Reprezentanţii AOR s-au întâlnit astăzi cu Alexandru Nazare

A.B.
Miscellanea / 03 februarie

Reprezentanţii AOR s-au întâlnit astăzi cu Alexandru Nazare

În cadrul întâlnirii, AOR a reafirmat dorinţa şi deschiderea către dialog cu administraţia centrală pentru rezolvarea problemelor bugetare dificile ale unităţilor noastre administrative, doreşte o bună colaborare cu administraţia centrală pornind de la următoarele principii:

Depăşirea momentelor dificile prin care trecem, în beneficiul colectivităţilor locale şi ale unei bune guvernări, este posibilă numai printr-un parteneriat în care structurile asociative ale unităţilor administrativ teritoriale sunt acceptate de către Ministerul Finaţelor ca parteneri instituţionali, egali, acestea dispunând de o expertiză care trebuie să fie luată în seamă;

Existenţa autorităţilor administraţiei publice locale reprezintă unul dintre principalele fundamente ale oricărui regim democratic şi că întărirea autonomiei locale presupune ca autorităţile administraţiei publice locale să beneficieze de o largă autonomie în ceea ce priveşte competenţele, modalităţile de a le exercita şi mijloacele necesare pentru îndeplinirea misiunii lor;

Îndeplinirea responsabilităţilor autorităţilor administraţiei publice locale, prevăzute de Constituţie sau de lege, într-o administraţie eficientă şi apropiată de cetăţeni, se poate realiza doar prin asigurarea de resurse suficiente, inclusiv din punct de vedere financiar, acest principiu menţionând asigurarea resurselor corespunzătoare competenţelor atribuite, sau, pe scurt, spus: "Cine are competenţele stabilite prin lege trebuie să aibă şi resursele financiare necesare";

Toate acestea, alături de alte principii esenţiale, se regăsesc în prevederile din Carta Europeană a Autonomiei Locale, pe care România a ratificat-o în anul 1997, cât şi în pevederile actelor normative elaborate şi aprobate de instituţiile statului român cu atribuţii în acest sens, cu precădere în Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2019 privind Codul administrativ şi Legea nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanţele publice locale.

Prin urmare, pentru evitatea repetării unei alocări discreţionare în defavoarea oraşelor, aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani, vă solicităm ca la elaborarea Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2021, Ministerul Finanţelor să ţineţi cont de propunerile făcute de AOR pentru a putea susţine activitatea administraţiei publice din unităţile administrativ-teritoriale cu statut de oraş, prezentate în anexa acestei adrese.

PRIORITĂŢI LA ELABORAREA "PROIECTULUI LEGII BUGETULUI DE STAT PE ANUL 2021"

Stabilirea mecanismului de alocare a sumelor pentru bugetele locale în anul 2021 trebuie să pornească de la trei principii necesare şi obligatorii pentru îndeplinirea atribuţiilor autorităţilor administraţiei publice locale prevăzute de Constituţie şi de legile în vigoare:

"Cine are competenţele stabilite prin lege trebuie să aibă şi resursele financiare necesare";

"O administraţie eficientă pentru cetăţean se poate realiza doar prin asigurarea de resurse suficiente, inclusiv din punct de vedere financiar";

"Unităţile şi subdiviziunile administrativ-teritoriale care din resursele financiare de care dispun nu îşi pot asigura sumele necesare îndeplinirii atribuţiilor prevăzute de lege pot retransmite Guvernului competenţele transmise în procesul de descentralizare fără resursele financiare suficiente exercitării acestora".

Pentru a nu repeta situaţiile neplăcute ale anilor anteriori, în care oraşele au fost discriminate în ceea ce priveşte alocarea sumelor care au revenit bugetelor locale, vă solicităm să ne puneţi la dispoziţie macheta cu modul de repartizare a sumelor, precum şi sumele alocate fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, ca urmare a întocmirii Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2021.

De asemenea, vă solicităm cuprinderea în Legea bugetului de stat pe anul 2021 a anexei "Sume alocate din impozitul pe venit şi din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale în anul 2021 pe unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale", asemănător anexei la Legea bugetului de stat pe anul 2018.

Prin Legea bugetului de stat pentru anul 2021, începând cu luna ianuarie 2021 este necesar:

I. Să se aloce de la bugetul de stat sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată cu destinaţie specială, fără ca acestea să greveze bugetele minime de funcţionare ale judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor, pentru finanţarea integrală a plăţilor privind:

a) Prevederile referitoare la asigurarea drepturilor pentru protecţie a copilului, a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap, finanţarea drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav şi a indemnizaţiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav de la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi judeţelor;

b. Prevederile referitoare la asigurarea cuantumului minim al burselor de performanţă, de merit, de studiu şi de ajutor social pentru elevii din învăţământul preuniversitar de stat, cu frecvenţă, care se vor acorda în anul şcolar 2020-2021, potrivit Hotărârii de Guvern nr. 1064/2020.

Să se asigure resurse financiare suficiente pentru exercitarea atribuţiilor autorităţilor administraţiei publice locale în corespondenţă cu competenţele prevăzute de Constituţie şi de celelalte legi în vigoare, prin:

a) O alocare directă, pentru toate unităţile administrativ-teritoriale, a cotelor din impozitul pe venit şi din impozitul pe pensii, estimate a fi încasate la bugetul de stat, aşa cum este prevăzută în acest moment de Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, pentru toate lunile anului în curs, asigurându-se cel puţin sumele din anul anterior şi renunţându-se la practica păguboasă de diminuare, prin diferite mijloace, a sumelor care revin bugetelor locale.

b) O alocare de sume din TVA, necesare pentru protejarea "unităţilor administrativ-teritoriale cu o situaţie mai grea din punct de vedere financiar (...) destinate să corecteze efectele repartiţiei inegale a resurselor potenţiale de finanţare, precum şi a sarcinilor fiscale care le incumbă" (text din Carta europeană a autonomiei locale), astfel încât - în procesul de echilibrare a bugetelor locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, pentru anul 2021 - să fie folosit acelaşi mecanism prevăzut de Legea 5/2020, cu precizarea că "sumele provenite din cote şi din TVA să nu fie mai mici de 950 lei/locuitor/an şi nici mai mici de 2.000 mii lei/comună/an, 6.000 mii lei/oraş /an, 12.000 mii lei/oraş/an".

Decontarea imediată a tuturor cheltuielilor generate de pandemia de COVID-19 şi suportate din bugetele locale ale unităţile administrativ-teritoriale care au suferit scăderi semnificative.

Alocarea pentru unităţile administrativ-teritoriale care organizează şi asigură funcţionarea unor servicii publice de diversitate, mărime şi complexitate sporite, care deservesc, pe lângă locuitorii acestor UAT-uri şi locuitorii din comunele învecinate (licee; spitale; creşe; servicii de evidenţă informatizată a persoanei; centre permanente pentru persoane în varstă şi alte servicii sociale; poliţie locală ş.a.) a unor sume suplimentare între 200 şi 300 lei/locuitor/an, în funcţie de numărul categoriilor de servicii pe care le finanţează/cofinanţează.

PRECIZĂRI:

Mai mult de o treime din populaţia României (peste 7 milioane de cetăţeni) beneficiază de serviciile publice pe care le organizează, finanţează/cofinanţează şi gestionează oraşele, beneficiarii fiind - în mod egal - locuitorii oraşelor şi comunelor învecinate.

Dintre toate unităţile administrativ teritoriale ale căror locuitori beneficiază de aceste servicii publice, doar oraşele susţin - din bugetele proprii - efortul financiar pentru susţinerea funcţionării acestora.

Siguranţa pacienţilor din spitale şi a elevilor din liceele pe care primarii şi consiliile locale din unităţile administrativ-teritoriale cu statut de oraş le administrează, cât şi calitatea tuturor serviciilor publice prestate nu pot fi asigurate fără o finanţare suficientă care să asigure îndeplinirea atribuţiilor pe care autorităţile administraţiei publice locale le au.

Cuprinderea în Legea bugetului de stat pe anul 2021 a sumelor necesare finalizării proiectelor care intră sub incidenţa programelor guvernamentale (PNDL I, şi II, CNI, ANL şi alte programe).

În România, oraşele mici înregistrează cel mai ridicat grad de sărăcie şi de marginalizare socială, ştiut fiind faptul că în mediul rural populaţia găseşte mai uşor resursele de trai, inclusiv prin agricultura de subzistenţă, iar zonele urbane mari resimt puţin sau deloc acest lucru.

Au existat situaţii de alocări discreţionare de resurse financiare - oraşele fiind defavorizate, atunci când bugetele de funcţionare ale multor oraşe nu au depăşit 700 lei/locuitor/an, în timp ce, prin legea bugetului de stat, comunele au avut asigurat un minim de 1.000 de lei/locuitor/an pentru oricare dintre acestea - care a făcut imposibilă susţinerea financiară a investiţiilor din oraşele mici şi mijlocii.

Cuprinderea în Legea bugetului de stat pe anul 2021 a sumelor necesare punerii în aplicare a prevederilor OUG nr. 156 din 3 septembrie 2020 privind unele măsuri pentru susţinerea dezvoltării teritoriale a localităţilor urbane şi rurale din România cu finanţare din fonduri externe nerambursabile - în fapt, asigurarea sumelor necesare cofinanţării cheltuielilor eligibile şi a celor neeligibile pentru proiectele cu finanţare din fonduri nerambursabile.

Corelarea limitelor anuale privind tragerile din finanţările rambursabile contractate sau care urmează să fie contractate cu limitele anuale privind finanţările rambursabile care pot fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, ţinând cont de următoarele propuneri:

a) Suplimentarea limitelor anuale privind finanţările rambursabile care pot fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale cu suma de 1.000 milioane lei, pentru fiecare dintre anii 2021,2022 si 2023;

b) Suplimentarea limitelor anuale privind tragerile din finanţările rambursabile contractate sau care urmează să fie contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale cu suma de 2.000 milioane lei, pentru fiecare dintre anii 2021, 2022 si 2023.

De asemenea, în cadrul întâlnirii, au subliniat priorităţile solicitate de AOR pentru următoarea perioadă. Acestea sunt:

Alocarea lunară, până cel târziu la data de 8 a lunii în curs, a sumelor corespunzătoare cotelor defalcate din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale în luna anterioară, şi nici decum din sumele rămase din impozitul pe venit rezultate în urma compensării prevăzute la art. 167 din codul de procedură fiscală (Legea 2017/ 2015).

Revizuirea prevederilor alin. (1), (2) şi (3) ale art. I din OUG 226 din 30 decembrie 2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, prin înlocuirea textelor precizate în OUG - "se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2020" - cu texte noi care să impună stabilirea unor plafoane ale fondului de salarii.

Finanţarea unui "Program Naţional pentru realizarea şi finanţarea unor Centre de Dezvoltare Zonală" care să asigure reducerea dezechilibrelor printr-o dezvoltare economico-socială armonioasă a tuturor zonelor.

Majoritatea oraşelor au organizate şi finanţează/cofinanţează funcţionarea instituţiilor/ serviciilor publice (licee, spitale, creşe, servicii de evidenţă informatizată a persoanei, instituţii de asistenţă socială, poliţie locală, parchet şi judecătorie, agenţie de ocupare a forţei de muncă, administraţie financiară şi trezorerie ş.a.) care, în afara locuitorilor proprii, deservesc şi locuitorii mai multor comune învecinate, în marea majoritate a cazurilor cu un număr de locuitori de 3-4 ori mai mare decât cel al locuitorilor proprii.

Mai bine de o treime dintre cetăţenii ţării noastre beneficiază de serviciile pe care oraşele le organizează şi le finanţează/cofinanţează.

Finanţarea celei de a III-a etapă a Programului Naţional de Dezvoltare Locală, prin care să se asigure:

a) continuarea investiţiilor de natura celor cuprinse în etapa a II-a;

b) extinderea/realizarea reţelelor de gaze naturale;

c) extinderea reţelelor de energie electrică către toate clădirile rezidenţiale care sunt fără posibilitate de branşare la aceste reţele;

d) achiziţionarea de acumulatoare electrice şi/sau grupuri electrogene mobile pentru asigurarea energiei electrice în caz de avarie a sistemului de furnizare a energiei electrice;

e) realizarea şi finanţarea unor obiective de investiţii ale unităţilor administrativ-teritoriale din Republica Moldova înfrăţite cu oraşe din România;

f) alte categorii de investiţii care ar urma să fie stabilite de comun acord.

Precizăm că acest program trebuie să se adreseze tuturor localităţilor aparţinând oraşului, inclusiv localităţilor componente şi a satelor aparţinătoare.

Operaţionalizarea OUG nr. 156 din 3 septembrie 2020 privind unele măsuri pentru susţinerea dezvoltării teritoriale a localităţilor urbane şi rurale din România cu finanţare din fonduri externe nerambursabile - în fapt, asigurarea sumelor necesare cofinanţării cheltuielilor eligibile şi a celor neeligibile pentru proiectele cu finanţare din fonduri nerambursabile pentru exerciţiul financiar 2021-2027 al UE.

Scutirea de plată a TVA-ului aferent cheltuielilor de capital realizate de unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale.

Acceptarea TVA-ului zero pentru activităţile generatoare de TVA prestate de unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale.

Punerea în aplicare a prevederilor alin. (2) al art. 45^1 din Legii minelor 85/2003 şi repartizarea redevenţei miniere obţinute prin concesionare, din activităţi de exploatare a resurselor la suprafaţă şi a apelor minerale naturale carbogazoase sau necarbogazoase către bugetul local al judeţului, al comunei, al oraşului sau al municipiului, după caz, pe teritoriul căreia/căruia există activitate de exploatare şi către bugetul de stat.

Anularea articolului 104 punctul 13 din legea 123 a energiei şi gazelor pentru ca şi localităţile care au distribuitori, societăţi în care acţionari sunt Distrigaz Sud şi Distrigaz Nord să devină autoritate concedentă, adică să beneficieze de redevenţă. Acum redevenţa în astfel de cazuri o încasează statul român.

AOR solicită elaborarea cu prioritate a Codului finanţelor publice locale şi a Codului de procedură fiscală, prin care să se corecteze mai multe prevederi ale Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, pentru asigurarea creşterii veniturilor bugetelor locale, astfel încât să se respecte prevederile legale privind secţiunea de funcţionare şi secţiunea de dezvoltare privind bugetele locale şi să sprijine creşterea capacităţii administrativ-financiare a unităţilor administrativ-teritoriale pentru creşterea gradului de dezvoltare locală, eficientizarea cheltuielilor, întărirea disciplinei financiare şi consolidarea autonomiei locale, prin:

îmbunătăţirea modului de repartizare a fondurilor către bugetele locale prin:

asigurarea de resurse suficiente (financiare, materiale, umane, legislative şi instituţionale) pentru exercitarea atribuţiilor autorităţilor administraţiei publice locale în corespondenţă cu competenţele prevăzute de Constituţie şi de celelalte legi în vigoare;

majorarea sumelor defalcate din TVA alocate pentru echilibrarea bugetelor locale, în conformitate cu necesităţile reale ale acestora, prin stabilirea acestora prin acordul comun dintre ministerul Finanţelor şi structurile asociative;

suma alocată din cotele de TVA pentru echilibrarea bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, stabilită anual prin lege, trebuie să fie raportată la PIB (propunem minim 1,5% din PIB);

echilibrarea bugetelor locale trebuie să se facă folosind plafoane stabilite prin legea bugetului de stat care să fie corectate cu numărul de locuitori şi tipul unităţii administrativ-teritoriale (comună/oraş/municipiu) în concordanţă cu simulările susţinute de AOR;

plata, către bugetele locale, a redevenţei sau din taxele de concesionare pentru exploatarea resurselor naturale subterane sau de suprafaţă, adăugat bugetului minim de funcţionare;

alocarea pentru unităţile administrativ-teritoriale, de regulă oraşe şi municipii, - care în afara locuitorilor proprii, deservesc şi locuitorii mai multor comune învecinate, în marea majoritate a cazurilor cu un număr de locuitori de 3-4 ori mai mare decât cel al locuitorilor proprii - a unor sume defalcate din TVA care să le asigure un buget minim de funcţionare rezonabil pentru asigurarea funcţionării acestor unităţi administrativ-teritoriale, precum şi pentru susţinerea organizării şi funcţionării instituţiilor şi serviciilor publice finanţate de acestea (licee, spitale, creşe, servicii de evidenţă informatizată a persoanei, instituţii de asistenţă socială, poliţie locală, parchet şi judecătorie, agenţie de ocupare a forţei de muncă, administraţie financiară şi trezorerie ş.a.);

distribuirea de cote defalcate către bugetul local al u.a.t.-ului pe teritoriul căruia domiciliază pensionarul, din impozitul pe pensii plătit către bugetul statului conform Capitolul 6, Titlul III din Codul fiscal, aprobat prin Legea nr. 227/2015 cu modificările şi completările ulterioare;

distribuirea de cote defalcate către bugetul local al u.a.t.-ului pe teritoriul căruia se află terenul agricol, din sumele încasate ca impozit pe venitul din activităţi agricole virat la bugetul de stat, conform Ordonanţei Guvernului nr. 8/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Modificarea legislaţiei astfel încât să se facă alocarea integrală, de la bugetul de stat, de sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată cu destinaţie specială, fără ca acestea să greveze bugetele minime de funcţionare ale judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor, pentru:

- finanţarea sistemului de protecţie a copilului;

- finanţarea sistemului centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap;

- finanţarea drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav;

- finanţarea indemnizaţiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav;

- plata medicilor şi a asistenţilor medicali din unităţile şcolare şi grădiniţe;

- plata drepturilor cadrelor didactice şi a cadrelor sanitare câştigate prin hotărâri judecătoreşti;

- plata ajutoarelor sociale şi a celor de încălzire;

- plata drepturilor elevilor cu nevoi educaţionale speciale.

Completarea art. 104 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare - "Finanţarea de bază se asigură din bugetul de stat, pentru următoarele articole de cheltuieli, în funcţie de care se calculează costul standard per elev/preşcolar/ antepreşcolar", după cum urmează:

- plata burselor sociale, de studii, de merit şi de performanţă;

- transportul elevilor;

- evaluarea periodică naţională a elevilor;

- naveta cadrelor didactice şi a personalului didactic auxiliar;

- salariile conducătorilor microbuzelor şcolare;

- funcţionarea microbuzelor şcolare, inclusiv cele ce privesc combustibilul şi licenţele;

- examinarea medicală obligatorie periodică a salariaţilor din învăţământul preuniversitar, cu excepţia celor care, potrivit legii, se efectuează gratuit;

- concursurile şcolare şi activităţi educative extraşcolare organizate în cadrul sistemului de învăţământ;

- asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă, pentru personalul angajat, preşcolari şi elevi.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
Electromagnetica
anahotels.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

30 Iul. 2021
Euro (EUR)Euro4.9198
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1348
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5704
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7754
Gram de aur (XAU)Gram de aur243.1200

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Allview
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro