Conferinţa BURSA “FONDURILE EUROPENE”Conferinţa BURSA “FONDURILE EUROPENE”

PREVEDERI ELECTORALE ÎN VIITOAREA LEGE A PENSIILORIonuţ Dumitru: "Proiectul legii pensiilor - nesustenabil"

George Marinescu
Ziarul BURSA #Politică /

Ionuţ Dumitru: "Proiectul legii pensiilor - nesustenabil"

Legea va intra în vigoare la 1 septembrie 2021, până atunci aplicându-se doar dispoziţiile referitoare la valoarea punctului de pensie Statul va încasa lunar un comision de 0,5% din suma totală ce face obiectul operaţiunii financiare efectuată pentru fiecare fond de pensii din Pilonul II  

Ionuţ Dumitru: "Dacă întrebaţi 100 de economişti, 99 dintre ei vă vor răspunde că acoperirea din venituri a cheltuielilor anunţate cu pensiile este imposibil de realizat"

Proiectul de lege a pensiilor prezentat de ministrul muncii Olguţa Vasiles­cu este nesustenabil, susţine Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, care ne-a declarat: "Din cifrele pe care le-am văzut în proiect se prevede o creştere a cheltuielilor cu pensiile publice de la 60 de miliarde lei, cât este în prezent, la 120 miliarde lei în anul 2021 şi 140 miliarde lei în 2022. Este o creştere enormă în numai trei ani, ceea ce înseamnă o medie de 33% pe fiecare an care urmează. Aritmetica simplă ne arată că o astfel de creştere este nesustenabilă. Guvernul nu va avea venituri care să acopere dublarea, în trei ani, a cheltuielii bugetare privind pensiile publice. Dacă întrebaţi 100 de economişti, 99 dintre ei vă vor răspunde că acoperirea din venituri a acestei cheltuieli este imposibil de realizat".

Anunţat cu surle şi trâmbiţe de coaliţia PSD-ALDE, proiectul de lege a pensiilor se dovedeşte a fi încă un act normativ electoral, deoarece legea va intra în vigoare la 1 septembrie 2021, cu excepţia dispoziţiilor care stabilesc valoarea punctului de pensie pentru anii 2019 şi 2020.

În rest, niciun articol şi nicio condiţie privind scăderea vârstei de pensionare sau privind calculul stagiului de cotizare nu vor fi aplicate conform acestui proiect de lege, ci, până la 1 septembrie 2021, va fi folosită legea care este acum în vigoare.

Practic, prin promovarea acestui act normativ, coaliţia PSD-ALDE face doar nişte promisiuni, pe care nu este sigură că le va onora, deoarece nu ştie dacă va câştiga alegerile parlamentare din anul 2020. Pe de altă parte, este posibil ca proiectul de lege să iasă modificat din Parlament şi să fie aplicat în întregime încă din 2020, pentru a fi folosit ca armă electorală de coaliţia PSD-ALDE, la alegerile locale şi parlamentare ce vor fi organizate în vara şi toamna acelui an.

Guvernul va lua bani din Pilonul II de pensii

Viitorul act normativ stabileşte clar, în art. 86, valoarea punctului de referinţă şi valoarea punctului de pensie. Astfel, valoarea punctului de referinţă va fi, la intrarea în vigoare a legii (n.r. - 1 septembrie 2021), de 75 de lei. Valoa­re punctului de pensie este stabilită astfel: de la 1 septembrie 2019 - 1265 lei, de la 1 septembrie 2020 - 1775 lei, iar de la 1 septembrie 2021 - 1875 lei.

Alineatul 4 al art. 86 a iscat reacţii negative din partea organizaţiilor sindicale deoarece prevede că, începând cu anul 2022, valoarea punctului de referinţă se majorează anual cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 septembrie a fiecărui an în care se face majorarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Alineatul 5 prevede că, în situaţia în care indicatorul prevăzut la alin.4 are valoare negativă, se păstrează ultima valoare a punctului de referinţă.

Aceste două texte ar atrage, în opinia lui Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale Cartel Alfa, o îngheţare a pensiilor de stat începând cu anul 2022, deoarece valoarea punctului de referinţă nu va fi coordonată cu valoarea salariului minim brut în plată, ci cu indicele inflaţiei.

Pe de altă parte, conform dispoziţiilor art. 93, cuantumul pensiei minime se va modifica ori de câte ori se modifică salariul minim brut pe ţară garantat în plată.

O altă prevedere controversată este aceea din art. 18 şi 19 privind constituirea bugetului asigurărilor sociale de stat. Conform art. 18, lit.c, veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat provin şi din comisioanele achitate Casei Naţionale de Pensii Publice de către administratorii fondurilor de pensii administrate privat, datorate pentru operaţiunile administrative şi financiare efectuate în procedurile de evidenţă şi colectare a contribuţiilor de asigurări sociale datorate acestor fonduri, conform prevederilor Legii nr. 411/2004. Art. 19 prevede că acest comision reprezintă o cotă procentuală de 0,5% aplicată lunar asupra sumei totale ce face obiectul operaţiunii financiare efectuată pentru fiecare fond de pensii administrat privat.

Practic, prin aceste articole, coaliţia PSD-ALDE bagă mâna în puşculiţa economiilor personale din Pilonul II de pensii.

Stagiul minim de cotizare: 15 ani

Proiectul iniţiat de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale măreşte stagiul minim de cotizare pentru a putea beneficia de cea mai mică pensie de stat, care va fi de 15 ani. Persoanele care vor cotiza doar 15 ani la sistemul public de pensii vor primi, la împlinirea vârstei minime de ieşire la pensie - 63 de ani femeile şi 65 de ani bărbaţii - numai 45% din valoarea salariului minim brut în plată. Acest procent va constitui şi pensia minimă în plată. Pentru fiecare an care depăşeşte stagiul minim de cotizare de 15 ani, se adaugă câte 1% pentru fiecare an de stagiu de cotizare, fără a depăşi procentul maxim de 75% din valoarea salariului minim brut în plată.

Conform art. 160, pensionarii ale căror drepturi de pensie s-au deschis anterior intrării în vigoare a legii (n.r.- 1 septembrie 2021) şi care au realizat stagiu de cotizare mai mic decât stagiul minim de cotizare de 15 ani, stabilit de prezenta lege, pot opta între dreptul la pensie în cuantumul rezultat în urma aplicării prevederilor art.159 alin.(1) şi dreptul la indemnizaţia socială, stabilită potrivit legii. În legătură cu aceste aspecte, art. 91 stabileşte că pensia minimă se va calcula, în funcţie de stagiul de cotizare realizat, într-un procent de 40% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată, aferent stagiului minim de cotizare realizat potrivit legislaţiei anterioare intrării în vigoare a prezentei legi, la care se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată, pentru fiecare an de stagiu de cotizare realizat între 11 ani şi 14 ani inclusiv.

În privinţa vârstei de pensionare, proiectul stabileşte în anexe care sunt locurile de muncă unde activitatea se desfăşoară în condiţii deosebite, ce beneficiază de un cuantum mai mic al vârstei de pensionare. Totodată, mamele care au până în trei copii, pe care i-au avut în îngrijire până la vârsta de 16 ani, vor beneficia de o scădere cu doi ani pentru fiecare copil, a vârstei de pensionare. Pentru femeile care au dat naştere la mai mult de trei copii şi care i-au îngrijit până la vârsta de 16 ani, vârsta de pensionare va fi scăzută cu 6 ani pentru primii trei copii şi cu câte un an pentru fiecare dintre următorii copii.

Punctaj lunar de 0,25 din punctul de pensie pentru anii de studenţie

În stagiul de cotizare, proiectul prevede că vor fi incluse şi perioadele asimilate care, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, au constituit vechime în muncă utilă la pensie.

Conform art. 14, în sistemul public de pensii, perioadele asimilate reprezintă perioadele pentru care nu s-au datorat contribuţii de asigurări sociale, în care asiguratul:

a) a beneficiat de pensie de invaliditate;

b) a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, ori a unui ciclu de studii universitare, cu condiţia absolvirii acestora/acestuia cu diplomă, diplomă de licenţă, diplomă de master sau diploma de doctor, după caz;

c) a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, a fost concentrat, mobilizat sau în prizoniera;

d) a beneficiat, în perioada 1 aprilie 2001 - 1 ianuarie 2006 de indemnizaţii de asigurări sociale, acordate potrivit legii;

e) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă şi boli profesionale;

f) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani;

g) are recunoscută vechime în muncă în baza prevederilor Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare;

h) a realizat perioade necontributive care au constituit vechime în muncă în baza legislaţiei în vigoare până la data de 1 aprile 2001.

La determinarea punctajului lunar de pensie pentru aceste perioade se utilizează salariul minim pe economie, brut sau net, după caz, sau salariul de bază minim brut pe ţară din perioadele respective. În cazul lit. b, c şi f ale articolului 14, punctajul lunar va fi de 0,25 puncte.

25% în plus pentru soţul supravieţuitor

O noutate adusă prin acest proiect de lege este ajutorul lunar pe care îl va primi, conform art. 83, soţul supravieţuitor care nu a optat pentru pensia de urmaş, ci are pensie proprie, primită pe baza stagiului complet de cotizare şi a vârstei standard de pensionare.Pe lângă pensia proprie, începând din 1 septembrie 2021, soţul supravieţuitor va primi un ajutor lunar de 25% din cuantumul pensiei soţului decedat, aflat în plată sau cuvenit la data decesului, actualizat la data solicitării, după caz.

Pentru a primi acest ajutor lunar, soţul supravieţuitor mai trebuie să îndeplinească încă două condiţii cumulative: să nu se fi recăsătorit, iar durata căsătoriei cu soţul defunct să fi fost de cel puţin zece ani.

De acest ajutor vor beneficia soţii supravieţuitori care cumulat cu pensia proprie nu vor depăşi 80% din valoarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată.

Cu alte cuvinte, acest ajutor lunar de 25% va fi acordat doar soţilor supravieţuitori care au o pensie mică.

În privinţa pensiei anticipate, art. 59 arată că ea se cuvine, cu cel mult cinci ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la opt ani.

La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate se cor lua în considerare şi perioadele asimilate.

Cuantumul pensiei anticipate se va stabili din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare.

Proiectul privind legea pensiilor este supus dezbaterii publice timp de 30 de zile de la momentul postării pe site-ul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale (n.r. - data postării: 9 august 2018, orele 21:00).

După trecerea termenului privind dezbaterea, angajaţii ministerului vor corela toate opiniile primite şi vor efectua eventualele modificări reieşite din consultarea publicului; apoi proiectul va fi trimis la Parlament spre dezbatere şi aprobare.

Olguţa Vasilescu: Noua lege va avea un impact bugetar de 15 miliarde de lei 

Legea va intra în vigoare la 1 septembrie 2021 pentru că specialiştii din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice susţin că este nevoie de doi ani pentru a recalcula cele 5.019.600 de pensii care se află în acest moment în plată, a afirmat Olguţa Vasilescu, Ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, cu prilejul prezentării proiectul de act normativ privind pensiile.

Ministrul de resort susţine că au existat trei formule de calcul, iar actualul proiect este cel mai bun, deoarece înlătură inechitatea existentă în acest moment între pensiile femeilor şi cele ale bărbaţilor, în condiţii egale de muncă şi vechime egală.

Olguţa Vasilescu s-a referit şi la comisionul pe care îl va încasa, din Pilonul II, Casa Naţională de Pensii Publice:

"Este singura modificare pe care am făcut-o cu privire la pensiile private. CNPP face practic toată operaţiile de colectare a banilor şi de transfer a cotei de 2,5% către Pilonul II. În aceste condiţii, consider că este normal să încaseze acest comision de 0,5% de la fondurile private de pensii care administrează Pilonul II". Ea a susţinut că ar fi fost echitabil ca procentul să fie mai mare.

Conform Ministrului Muncii, impactul pe care viitoarea lege a pensiilor l-ar avea asupra bugetului de stat se ridică la 15 miliarde lei. Afirmaţia nu este credibilă, atât timp cât Liviu Dragnea şi Olguţa Vasilescu au afirmat că valoarea pensiilor se va dubla până în anul 2022. Ţinând cont că în anul curent, 2018, de la bugetul public s-au alocat 60 miliarde lei pentru plata pensiilor, o dublare ar duce la 120 miliarde lei suma bugetară alocată. Cu toate aces­tea, ministrul muncii susţine că încasările estimate pentru anul 2022 vor fi de 99,7 miliarde de lei, faţă de 58,9 miliarde de lei în anul 2018 şi comparativ cu 51,6 miliarde de lei în 2016.

Opinia Cititorului ( 2 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Urmariti prostiile spuse de acest individ de-a lungul timpului Nimic din ce -a spus nu s-a adeverit.!

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Toata presa scrie ca aceasta lege corecteaza inechitatea intre femei si barbati, dar nu spune ca de fapt unul dintre principalele ei scopuri este cel de a face o alta corectie, de a taia un procent insemnat din pensiile pentru limita de varsta pe care le incaseaza persoanele cu dizabilitati, in special nevazatorii, care in trecut se puteau pensiona dupa o treime din stagiul complet de cotizare, dar acea treime era considerata stagiu complet de cotizare, pe cand acum doar au dreptul sa se pensioneze dupa o treime din stagiul de cotizare, dar si primesc doar o treime din pensie.

    De fapt pensia lor se reduce cu ceva mai mult de 50%, iar celelalte pensii cresc, asa ca se va produce o diferenta de 1 la 3. 

    Asta fiindca persoanele cu dizabilitati trebuie sa respecte principiul contributivitatii, principiu sfant, care nu trebuie insa respectat nici de parlamentari, nici de primari si nici de alti angajati cat se poate de valizi. 

    Noroc ca persoanele cu dizabilitati cred in promisiunile de crestere imensa a punctului de pensie din urmatorii 3 ani, asa ca nu spun nimic si se gandesc ca daca peste 3 ani vor avea o pensie cu 70% mai mare asa cum rezulta din cresterea punctului de pensie, nu va mai conta prea mult ca ulterior pensia care le va fi oferita va fi plafonata la acel nivel pana la final, pana la oprirea platii pensiei din motive naturale. 

    Noroc si ca nu se gandesc ca acele valori ale punctului de pensie sunt exprimate totusi in lei, nu in euro, iar leul cu siguranta ca nu va mai avea aceeasi valoare daca chiar va avea vreun partid curajul sa faca acele mariri ale punctului de pensie. 

    (Nu va mai fi leul la fel nici daca vor renunta la aceste cresteri fantastice.)

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Gala BURSA 2019
Gala BURSA 2019

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS