Alianţa pentru Agricultură atrage atenţia partidelor parlamentare cu privire la situaţia furnizorilor vuilnerabili de produse agro-alimentare

Comunicate de presă / 24 septembrie

Alianţa pentru Agricultură atrage atenţia partidelor parlamentare cu privire la situaţia furnizorilor vuilnerabili de produse agro-alimentare

Alianţa pentru Agricultură atrage atenţia partidelor parlamentare cu privire la situaţia furnizorilor vuilnerabili de produse agro-alimentare din ţara noastră. Într-o scrisoare deschisă adresată liderilor partidelor parlamentare, reprezentanţii Alianţei pentru Agricultură afirmă că "sectoarele din Agricultură sunt interdependente, fermierii din diferite sectoare fiind atât furnizori cât şi cumpărătorii inputurilor, zootehnia spre exemplu generând produse agroalimentare de origine animală cu valoare mare adaugată. În lipsa unei reglementări care să asigure un cadru onest, şi implicit preţuri de achiziţie a produselor de către marii retail care să acopere integral costul de producţie, dar să şi genereze profit, aşa cum legislaţia în vigoare impune, ne găsim în situaţia în care cuantumul măsurilor de sprijin implementate pe oricare dintre sectoare se iroseşte în conturile de profit ale marilor retaileri, respectiv ajung ca şi profit în contul sucursalei principale din ţara de origine".

Redăm integral scrisoarea:

Este important de menţionat că la nivelul Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare considerăm Directiva PCN ca cel mai important act normativ, care în mod corect implementat poate aduce îmbunătăţiri reale în Agricultură şi poate şi genera un efect de capitalizare al producătorilor autohtoni, precum şi scăderea dependenţei acestora de măsurile de sprijin din fonduri europene sau naţionale. Aşa cum este cunoscut, sectoarele din Agricultură sunt interdependente, fermierii din diferite sectoare fiind atât furnizori cât şi cumpărătorii inputurilor, zootehnia spre exemplu generând produse agroalimentare de origine animală cu valoare mare adaugată. În lipsa unei reglementări care să asigure un cadru onest, şi implicit preţuri de achiziţie a produselor de către marii retail care să acopere integral costul de producţie, dar să şi genereze profit, aşa cum legislaţia în vigoare impune, ne găsim în situaţia în care cuantumul măsurilor de sprijin implementate pe oricare dintre sectoare se iroseşte în conturile de profit ale marilor retaileri, respectiv ajung ca şi profit în contul sucursalei principale din ţara de origine. Este de notorietate că profiturile înregistrate în România ajung sub formă de plată pentru servicii de consultanţă în ţările de origine ale hypermarketului, dar şi că fermierii români creează locuri de muncă în economia naţională şi plătesc impozitele în România.

Este, de asemenea, important de precizat că am fost implicaţi în majoritatea discuţiilor, dezbaterilor şi şedinţelor care au dus la intrarea în vigoare a Legii 150/2016 de modificare şi completare a Legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. Dorim să ne referim la acest act normativ ca la cel care înglobează în mod real necesităţile fermierilor din România, necesităţi demonstrate, dar şi să denunţăm modul în care Legea 321/2009 a fost ulterior modificată de Legea 28/2020, fără consultarea sau măcar informarea asociaţiilor profesionale din Agricultură, şi de o manieră în totală contradicţie cu realitatea din piaţa relevantă. Aceste menţiuni sunt necesare pentru că modificarea termenului de plată (de la 7 zile de la livrare la 14 zile) pentru produsele agroalimentare primare cu un rulaj rapid la raft, al căror termen de valabilitate le face impropii consumului într-un termen scurt de la livrare, şi prevăzute în anexă la lege, nu a dus decât la situaţii în care fermierii creditează marile lanţuri de magazine, aceştia fiind nevoiţi să contracteze credite comerciale pentru susţinerea producţiei.

În acest context, apreciem declaraţia Preşedintelui comisiei de agricultură din Camera Deputaţilor şi anume că "[...] din 2019 până acum, micul producător, fermierul român a pierdut recolte, bani şi oportunităţi în raport cu corporaţiile care domină azi retailul în România.". Aşa este, ba mai mult, dacă se punea în mod real în aplicare prin controale în vederea conformării, inclusiv prevederile Legii 150/2016, în cei patru ani de activare, puteau produce efecte benefice fermierilor români, în consecinţă socotim că ultimii şase ani au curs în detrimentul fermierilor, pagubele putând fi uşor estimate şi deloc neglijabile.

Deşi, trebuie să recunoaştem, lucrările şi dezbaterile duc în unele cazuri la soluţii şi articole formulate în acord cu spiritul Directivei PCN, cu realităţile din piaţa relevantă şi cu drepturile legitime ale fermierilor, Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare nu îşi permite să renunţe la solicitările cele mai importante ale furnizorilor vulnerabili din România.

Prin furnizor vulnerabil înţelegem furnizorul cel mai expus riscurilor, precum perisabilitatea mărfurilor comercializate, acest aspect făcându-l pe acesta şi victima cea mai des întâlnită practicilor comerciale neloiale. Sub presiunea stocurilor perisabile este uzual ca hypermarketurile să scadă succesiv şi gradual, ulterior stabilirii preţului de vânzare, diferite taxe şi servicii (risturne şi remize), de multe ori ajungându-se în situaţia în care furnizorul primeşte aproximativ 60% din suma iniţial agreată. Cumulat cu penalităţi de întârziere şi clauze penale exorbitante pentru nelivrare, sunt multe cazuri în care furnizorii sunt captivi în contracte în care vând de multe ori la preţuri sub costul de producţie, ducând în foarte multe cazuri la erodarea afacerii sau chiar insolvenţă/faliment. Mai menţionăm că în cele mai multe cazuri discutăm despre producători ce pun pe piaţă produsele din coşul zilnic, produse ale căror specificitate o reprezintă concurenţa acerbă pentru a asigura un preţ mai mic, dar şi produse care nu au în mod uzual nevoie de promovări sau alte servicii din partea hypermarketului.

Chiar dacă la nivel declarativ există consens pentru necesitatea protejării acestora de o manieră legislativ superioară ca nivel al drepturilor, în fapt intervenţiile pe text a actorilor cu interese contrare se manifestă de aceeaşi manieră abuzivă ca şi în piaţa relevantă. Putem spune la acest moment al discuţiilor că nu există niciun motiv să considerăm sau să apreciem că producătorii vulnerabili vor putea beneficia în viitor de un termen de plată adaptat la viteza de rotaţie pe raft a produselor (respectiv 7 zile calendaristice de la livrarea produselor precum în Legea 150/2016), de o protecţie reală împotriva diminuării unilaterale a preţului de vânzare prin taxe şi servicii, de posibilitatea reală să adapteze contractul de vânzare cu propriile observaţii şi necesităţi, de condiţii şi termene rezonabile premergătoare unei încetări a contractului şi lista poate continua. Un alt aspect specific furnizorilor vulnerabili este că pe segmentul acestora de gamă de produs există în aproape toate cazurile, la raft, furnizate chiar de acelaşi producător, produse marca proprie a magazinului, care nu este împovărată de acelaşi condiţii, respectiv de aceleaşi taxe şi servicii impuse unilateral. Chiar într-o ieşire publică, un reprezentant al Consiliului Concurenţei a declarat despre această practică că este una în care "producătorul îşi canibalizează propria marcă".

Considerăm, domnule Preşedinte, că în tot acest context este necesară intervenţia dvs., dar şi un angajament ferm din partea partidului pe care îl conduceţi, care să garanteze fermierilor din România că înţelegeţi problemele cu care aceştia se confruntă, că problemele din Agricultură sunt pe lista de priorităţi ale partidului dar mai ales că nu veţi accepta ca actul de transpunere să se facă la un nivel inferior al drepturilor fermierilor, fără adaptarea condiţiilor la realităţile din România. Menţionăm că am analizat şi alte modele de implementare la nivelul UE, şi am fost real impresionaţi de faptul că legiuitorul din Germania a ales să considere practicile "gri" (cele ce pot fi practicate cu "acordul" ambelor părţi) în aceeaşi categorie cu cele "negre", protejând astfel producătorii locali suplimentar. Se impune menţionarea faptului că la o analiză reiese clar că producătorii din Germania au mult mai multe drepturi decât cei din România, dar şi menţionarea că această politică protecţionistă o aplică doar pe teritoriul Germaniei, pe cel al României observăm un birou comercial, Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (al cărui statut sau act de funcţionare nu îl cunoaştem, presupunem însă că nu este parcurs acelaşi traseu ca în cazul organizaţiilor profesionale unde instanţa competentă verifică cerinţele înfiinţării şi funcţionării) care este condusă la nivel de Vicepreşedinte de un salariat al PROFI, intervine şi practică un lobby agresiv, vădit abuziv raportat la legislaţia existentă dar şi spiritului Directivei PCN.

Acest lobby nu se rezumă la discuţiile sau şedinţele comune, în discuţii pe holurile Parlamentului aflăm de la unii deputaţi că resimt presiuni şi ingerinţe externe în favoarea marilor retaileri. Domnule Preşedinte, vă rugăm ca în astfel de cazuri toţi deputaţii şi senatorii să fie încurajaţi să denunţe aceste practici şi să sesizeze autorităţile în drept. Confirmăm şi noi acest ingerinţe şi practici, vedem cum se tranzacţionează contracte de publicitate sau alte beneficii din partea marilor retaileri, le vedem şi nu ne putem gândi decât că fermierii pe care îi reprezentăm au plătit şi pentru aceste favoruri.

În încheiere trebuie menţionat că fermierii din România nu îşi doresc o transpunere de Directivă într-un sens sau altul, nu îşi doresc să urmărească Monitorul Oficial să coreleze acte normative şi să facă interpretări juridice pe text. Fermierii din România îşi doresc respect în actul de comerţ, care se traduce prin condiţiile minimale pe care le-am enumerat mai sus. Pentru aceste motive şi noi solicităm ca cerinţele noastre minimale pentru furnizorii vulnerabili să fie implementate la nivelul Plx 178/2021 şi/sau la nivelul Legii 321/2009, însă să îşi producă efectele cât mai grabnic cu putinţă.

Putem, domnule Preşedinte, să clarificăm orice neclaritate în ceea ce priveşte Practicile Comerciale Neloiale în România, putem să aportăm, cum o facem de ani de zile, sprijin la redactarea textelor legislative, dar nu putem să ducem o luptă atât de inegală precum cea cu marile corporaţii care deţin în proporţie de 100% comerţul modern din România. Pentru ca să încercăm să echilibrăm această balanţă e nevoie de intervenţia dvs. în sprijinul fermierilor din România, în sprijinul întregii Agriculturi, este nevoie de consens politic, indiferent de partid, şi de asumarea responsabilităţii pentru rezolvarea acestui flagel al PCN, pe care chiar Comisia Europeană îl reclamă. 96% dintre relaţiile comerciale din Uniunea Europeană, în anul 2011, erau afectate de practicile comerciale neloiale, apreciem şi putem produce dovezi că în România (exceptând marii furnizori multinaţionale) aceste practici sunt mult peste nivelul celor practicate la nivelul UE.

Facem menţiunea că Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare nu are simpatii sau antipatii politice, nu avem vreo "afiliere" informală la vreo formaţiune politică, şi că înţelegem să ne raportăm la toţi politicienii din Camera Deputaţilor sau din Senatul României ca la cei îndriduiţi de cetăţenii României să ia măsurile necesare raportat la legislaţia în vigoare, rolul şi impactul social şi economic al celor impactaţi de deciziile luate, şi în mod evident reprezentând cât mai eficient cu putinţă drepturile legitime ale organizaţiilor profesionale membre. Pentru aceste motive, în cazul în care, la finalul procesului legislativ în derulare, drepturile fermierilor nu sunt reglementate în spiritul Directivei PCN, înţelegem să sesizăm Comisia Europeană şi să solicităm respingerea propunerii de transpunere, apelând inclusiv la Copa Cogeca (cea mai mare organizaţie profesională a fermierilor la nivel european) ai căror membrii suntem pentru susţinere în aceste demersuri.

În numele tuturor membrilor şi organizaţiilor membre ale celor 4 organizaţii.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Videoconferinţa “Sănătate şi FARMA - Sistemul sanitar, sub valul al IV-lea”
Dtlawyers
BTPay
Apanova

Curs valutar BNR

15 Oct. 2021
Euro (EUR)Euro4.9484
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.2646
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.6171
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8523
Gram de aur (XAU)Gram de aur244.4451

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

eximbank.ro
certificateorigine.ro
gerocossen.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
invietraditia.ro
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro