternice sau preocuparea pentru competitivitate. Deci nu numai creşterea salariilor... Că degeaba creşti salarii pentru a atenua decalaje în interiorul Uniunii Europene dacă adânceşti dezechilibre interne şi externe care la un moment dat explodează şi te obligă la corecţii foarte mari. Noi am încălcat principii de bază, nu numai cu privire la aderarea la zona euro, întrucât disciplina bugetară şi nevoia de a avea dezechilibre interne şi externe foarte mici sunt cerinţe vitale pentru a rezista în zona euro, care este de notorietate că este incompletă ca design şi mecanisme de corecţie. Deci ţările care au un handicap de com­petitivitate şi dezvoltă dezechilibre nu excelează (în zona euro), ţările din sudul Europei sunt vizitate (periodic) de perioade foarte dificile şi de suferinţă".

Analiza elaborată de Banca Centrală Europeană (BCE) şi Comisie arată că ne-am îndepărtat treptat, în ultimii ani, de ţintele stabilite de UE pentru aderarea la euro. Raportul se referă in extenso la cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro, respectiv Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia, însă în cazul specific al ţării noastre oferă o imagine cuprinzătoare a dezechilibrelor adunate de ţara noastră şi a drumului îndelungat pe care îl are de parcurs România pentru a ajunge la adoptarea euro.

Raportul arată că inflaţia medie în România pe durata celor 12 luni până în martie 2020 a fost de 3,7%, mult peste referinţa europeană de 1,8%, precum şi că pe 4 aprilie. Consiliul a deschis procedura de deficit excesiv împotriva României pentru deficitul de 4,3% din 2019. Comisia indică de altfel anul 2022 ca termen-limită pentru corecţia deficitului excesiv şi notează că autorităţile au continuat în decursul anilor practica derogării de la legea responsabilităţii fiscale. Totodată, analiza scoate în evidenţă că România (alături de restul celor 6 state) nu îndeplineşte criteriul privind cursul de schimb (neparticiparea în Mecanismul Cursului de Schimb II - ERM II) şi subliniază regimul de flotare controlată al leului ce permite intervenţii ale BNR. Nici criteriul convergenţei ratelor dobânzilor pe termen lung nu este îndeplinit de ţara noastră, despre care se mai spune că a înregistrat o balanţă de plăţi negativă în 2017 (pentru prima dată în cinci ani), urmată de o continuare a deteriorării până la -3,3% din PIB în 2019, cea mai slabă dintre ţările analizate în raport.

Impredictibilitatea reglementărilor este şi ea scoasă în evidenţă, alături de faptul că legislaţia din România, în speţă Legea nr. 312/2004 cu privire la Statutul Băncii Naţionale a României (Legea BNR), nu este în întregime compatibilă cu tratatul de funcţionare al UE (TFUE), respectiv cu articolele din TFUE ce fac referire la independenţa băncii centrale, finanţarea monetară şi integrarea în Eurosistem.

Comisia scoate în evidenţă şi faptul că impactul pandemiei de coronavirus asupra rezultatelor raportului a fost limitat, întrucât majoritatea datelor istorice utilizate în raport se referă la perioada de dinainte de izbucnirea crizei.

Potrivit lui Daniel Dăianu, România riscă acum să piardă şi din convergenţa structurală cumulată în ultimii ani. Tot Dăianu afirmă, însă, că revenirea economiei va deveni vizibilă în trimestrul al treilea, dar nivelul atins la finele lui 2019 va fi recuperat abia în 2021: "Nici nu trebuie să ne surprindă acest raport pentru că de ceva timp am avut câţiva ani în care convergenţa nominală era vizibilă; nu era însă însoţită de convergenţă structurală. Acum suntem în situaţia în care avem şi divergenţă nominală, pe toate fronturile, şi riscăm să pierdem şi din convergenţa structurală, reală, masurată prin venitul/locuitor. Pentru că noi trebuie să începem un proces de corecţie al dezechilibrelor, chiar dacă lupta cu Covid nu se va termina în 2020 şi chiar dacă vom avea o revenire a economiei. Care va fi, se va vedea din trimestrul trei, va exista un proces de revenire a economiei, însă de abia în 2021 ne vom apropia de nivelul atins la finalul anului 2019. Iar economia va fi oricum slabită, cred că vom avea dificultăţi cu încasările bugetare. Firmele vor fi slăbite şi vom avea o înclinaţie de a plăti mai puţin la bugetul public".

Preşedintele Consiliului Fiscal a mai adăugat că oricine va veni la guvernare după alegerile parlamentare viitoare va avea o misiune extrem de dificilă în a corecta dezechilibrele macroeconomice acumulate în ultimii ani.

"Acest raport de convergenţă eu zic că este chiar mai important decât ratingul menţinut de S&P, fiindcă S&P nu a făcut decât să rămână aliniat cu Moody's şi cu Fitch, toate cele trei agenţii spunând că dacă vor fi paşi nesăbuiţi şi nu vom avea grijă de finanţe publice sănătoase, de posibilitatea de a porni o corecţie sub auspicii cât de cât primitoare pentru un asemenea proces, vor opera o retrogradare. Iar ce spune Comisia, ce spune BCE, este că suntem într-un proces de divergenţă. Degeaba ai o convergenţă pe planul veniturilor, şi e o convergenţă a venitului mediu pentru că la paritatea puterii de cumpărare inegalităţile rămân mari, dar această convergenţă nominală poate fi, cum s-ar spune, şi folosesc un barbarism, revarsată, inversată de un proces de corecţie. Deci, ar trebui totul pus în surdină şi nu sacrificat pentru că, oricine va fi la guvernare, după alegeri, va avea o misiune foarte, foarte, foarte dificilă, nu mai puţin dificilă va fi corecţia aceasta decât lupta împotriva coronavirusului", a explicat Daniel Dăianu.

Aurelian Dochia: "România va beneficia de această relaxare şi vom prelungi «boala» pe mai mulţi ani de acum înainte"

Noi ştim că nu îndeplinim criteriile, iar din punctul de vedere al aderării la euro, raportul nu are mare relevanţă pentru că nu suntem în pragul aderării, este de părere economistul Aurelian Dochia. În ceea ce priveşte corecţia deficitului bugetar, domnia sa ne-a spus că procesul va fi unul care va dura câţiva ani, iar că la nivel european nu va exista o foarte mare presiune pentru o redresare şi normalizare a echilibrelor bugetare pe termen scurt în contextul crizei Covid.

Aurelian Dochia ne-a mai spus: "La noi au existat ezitări şi tergiversări din punctul de vedere al adoptării euro, deci nu văd (raportul) să aibă urmări şi consecinţe. (...) Fără îndoială că în 2020 nu vor fi niciun fel de mişcări importante în ceea ce priveşte taxele şi impozitele, o să vedem după 2021 ce se va întâmpla. Oricum ,procesul de corecţie va fi unul care va dura câţiva ani de zile, depinde foarte mult şi ce poziţie va adopta Uniunea Europeană şi Comisia Europeană pentru că, evident, deocamdată, pe fondul crizei şi pandemiei s-au relaxat toate criteriile care înainte erau mult mai strict urmate, criterii mai ales în ceea ce priveşte deficitul bugetar, şi probabil că acest lucru va continua şi după 2020, pentru că multe state nu vor putea să se echilibreze şi să ajungă la un deficit sub 3% din PIB nici în 2021. România va beneficia de această relaxare şi vom prelungi «boala» pe mai mulţi ani de acum înainte. Ce se va întâmpla rămâne de văzut, pentru că este un moment neobişnuit la nivel mondial. Toată ortodoxia din punct de vedere economic privind disciplina bugetară, privind impozitele şi taxele, privind intervenţia statului în economie este răsturnată în momentul ăsta, apar teorii cum este teoria monetară modernă (MMT) care încearcă să justifice perpetuarea unor deficite bugetare pe termen lung. Deci nu ştiu cât de mare presiune va fi pentru o redresare şi o normalizare a echilibrelor bugetare în scurtă vreme. Atâta vreme cât ne vom putea împrumuta, probabil că o vom face".

Rapoartele de Convergenţă sunt elaborate o dată la doi ani de Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană, acestea punând accent din ce în ce mai mare pe convergenţa reală. Astfel, în perioada premergătoare adoptării monedei unice, economia naţională trebuie să parcurgă ajustările necesare integrării în zona euro, marcate de reforme structurale ample, cu efecte asupra competitivităţii sale generale. De menţionat şi că la data elaborării Raportului de Convergenţă din 2018, România îndeplinea doar o parte din criteriile de convergenţă nominală şi din cele de convergenţă juridică.

În cuprinsul Programul de Convergenţă este precizat faptul că România îşi menţine angajamentul de aderare la zona euro, stabilindu-şi ca ţintă anul 2024.

Cum au performat celelalte state care vor să adere la Euro, potrivit raportului:

- Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul referitor la stabilitatea preţurilor;

- Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia şi Suedia îndeplinesc criteriul referitor la finanţele publice;

- Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia şi Suedia îndeplinesc criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung;

- Niciunul dintre statele membre menţionate nu îndeplineşte criteriul privind cursul de schimb, deoarece niciunul nu este membru al mecanismului cursului de schimb (MCS II): este nevoie de cel puţin doi ani de participare la mecanism, fără tensiuni grave, înainte de a adera la zona euro.

Aşadar, Croaţia şi Suedia îndeplinesc toate criteriile de convergenţă economică, în schimb nu îndeplinesc criteriul privind cursul de schimb din motivul enunţat anterior.

Pe lângă evaluarea condiţiilor formale pentru aderarea la zona euro, raportul constată că legislaţia naţională din fiecare dintre statele membre enumerate, cu excepţia Croaţiei, nu este pe deplin compatibilă cu normele uniunii economice şi monetare.

Pentru aderarea la Euro există patru criterii economice de convergenţă:

1. Stabilitatea preţurilor

Rata inflaţiei nu poate fi mai mare de 1,5 puncte procentuale peste rata celor 3 state membre care înregistrează cele mai bune rezultate.

2. Finanţe publice solide şi sustenabile

Deficitul bugetar nu poate fi mai mare decât 3 % din PIB. Datoria publică nu poate fi mai mare decât 60 % din PIB.

3. Stabilitatea cursului de schimb

Statul candidat trebuie să participe la mecanismul cursului de schimb (ERM II) timp de cel puţin 2 ani fără devieri semnificative de la cursul central ERM II şi fără o devalorizare a cursului central bilateral al propriei monede în raport cu euro în aceeaşi perioadă.

4. Ratele dobânzilor pe termen lung

Rata dobânzii pe termen lung nu ar trebui să fie mai mare de 2 puncte procentuale peste rata celor 3 state membre care înregistrează cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a preţurilor.

Cerinţe pentru adaptarea legislaţiei naţionale:

Candidaţii pentru aderarea la zona euro trebuie să se asigure că legislaţia şi normele lor naţionale prevăd independenţa băncilor lor centrale naţionale şi că statutele acestora respectă dispoziţiile tratatelor şi sunt compatibile cu statutul Băncii Centrale Europene (BCE) şi cu cel al Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC).

Opinia Cititorului ( 7 )

  1. Romania trebuie lasata pana indeplineste convergenta cu nivelul de trai din vest si dupa aceea discutat trecerea la EURO. Altfel e carul pus inaintea boilor. Salariile minime in Romania inca sunt de toata jalea, nu ajung nici de mancare. Trebuie urcat salariul minim la 700 de euro si cel mediu la 1000 de euro net si mai discutam de convergenta.

    1. Cresterea salariului inseamna populism. Doar la noi, la altii e ok. Caterinca suprema este ca trebuie indeplinite conditii ca sa ne fure partenerii.

    ia luati si notati : minimul pe eur/usd pe 2020 deja a fost atins si acum ne aflam intr-un proces de depreciere a usd care va impinge eur/usd spre aria 1.178 - 1.205 - pana in Dec 2020 - Ian 2021.

    Dupa aia urmeaza o coborare absolut vijelioasa sub paritate in cursul anilor 2021 si pana in martie 2022.  

    tinte: 0.9145 si apoi daca mai are forta 0.8371 eur/usd 

    'ai v-am pupat pe portofel!  

    1. Multumesc !

      cu drag.

      strict in acest moment urmeaza o corectie a eur/usd spre 1.08 / 1.075 dar mai apoi o sa avem un higher high peste 1.14 

      repet: minimul eur/usd pe 2020 a fost deja atins.  

      mai jos ar mai fi posibil doar 1.0553 dar daca era sa fie atins era atins cat a trenat trendul la podeaua 1.06-1.07 ...si nu a facut-o.  

      Trendul eur/usd e in sus.  

      Si fundamental vorbind ...exact asta va strangula zona euro si UE ! Aprecierea propriei monede pe fondul unui exit al capitalului (stiu, suna contraintuitiv dar asta se va intampla).  

      Avem criza monetara in zona euro (aici e epicentrul) si se va manifesta in 2021-2022. 

      Urcarea brusca spre 1.17xx-1.20xx este fake move-ul , miscarea falsa , ccare va dura pana in Dec 2020-Ian 2021 care sa constituie preambulul anilor 2021-2022 cand USD va face efectiv ravagii in lume. 

      Tinta mea de atins pe DXY (indicator consolidat al dolarului) pana la finalul anului 2022 este in aria 162-165. Aplicat la eur-usd inseamna 0.83-0.84 (+/- 0.01). Va las sa va ganditi ce ar insemna asta pentru leu :).  

      Cand eur-usd va ajunge in aria 1.17xx-1.20xx ACUMULATI MASIV USD - CAT DE MULT PUTETI VOI! SI TINETI-I PANA LA 2 ANI MAXIM. Tineti minte: exit in aria 158-161 DXY , nu la varfuri. Doar amatorii urmaresc top-urile si bottom-urile.  

      Dumnezeu sa ajute Romania - doar cei ce inteleg piete si forex isi dau seama de magnitudinea celor spuse de mine aici.  

      Doar atat zis : "DXY 160-165" si ar trebui sa apara fiori reci pe spate avand in vedere implicatiile.  

    PNL nu a facut nimic de anul trecut pentru corectarea unor dezechilibre. Ba chiar le-au accentuat din motive politice pentru a da vina pe PSD.

    Isarescu nu a facut nimic pentru corectarea dezechilibrelor. A tinut dobanzile real negative desi economia duduia. A ascultat sfatul analfabetului Citu si a scazut dobanzile.

    PNL + BNR au fost complici la aceasta degradare a macro-stabilitatii. 

    1. O astfel de corectie ar fi extrem de dura la buzunarul romanului.. iar PNL stie ca merge pe o sarma subtire a stabilitatii politice, nu-si permite miscari bruste.

      Parerea mea e ca, ne vom apropia foarte greu de aceste criterii de convergenta, lucru stiut inca de la inceput.. numa ca unii au vrut sa avanseze musai un termen 2024.. E clar ca era nerealist in conditiile in care romanii au o problema constanta cu veniturile si cu inflatia.. Stati ca se liberalizeaza pretul la gaze, deci nivelu de trai si asa precar din Romania va scadea si mai mult.  

      Cum drku sa ai convergenta la EURO cu salarii minime de 330 de euro, ganditi-va si voi? Credeti ca munceste cineva in UE ca la finalul lunii sa primeasca 3 hartii de 100 de euro si inca trei de 10 euro ??

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

PREŢUL SĂNĂTĂŢII

Videoconferinţa FONDURI EUROPENE
DTLAWYERS
BTPay
ADAMA

Curs valutar BNR

30 Oct. 2020
Euro (EUR)Euro4.8743
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1768
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5595
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4111
Gram de aur (XAU)Gram de aur251.6793

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

syngenta
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
14 Noiembrie - Noaptea Muzeelor
Legal Accelerators
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie