Conferinţa BURSA “FONDURILE EUROPENE”Conferinţa BURSA “FONDURILE EUROPENE”

Să nu sacrificăm viitorul încercând să "cârpim" prezentul

Dr. Nicolae Oacă
Ziarul BURSA #Companii #Telecomunicaţii /

Să nu sacrificăm viitorul încercând să "cârpim" prezentul

Dacă organizatorii licitaţiei 3G din 2004 gândeau în spiritul documentaţiei licitaţiei 5G, astăzi aveam doar doi operatori, Orange şi Vodafone  

Fără un angajament ferm din partea Guvernului în susţinerea tehnologiei 5G, prin adoptarea noilor servicii în entităţile de stat sau prin susţinerea financiară a unor aplicaţii, licitaţia 5G pare destinată doar furnizării de bani la buget

În spiritul documentaţiei, acordarea licenţelor 5G nu se subordonează dezvoltării şi recuperării decalajelor digitale ale României

Autoritatea Naţională pentru Adminis­trare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) a publicat, recent, spre consultare documentaţia licitaţiei 5G, pe care o vom analiza din perspectiva impactului asupra "telecomunicaţiilor" şi a digitalizării României. În esenţă, acordarea licenţelor 5G nu se subordonează dezvoltării şi recuperării decalajelor digitale ale României, ci mai degrabă unor nevoi de moment ale guvernanţilor - bani pentru buget!

Spectrul de frecvenţe oferit

Prin licitaţia 5G se urmăreşte a se acorda 695MHz de spectru nou în mai multe benzi de frecvenţe, printre care cele nou alocate tehnologiei 5G, 700MHz, 3,5GHz, sperându-se a se obţine circa 600 milioane de euro. (vezi tabelul 1)

Conform documentaţiei, în unele benzi de frecvenţe (700MHz, 3,5MHz) sunt perturbaţii în zonele de frontieră de la emisiile vecinilor (TV, comunicaţii mobile, aeronautică), nu toate având termen de încetare. Aceste benzi de frecvenţe cu probleme ar trebui retrase de la vânzare până la eliminarea perturbaţiilor.

Preţuri de pornire inadecvate reducerii decalajului digital faţă de UE

În documentaţia licitaţiei 5G se face o analiză detaliată a tarifelor plătite pentru spectrul 5G în diferite ţări din UE cu scopul de a justifica preţuri de pornire pentru licitaţia 5G din Romania şi a se distanţa de OUG114/2018. Propunerile par rezonabile în contextul avut în vedere, dar nu şi în cazul specific al ţării noastre - penultimul loc în indexul DESI2019 în UE (n.redacţiei - raport asupra gradului de digitalizare a economiei şi societăţii) şi dorinţa noastră de a depăşi statutul de veşnic codaş. (vezi graficul 1)

În acest context, Strategia 5G pentru România trebuia să-şi propună condiţii pentru evoluţii rapide ale utilizării TI&C prin stimularea implementării tehnologiei 5G, care ar fi trebuit să însemne preţuri de pornire mult mai mici decât cele propuse, corelat cu obligaţii mărite de acoperire şi angajamentul ferm al guvernanţilor în utilizarea serviciilor 5G. De exemplu, oferirea gratuită a spectrului însoţită de obligaţii de acoperire naţională rapidă!

Apoi, preţurile de pornire pentru benzile de 800MHz şi 2,6GHz trebuiau păs­trate la nivelul primei alocări din 2012 pentru a nu discrimina. Trebuie spus că există precedent. La alocarea spectrului 3G din anul 2004 (Orange, Vodafone), preţul unei licenţe 3G a fost de 35 de milioane de dolari, preţ păstrat şi la următoa­rea alocare de spectru 3G din 2006 (RCS&RDS, Telemobil). Astfel, ar rezulta pentru un bloc de 2x5MHz în banda de 800MHz un preţ de pornire de 35*10/15=23,3 milioane de euro în loc de 45 milioane de euro. Pentru banda de 2,6GHz ar rezulta 4x10/15=2,67 milioane de euro în loc de 6 milioane de euro!

Plata taxelor de licenţiere în timp rezonabil

Din documentaţia licitaţiei reiese că proiectul de act normativ propune ca sumele rezultate în urma procedurii de selecţie să fie achitate în termen de cel mult 15 zile de la data anunţării rezultatelor procedurii de selecţie, în totală discordanţă cu istoricul alocărilor de spectru din România ultimilor 15 ani:

- Licenţe 3G (2004, 2006): câştigatorii au plătit 35 milioane de dolari/ licenţă în şase tranşe: prima, de 10,5 milioane de dolari în 120 zile de la anunţul rezultatelor (licenţa acordată după plata tranşei), iar următoarele cinci, în valoare de câte 4,9 milioane de dolari, achitate anual din 2005, respectiv 2007.

- Licitaţia de spectru din 2012: taxele aferente licenţelor valabile până în 2029 au fost achitate până la 30 iunie 2013. Adică în nouă luni!

- Licitaţia spectru TV digitală terestră, 2014 - taxa de licenţă (1,02 milioane de euro) se achita în următoarele 90 de zile, după care ANCOM acorda licenţa.

Plata în termen de 15 zile a unor taxe de milioane de euro pentru licenţe care intră în vigoare la începutul anilor 2021 sau 2026 este mult prea forţată şi pare dictată doar de nevoia urgentă de bani a Guvernului. Plata licenţelor trebuie corelată cu dorinţa de accelerare a implementării tehnologiei 5G, cu istoricul alocărilor de frecvenţe din România, cu data intrării în vigoare a licenţelor, dar şi cu sumele care ar trebui plătite: de exemplu, plata eşalonată în câţiva ani ca la licenţierea 3G. În caz extrem, plata taxelor de licenţiere ar putea să se facă în termen de nouă luni, ca la licitaţia din 2012.

Tarife de utilizare a spectrului mult prea mari

Documentaţia analizează detaliat aspecte economice asociate tarifării utilizării spectrului pentru ca în final să se propună valorile din tabelul 2.

În principiu, este vorba de o corelare a tarifelor diferitelor benzi: se menţin valorile pentru tarifele de utilizare a benzilor sub 1GHz şi se reduc tarifele pentru restul benzilor cu excepţia benzii 3,5GHz, unde tarifele se măresc mult prin alocarea acesteia pentru comunicaţii mobile.

Analizând tarifele de utilizare a spectrului constatăm că operatorii noştrii plăteau până în anul 2019, în fiecare an, 80,9 milioane de euro. (vezi tabelul 3)

Cu această valoare anuală a tarifelor de utilizare a spectrului, ANCOM reuşise să adune în zece ani un excedent bugetar de circa 200 milioane de euro, adică un surplus de circa 20 milioane de euro/an, care reprezintă o suprataxare a utilizării spectrului cu circa 25%.

În aceste condiţii de suprataxare se propune o schemă de tarifare, care, în condiţiile măririi cantităţii de spectru utilizat prin licitaţia 5G, va duce la o valoare şi mai mare plătită de către operatori - 105,1 milioane de euro/an. Adică o creştere cu circa 25 milioane de euro faţă de vechea valoare.

Totodată, noua schemă de tarifare a utilizării spectrului îşi propune să încaseze de la românii utilizatori ai serviciilor de comunicaţii mobile, prin intermediul operatorilor, cu peste 45 milioane de euro mai mult decât ar avea nevoie ANCOM pentru funcţionare în fiecare an, făcând din autoritate un colector de taxe pentru Guvern, în contradicţie cu rolul său. Nu trebuie uitat că orice taxă mărită se transferă către românul utilizator al serviciilor prin tarife mărite. (vezi tabelul 4)

Însă, încă o dată, guvernanţii consideră telecomunicaţiile o sursă de venituri şi nu motor de dezvoltare economică a ţării.

Reducerea tarifelor de utilizare a spectrului ar trebui să fie mult mai mare, aproape la jumătate din valorile propuse în toate benzile, dacă considerăm că finanţarea adecvată a ANCOM ar trebui să provină din tariful de monitorizare de 0,4% încasat de la toţi operatorii şi din tariful pentru utilizarea spectrului.

Echilibrarea deţinerilor de spectru pentru prezervarea competiţiei

Pentru prezervarea competiţiei, licitaţia 5G ar trebui să ducă la echilibrarea deţinerilor de spectru ale operatorilor noştrii de comunicaţii mobile, profund dezechilibrate, mai ales în benzile sub 1GHz, din cauza intrării pe piaţă a operatorilor la momente diferite.

În acest scop, licitaţia 4G din anul 2012 a făcut o primă reparaţie acordând operatorului RCS&RDS, discriminat prin lipsa spectrului în benzile sub 1GHz, spectru dedicat (2x5MHz) în banda de 900MHz. Şi cu această corecţie, deţinerile de spectru pereche (MHz) sunt încă dezechilibrate (vezi tabelul 5).

Era de aşteptat ca prin noua licitaţie să se continue reparaţiile începute în anul 2012, în scopul echilibrării competiţiei. Analizând "Proiectul de decizie pentru modificarea D551/2012" se constată grija pentru limitarea deţinerilor de spectru. La art 3) alin, (1) a) deţinerile maxime cumulate de spectru în benzile sub 1GHz se limitează la 2x30MHz, valoare care ar permite totuşi păstrarea dezechilibrelor în deţinerile de spectru. O limitare adecvată ar trebui să fie 2x25MHz pentru spectru pereche şi 2x30MHz pentru spectrul total.

Licitaţia 5G ar trebui să permită operatorilor RCS&RDS şi Telekom Mo­bile să achiziţioneze mai mult spectru pereche, de exemplu conform tabelului de mai jos, care să ducă spre echilibrarea la 50MHz a deţinerilor pentru fiecare operator. (vezi tabelul 6)

Aceasta înseamnă un format adecvat al concursului - spectru rezervat: 10MHz, pentru RCS&RDS în banda de 800MHz şi câte 10MHz pentru RCS&RDS şi Telekom Mobile în banda de 700MHz. Ar rămâne ca fiecare operator sa mai obţină câte 10MHz în noua bandă.

Notă: Am luat în consideraţie existenţa în continuare a celor patru operatori de comunicaţii mobile bazându-mă pe faptul că Guvernul, Consiliul Concurenţei, ANCOM, nu va permite concentrarea pieţei prin achiziţionarea fostului Cosmote România de către Orange, RCS&RDS sau Vodafone, pentru a prezerva competiţia.

Alin (3) din art. 3 este profund dăunător prezervării pe termen lung a competiţiei în România şi în contradicţie cu istoricul şi practica alocărilor de spectru din România, având rolul de a forţa operatorii să participe la licitaţie.

Prevederile privind cantitatea maximă de spectru radio ce poate fi deţinută în diverse benzi nu se mai aplica în situaţia în care după prima fază a etapei principale, respectiv etapa de licitaţie, rămân drepturi de utilizare neacordate.

Reamintim că la alocarea de spectru 3G din 2004 s-au oferit patru licenţe 3G şi prezentându-se doar doi operatori, Orange şi Vodafone, s-au acordat doar două licenţe. Celelalte două s-au acordat doi ani mai târziu şi astfel a fost posibilă intrarea pe piaţă a unui nou operator, RCS&RDS, şi supravieţuirea Cosmote prin achiziţia Telemobil. Dacă organizatorii concursului din 2004 gândeau în spiritul documentaţiei licitaţiei 5G, as­tăzi aveam doar doi operatori, Orange şi Vodafone, căci fără licenţe 3G şi ulterior 4G Cosmote şi RCS&RDS poate nu ar mai fi existat.

Un operator care nu se poate prezenta la concursul din 2019 ar trebui, precum la concursul 3G din 2006, să poată achiziţiona spectrul ulterior. De exemplu, Telekom Romania trece printr-o situaţie delicată: restructurarea companiei şi anunţul de vânzare a deţinerilor OTE din România. Eliminarea prevederii alin. (3) din art. 3, cel puţin pentru benzile sub 1GHz, i-ar permite operatorului Telekom Mobile să achiziţioneze spectrul ulterior şi astfel să continue să concureze pe piaţa noastră. Altfel, este forţată să participe.

Deţinerile maxime de spectru de la art. 3, alin. (1), mai ales în benzile sub 1GHz, trebuie respectate în orice condiţii! Pentru a avea competiţie echilibrată şi în viitor!

Fără operatori de reţele mobile virtuale?

În contradicţie cu licitaţia din 2012, documentaţia licitaţiei 2019 nu face referiri la folosirea noii tehnologii 5G de către operatorii de reţele mobile virtuale. Nu introduce stimulente (de exemplu reducerea valorii scrisorii de garanţie bancară sau a tarifelor de utilizare a spectrului) pentru operatorii de reţele 5G, care se obligă să găzduiască operatori de reţele mobile virtuale, foarte importanţi într-o piaţă care se poate consolida.

Condiţii nepropice adoptării tehnologiei 5G

Conform documentaţiei, noile frecvenţe necesită instalarea a zeci de mii de noi site-uri pentru antene care vor trebui interconectate în condiţii de acoperire relativ severe, adică tot atâtea autorizări pe care Strategia 5G pentru România nu le-a rezolvat prin crearea ghişeului unic. Cum nu am văzut nici angajamentul ferm al Executivului în susţinerea noii tehnologii, prin adoptarea noilor servicii în entităţile de stat (educaţie, cultură, sănătate, oraşe inteligente ş.a.m.d.) sau prin susţinerea financiară a unor aplicaţii, licitaţia 5G pare destinată doar furnizării de bani la buget.

Documentaţia licitaţiei denotă multă analiză, expertiză şi muncă din partea echipei ANCOM, şi, se pare, imixtiuni din partea unui Guvern lacom după bani. Unul dintre obiectivele ANCOM este promovarea competiţiei şi ar trebui lăsat sa-l realizeze. Oricum, este un pas înainte faţă de OUG114/2018! Insă, în spiritul documentaţiei, acordarea licenţelor 5G nu se subordonează dezvoltării, recuperării decalajelor digitale ale României, ci mai degrabă unor nevoi de moment ale guvernanţilor - bani pentru buget!

În continuare, guvernanţii văd în telecomunicaţii o sursă de bani care să fie apoi aspiraţi de găurile negre ale economiei, nu un motor de dezvoltare economică, de transformare digitală!

Deşi eminenţa cenuşie a guvernului, care dorea un miliard de euro din licitaţia 5G, a plecat din Guvern, se pare, totuşi, că fantoma acestuia încă mai bântuie...

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Gala BURSA 2019
Gala BURSA 2019

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS