SUPLIMENTUL TABAC"Boala vapatului nu există în Europa"

Ziarul BURSA #Companii #Contrabanda / 23 septembrie 2019

Gilda Lazăr

Gilda Lazăr


(Interviu cu Gilda Lazăr, Director Corporate Affair s & Communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria)

În România, pachetul de ţigarete este cel mai scump din Europa, iar ţara noastră se află în topul statelor europene cu cele mai multe restricţii în domeniul tutunului. Despre ce ar mai putea urma pentru o industrie hiper-reglementată, ne-a vorbit Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.

Reporter: În Parlament există în dezbatere un proiect care urmăreşte comercializarea produselor din tutun doar în magazinele specializate şi interzicerea expunerii ţigaretelor la raft. Cum apreciaţi această iniţiativă?

Gilda Lazăr: Este cea mai restrictivă şi disproporţionată propunere de până acum, care excede prevederile Directivei europene a tutunului, deja transpusă şi care va avea efecte negative fără precedent asupra pieţei legale.

În plus, modul în care a fost iniţiat proiectul e mai mult decât discutabil. Conform Memorandumului semnat de Secretariatul general al Camerei, unul dintre iniţiatori, deputatul USR Emanuel Ungureanu a beneficiat de o deplasare în Irlanda, la invitaţia şi pe cheltuiala lobiştilor antitutun care au redactat propunerea, "Iniţiativa 2035 fără tutun", sprijinită de Campaign for Tobacco Free Kids (Bloomberg Initiative for Tobacco Control) şi European Network for Smoking Prevention. De altfel, iniţiatorul a declarat public despre proiectul pe care şi l-a "însuşit": "e proiectul doamnei Brad, îl ştim cu toţii (...) nu este asumarea mea, nu am construit eu aceste idei, le-am preluat de la Ramona Brad, România 2035 fără tutun (...) noi ni le asumăm aşa, într-o formă radicală (...)". După cum se vede, iniţiatorul admite fără nicio rezervă că propunerea e însuşită copy-paste de la activiştii antitutun, într-o formă radicală, fără nicio analiză de impact sau contribuţie proprie. Reamintesc că, potrivit legii, pentru a fi promovate, iniţiativele societăţii civile trebuie sa întrunească 100.000 de semnături. Dar, "hoţul strigă hoţii": în tot acest timp, ONG-urile acuză companiile legale de tutun de corupţie şi practici incorecte, fără niciun argument concret.

Reporter: Care ar fi efectele aces­tei propuneri?

Gilda Lazăr: În primul rând, vor fi efecte directe şi vizibile pe termen scurt, aşa cum s-a întâmplat de fiecare dată după orice derapaj de reglementare sau fiscal. După cum ştiţi, proiectul urmăreşte interzicerea expunerii produselor din tutun la punc­tele de vânzare, cu excepţia tutungeriilor (magazine specializate în vânzarea produselor din tutun), categorie limitată la doar câteva magazine. Micii comercianţi, companiile legale de tutun, consumatorii, bugetul statului vor avea de suferit. Efectele pe termen lung vor fi, însă, mult mai grave.

Reporter: La ce vă referiţi mai exact?

Gilda Lazăr: La principii de bază, la drepturile şi libertăţile fundamentale. O marcă reprezintă garanţia calităţii, a investiţiilor realizate de-a lungul timpului. Propunerea menţionată setează un precedent periculos. În lipsa expunerii produsului, consumatorul nu va mai putea alege, ghidându-se după cel mai familiar element al mărcii, ambalajul. Interzicerea expunerii produselor din tutun ar reprezenta, de fapt, o res­tricţionare a mărcilor, încălcând un drept de proprietate intelectuală, dar şi dreptul consumatorului de a fi informat cu privire la produs. Apoi, este vorba despre încălcarea libertăţii de comunicare cu consumatorii adulţi, care este fundamentală, la fel ca libertatea de opinie. Este ştiut că produsele noastre sunt controversate, având asociate riscuri de sănătate, dar sunt produse legale, reglementate riguros, iar ingredientele sunt raportate anual Comisiei Europene. Directivele europene în materie, atât în ceea ce priveşte produsele, cât şi taxarea sau publicitatea, au fost trans­puse în legislaţia naţională, iar în prezent ne aflăm în plin proces de implementare a prevederilor privind trasabilitatea. Prin urmare, iniţiativele de supra-reglementare, care exced prevederile europene obligatorii, nu se justifică. Trebuie să existe o limită în toate, chiar şi în materie de restricţionare.

Reporter: Aţi fost consultaţi în legatură cu această iniţiativă?

Gilda Lazăr: Unul dintre iniţiatori, care se autointitulează "reformist", dar care abordează lupta împotriva tutunului dogmatic şi ideologic, sus­ţine că, doar "de dragul pluralismului de idei", industria nu trebuie consultată. Eu cred că pluralismul de idei stă la baza societăţii democratice. Atât timp cât suntem o industrie legală, avem dreptul de a ne exprima, de a ne întâlni cu autorităţile şi de a ne opune atunci când considerăm că restricţiile au întrecut măsura. Sunt principii la care nu renunţă nici Uniunea Europeană, unde sunt înregistrate cele mai multe restricţii în domeniul tutunului, dar unde se fumează cel mai mult din lume (29%). Sunt principii la care, aviz activiştilor de toate felurile, nu vom renunţa nici noi, companiile private care îşi desfăşoară activitatea legal. Vom continua să tragem semnale de alarmă şi să apărăm bazele statului de drept şi ale democraţiei: proprietatea în toate formele ei, inclusiv cea intelectuală, dialogul deschis şi cons­tructiv al sectorului privat cu administraţia publică, dreptul de a alege, în deplină cunoştinţă de cauză.

Reporter: Potrivit ultimelor informaţii din piaţă, din luna ianuarie 2020 ar urma să crească acciza la ţigarete. Cum vă afectează această majorare?

Gilda Lazăr: Majorările de accize ne afectează atât timp cât sunt impredictibile, neplanificate, nejustificat de mari şi cu termen de aplicare peste noapte, aşa cum era cazul cu proiectul pus iniţial în discuţie. Sperăm ca noul calendar anunţat ulterior să fie aprobat de Parlament fără alte surprize. Am văzut că ministrul de Finanţe a transformat textul proiectului Ordonanţei de urgenţă într-o iniţiativă legislativă. Ca orice sector economic, avem nevoie de predictibilitate. În domeniul nostru e valabil cu atât mai mult cu cât circa 75% din preţul pachetului de ţigarete înseamnă accize şi TVA.

Reporter: Ce ne puteţi spune des­pre evoluţia contrabandei cu produse din tutun?

Gilda Lazăr: Aşa cum s-a văzut din ultimul studiu Novel, piaţa neagră a scăzut în iulie la 13,7% din totalul consumului, cu 3,6 p.p. comparativ cu ianuarie 2019. Un nivel al contrabandei de sub 14% nu s-a mai înregistrat de şase ani. Este un trend pentru care autorităţile de aplicare a legii au cheltuit resurse importante şi au depus eforturi mari. Sigur că, în opinia activiştilor sunt eforturi inexis­tente, dat fiind că, pentru ei, nici contrabanda nu există.

Reporter: Ce măsuri credeţi ca ar trebui luate, în continuare, pentru scăderea pieţei negre a ţigărilor?

Gilda Lazăr: Sunt necesare mai multe schimbări legislative pe care, împreună cu autorităţile de aplicare a legii, le solicităm fără succes de mai mulţi ani. Astfel, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunii de contrabandă cu ţigarete, este necesară intensificarea operaţiunilor la punctele de trecere a frontierei interne a UE, cu Bulgaria şi Ungaria, locurile de acces pentru produsele "cheap whites" şi tutun brut, precum şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară aproape nes­tingherit în zona de competenţă a aces­tora - pieţe, oboare, staţii de metrou.

Reporter: Colaboraţi cu autorităţile pentru reducerea pieţei negre? Ce faceţi, concret?

Gilda Lazăr: Am lansat recent, în prezenţa Ministrului Finanţelor, campania naţională "Contrabanda este crimă organizată" care urmăreşte conştientizarea efectelor negative ale fenomenului. Campania se derulează în parteneriat cu ANAF, Direcţia Generală a Vămilor (DGV), Poliţia de Frontieră, Poliţia Ro­mâ­nă, prin www.faracontrabanda.ro, în perioada septembrie - octombrie în judeţele de graniţă, cele mai afectate de comerţul ilicit şi în Bucureşti, pe TVR şi canalele sale regionale, prin afişaj stradal, în zona frontierei, în aeroporturi, la metrou, precum şi în online. Este a opta campanie publică anticontrabandă de acest tip. Prin mesajul campaniei ne-am dorit să subliniem că fenomenul contrabandei face parte din crima organizată, alături de traficul de droguri, arme sau persoane, dar şi de evaziune. Cu prilejul lansării, am anunţat şi continuarea parteneriatului de susţinere a echipelor canine, pe baza Protocolului de colaborare demarat în 2005. Astfel, încă 11 câini vor fi instruiţi la Centrul de Formare Echipe Canine şi Întreţinere a Dresajului din Giurgiu, urmând să îi înlocuiască pe cei "ieşiţi la pensie" şi să obţină triplă specializare - depistarea de ţigarete, droguri şi bani. Din 2010 şi până în prezent, JTI România a sus­ţinut formarea a peste 50 de echipe canine, donând Autorităţii Vamale câini, hrană, echipamente şi logistică. Câinii sunt incoruptibili, iar rezultatele acestor echipe reprezintă o dovadă de necontestat. Valoarea bunurilor confis­cate de echipele canine din cadrul DGV şi a amenzilor aplicate, în perioada 2013-2019, depăşeşte 40 de mili­oane de lei. Doar în 2018-2019 (semes­trul I), echipele canine au con­fiscat bunuri şi au contribuit la aplicarea unor amenzi în valoare de 10,3 milioane de lei. În primăvară, JTI a donat Poliţiei de Frontieră echipamente de ultimă generaţie, inclusiv drone pentru monitorizarea frontierelor. Vom continua şi pe viitor să inves­tim în programe anticontrabandă, eficiente şi adaptate realităţilor locale, în paralel cu eforturile costisitoare pentru conformarea la un cadru de reglementare din ce în ce mai res­trictiv, inclusiv implementarea sistemului de trasabilitate Track & Trace, care va monitoriza doar ţigaretele produse în UE, deşi 90% din piaţa neagră provine din afara Uniunii. O altă mostră de legis­laţie inutilă şi complicată, iniţiată la presiunea activiştilor anti-tutun, pentru care, cum am mai spus, contrabanda e o falsă problemă.

Reporter: Cum apreciaţi evoluţia ţigaretei electronice Logic Compact pe care aţi lansat-o pe piaţa din Româ­nia la începutul anului?

Gilda Lazăr: A fost foarte bine primită de consumatori. După ce a fost lansată iniţial doar în Bucureşti şi online, din iunie este disponibilă şi în alte 12 mari oraşe din ţară. Ca orice industrie, ţinem pasul cu cerinţele consumatorilor. Acest segment al ţigaretelor electronice s-ar putea însă dezvolta mai mult, în favoarea celor care caută alternative pentru a se lăsa de fumat. Dar, din nou, campaniile derulate de activiştii susţinuţi de companii farma denaturează adevărul şi creează panică nejustificată. Decesele din SUA, care au creat o adevărată isterie mediatică, au fost cauzate de produse cumpărate de pe piaţa neagră, care conţineau o substanţă extrasă din marijuana. Este un aspect care a fost comunicat consumatorilor din SUA chiar de FDA (Food and Drug Administration). "Boala vapatului nu există în Europa", scria săptămâna trecută Politico. Şi aceas­ta pentru că, în UE, ţigaretele electronice sunt reglementate riguros, printr-o Directivă, iar substanţele sunt notificate Comisiei Europene cu şase luni înaintea punerii pe piaţă. Autorităţile de sănătate din Marea Britanie (Public Health England) şi presa de la Bruxelles au atras atenţia asupra aces­tor reali­tăţi, dar lobiştii anti-tutun şi, mai nou, anti-vapat, au altă agendă. Interesele industriei farmaceutice şi ale Fundaţiei Bloomberg, care a anunţat recent un grant de 160 de milioane de dolari pentru a face presiuni supra autorităţilor din SUA să interzică electronicele, sunt susţinute şi de propunerea legis­lativă menţionată mai sus, care vizează extinderea definiţiei fumatului şi la noile produse din tutun, inclusiv la cele care nu conţin tutun şi nu se fumează şi interzicerea vapatului în spaţiile publice închise. Aşa cum ştiţi, şi "industria sănătăţii" are un portofoliu semnificativ de produse cu nicotină sau medicamente pentru renunţarea la fumat, iar sănătatea publică, domeniu care "s-a procopsit" cu o mulţime de "experţi" abonaţi la granturi şi congrese, devine un pretext foarte bun pentru eliminarea concurenţei de pe piaţă. Iar oamenii de bună credinţă sunt antrenaţi într-un demers care n-are nicio legătură cu sănătatea, ci doar cu un interes de afaceri sau personal.

Reporter: Mulţumesc!

JTI în România:

✓ Peste 1.200 de angajaţi;

✓ Circa 70% din producţia fabricii din Bucureşti merge la export;

✓ Aproximativ 800 milioane de euro taxe virate anual la stat.

----------

Rezultatele echipelor canine în perioada 2013 - 2019 (semestrul 1):

✓ Ţigarete confiscate: 23.594.515 fire;

✓ Tutun prelucrat confiscat: 7.387 kg;

✓ Autovehicule confiscate: 307;

✓ Valoare totală bunuri confiscate + amenzi = 40.861.242 lei.

----------

ANCMMR: Interzicerea expunerii ţigaretelor la raft distruge micii comercianţi

Asociaţia Naţională a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR) a solicitat, săptămâna trecută, Senatului României, printr-o scrisoare oficială, respingerea propunerii legislative referitoare la noi restricţii pentru piaţa tutunului (L443/2019).

"(... ) consumatorii din mediul rural şi din oraşele mici se vor orienta spre comerţul ilegal, fie pentru că nu vor găsi tutungerii, fie pentru că, în lipsa vizibilităţii produselor, vânzătorul ar putea oferi, de sub tejghea, inclusiv produse de contrabandă sau contrafăcute. Exemplul Marii Britanii este elocvent, la momentul introducerii unei măsuri similare, comerţul ilegal se situa la 10% din piaţă pentru ca, în 2017, aproape să se dubleze, ajungând la 18%, ceea ce a generat pierderi statului, dar şi agenţilor economici", se arată într-un comunicat ANCMMR.

În România există circa 70.000 de puncte de vânzare în care se comercializează ţigarete şi produse din tutun, de la magazine de proximitate, chioşcuri, standuri, magazine săteşti la minimarketuri şi mari lanţuri comerciale, de la baruri, res­taurante şi bufete la cafenele, a căror activitate, conform Asociaţiei, ar fi serios afectată de o asemenea prevedere.

"În acest context, obiectivul de sănătate publică nu va fi atins, dat fiind că, în timp ce retailerii şi producătorii legali se vor da peste cap să aplice legea, minorii vor putea cumpăra produse ilegale de oriunde - de la metrou, din pieţe, de la colţul străzii.

Reamintim că toate aspectele de mai sus ţin de comercializarea produselor din tutun, reglementate deja prin Legea 201/2016, ce transpune Directiva Tutunului în România. Atunci când Directiva Tutunului a fost dezbătută în Parlamentul European, un amendament asemănător celui de faţă a fost respins cu majoritate de voturi", se mai arată în comunicat.

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Activistii, lobby-ul anti-tutun. Nu e un singur "raspuns" din acest auto-interviu care sa nu se refere la acestia. Goliat e foarte deranjat ca David mai respira inca.

    obB9aaKMQ

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
BTPay
Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale

Curs valutar BNR

21 Apr. 2021
Euro (EUR)Euro4.9260
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1031
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4735
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7173
Gram de aur (XAU)Gram de aur234.7214

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro