COFACE AVERTIZEAZĂPresiune extremă pe bilanţurile firmelor din România

M.G.
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 13 august

Presiune extremă pe bilanţurile firmelor din România

Peste 3.000 de proceduri noi de insolvenţă s-au deschis în primele şase luni din acest an, cu 23% mai mult faţă de acelaşi interval al anului trecut

Companiile active în România se confruntă cu o deteriorare istorică a bilanţurilor, iar numărul insolvenţelor este aşteptat să crească în perioada următoare, avertizează experţii Coface România. Potrivit unui studiu realizat de Coface, peste 3.000 de proceduri noi de insolvenţă s-au deschis în primele şase luni din acest an, cu 23% mai mult faţă de nivelul înregistrat în acelaşi interval al anului trecut. Practic, numărul insolvenţelor a revenit aproape de nivelul anterior pandemiei, însă momentan "vedem doar primul simptom al evoluţiei viitoare al insolvenţelor", după cum a spus Eugen Anicescu, country manager Coface România, în cadrul unei conferinţe de presă. La rândul său, Iancu Guda, services director la Coface, a declarat că situaţia actuală este una paradoxală, distorsionată de intervenţia statului care a salvat iniţial multe companii în recesiune. Potrivit lui Guda, firmele se găsesc acum într-o poziţie dificilă în ciuda relansării cu creştere economică record.

Presiune extremă pe bilanţurile firmelor din România

Potrivit datelor Coface, referitor la distribuţia sectorială a insolvenţelor, cele mai multe insolvenţe deschise în primul semestru al anului curent au fost înregistrate în sectorul construcţiilor (542), urmat de comerţul cu amănuntul (455) şi comerţul cu ridicata şi distribuţie (409). Conform datelor Coface, primele 5 sectoare care înregistrează cel mai ridicat număr al insolvenţelor acoperă o pondere similară şi din punctul de vedere al firmelor totale active. Din această perspectivă, cel mai afectat sector este cel al fabricării produselor textile, a articolelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte, care a înregistrat o rată a insolvenţelor de 24 de companii la 1.000 de firme active, aproape de 3 ori peste media la nivel naţional. Acesta este urmat de sectorul construcţiilor şi de HoReCa, sector foarte afectat de restricţiile Covid-19.

Presiune extremă pe bilanţurile firmelor din România

Eugen Anicescu (foto) a afirmat: "La întâlnirile anterioare discutam despre insolvenţe ascunse, despre faptul că în anul 2020 companiile, chiar dacă au fost sprijinite de măsurile de intervenţie ale statului, au suferit. Iar această suferinţă s-a văzut în creşterea datoriilor şi scăderea profitabilităţii. Aceste două elemente împreună bineînţeles că pun presiune pe supravieţuirea companiilor, de aceea noi spuneam că neconcretizarea insolvenţelor anul trecut - acestea scădeau - înseamnă că avem insolvenţe ascunse în piaţă şi că mai devreme sau mai târziu acestea se vor concretiza.

Dacă ne uităm la evoluţiile din prima jumătate a anului vedem un prim pas în această apariţie a acelor insolvenţe ascunse: în România, în prima jumătate a anului 2021, s-au deschis 3.033 de proceduri noi de insolvenţă, o creştere de 23% faţă de anul anterior. Acum, ca şi procent, 23% este mult, dar în acelaşi timp trebuie să luăm în considerare şi efectul de bază: în prima jumătate a anului trecut eram la un minim istoric al numărului de insolvenţe, aşa că o creştere de 23% deşi este mare trebuie văzută şi prin prisma acestui număr mic al bazei. De menţionat că am rămas sub 20 de insolvenţe la 1.000 de companii pentru al treilea an la rând. Ce este important de menţionat aici este că mare parte a acestor insolvenţe apar în rândul microcompaniilor".

Presiune extremă pe bilanţurile firmelor din România

Potrivit studiului Coface, o creştere semnificativă a insolvenţelor o înregistrează firmele cu afaceri de sub 500.000 de lei, în timp ce în cazul companiilor cu afaceri peste această valoare se înregistrează o scădere de 3 ori a numărului de insolvenţe.

"Asta confirmă încă odată că pandemia a afectat cu preponderenţă companiile mici, acolo au fost efectele cele mai semnificative, pentru că firmele mari au resurse, au know-how managerial, au abilitatea de a atrage finanţare şi de a beneficia de oportunităţi, pe când companiile mici au supravieţuit prin prisma acestor măsuri de sprijin (ale statului) şi prin bună-voinţa partenerilor lor. Pentru că vedem că volumul creanţelor, al datoriilor companiilor către partenerii comerciali, acest volum al creanţelor a crescut în bilanţul companiilor. Vedem creştere a insolvenţelor, dar în rândul companiilor mici. Aş spune că vedem doar prima treaptă, doar primul simptom al evoluţiei viitoare al insolvenţelor, se produce momentan la companii mici, dar pe măsură ce va trece timpul vom vedea că şi în celelalte segmente de companii numărul insolvenţelor va creşte", a spus Anicescu.

Presiune extremă pe bilanţurile firmelor din România

Acesta a adăugat: "Uitându-ne la sectoarele care au adus cel mai semnificativ număr de insolvenţe vedem partea de textile, încălţăminte, aici în mod natural faptul că lockdown-ul a afectat în mod special retail-ul - în Europa a fost închis luni întregi - şi este normal că a afectat şi producătorii de articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte. În mod absolut normal HoReCa a fost cel mai afectat sector în perioada anului anterior, cu închideri de lungă durată şi succesive ale activităţii. Acolo activitatea economică a scăzut cu în jur de 40%, profiturile au scăzut cu mai mult de 70%. Era natural să vedem această creştere de insolvenţă, aş spune că este chiar nesperat de bine raportat la cât de puternic a fost impactul în sectorul respectiv. Vedem creşterea insolvenţelor şi în zona de construcţii, paradoxal pentru că sectorul construcţiilor are una dintre cele mai bune evoluţii raportat la celelalte sectoare economice, însă iarăşi se confirmă că oricât de bine ar duce-o sectorul într-o asemenea situaţie de criză companiile mai degrabă mari pot să gestioneze situaţia, companiile mici fiind mult mai afectate. Un ultim element pe care l-aş menţiona este cel legat de evoluţia numărului de companii înmatriculate raportat la numărul companiilor care şi-au întrerupt activitatea: aici vedem că numărul de companii nou înmatriculate este mai mare decât numărul companiilor care ies din piaţă, o evoluţie pozitivă care arată pe de o parte - aici mă refer la anul 2021 - că firmele văd oportunităţi, această revenire rapidă a economiei stimulează antreprenorii să intre în piaţă şi să captureze oportunităţile, însă pe de altă parte faptul că aceste companii ies indică că sunt firme care nu-şi mai văd un viitor şi de asemenea ar trebui să ne facă să fim conştienţi că o parte din companiile care intră în piaţă sunt reintrări, adică antreprenorii îşi fac noi companii. De aceea este important să păstrăm o viziune realistă şi să păstrăm un ochi extrem de atent asupra partenerilor cu care lucrăm".

Iancu Guda: "Avem o deteriorare istorică a bilanţului companiilor"

Presiune extremă pe bilanţurile firmelor din România

Iancu Guda a afirmat la rândul său că deşi nu intrăm momentan într-o nouă etapă de diminuare a ciclului de afaceri, ci rămânem pe un trend pozitiv, în 2020 bilanţul companiilor din România s-a înrăutăţit per ansamblu, lucru care va pune în continuare presiune pe viabilitatea companiilor din mediul de business din ţara noastră.

Presiune extremă pe bilanţurile firmelor din România

"Noi, în general, în fiecare an, comparam bilanţul companiilor active în România cu ce se întâmpla în urmă cu 10 ani, aceasta pentru că de la un an la altul niciodată nu erau schimbări atât de dramatice, de importante, care să fie scoase în evidenţă. Este precum procesul de îmbătrânire. (...) Deci în fiecare an, când dădeam evoluţia insolvenţelor şi mediului de afaceri, comparam ultima poză, ultimul bilanţ, în oglindă cu situaţia din 2007 sau 2008, respectiv criza financiară precedentă. Ei bine, de data aceasta este pentru prima dată în istorie când aducem o comparaţie în oglindă a companiilor, a bilanţului companiilor 2020 faţă de anul precedent (2019). De ce? Pentru că este pentru prima dată în istorie când mediul de afaceri suferă modificări importante, vizibile în bilanţ, într-un singur an. Iar concluzia este că firmele au supravieţuit (crizei Covid-19), dar sunt mai slăbite, mai vulnerabile, sunt mai îndatorate, mai dependente de rostogolirea datoriilor, sunt mai puţin profitabile, au o capacitate mai mică de rambursare a datoriilor, au investiţii mai mici şi sunt mai puţin pregătite să capteze oportunităţile de revenire accelerată a economiei - dovadă că vedeţi şi importurile că sunt la un nivel foarte susţinut, iar deficitul comercial deja este cu 20% mai mare la primele 6 luni din acest an faţă de perioada corespunzătoare de anul trecut. Aceasta pentru că importurile cresc mai accelerat decât exporturile. (...) Companiile sunt mai vulnerabile, mai ales când dobânzile o să crească. Este inevitabil, cu o inflaţie care până la sfârşitul acestui an va atinge 5,5%, cu o inflaţie medie anuală de aproape 4 ori mai mare decât dobânda de politică monetară... Fără precedent în istoria României, fără precedent! Şi este pentru prima dată când noile companii le depăşesc pe cele care îşi întrerup activitatea. Deci creşte concurenţa, cresc dobânzile, creşte şi cererea şi preţurile, dar creşte şi concurenţa, din importuri şi domestică. Iar firmele sunt mai vulnerabile", a spus Guda.

Analistul a arătat că datele confirmă faptul că societăţile care activează în România au ajuns la cel mai ridicat grad de îndatorare din istorie.

Guda a detaliat situaţia bilanţurilor şi a tras o serie de concluzii: "Ponderea capitalurilor proprii raportată la total active este la 22%. Doar în urmă cu un an, 2019, era 28%. Ce înseamnă asta: gradul de îndatorare în oglindă este 1 - gradul de capitalizare; deci gradul de îndatorare era 72% în 2019, iar în 2020 a crescut la 78%, într-un singur an. Cu un ochi ne bucurăm că s-au dat credite garantate de stat, fără de care într-adevăr ar fi murit companiile şi era dezastruos, dar acele credite nu sunt granturi, trebuie rambursate. Deci cu un ochi ne uităm cu atenţie şi responsabilitate la faptul că firmele active în România sunt cele mai îndatorate din istoria noastră: 78%. Asta e o primă concluzie. În urmă cu 13 ani, în 2007-2008, înainte de criza financiară precedentă, firmele erau îndatorate 65%. Înainte de pandemie erau 72%, acum sunt 78%. 4 din 10 companii în România au datorii peste 100%. Este ca şi cum o familie începe luna şi deja are cheltuieli mai mari decât toate veniturile sale. Ce faci? Rostogoleşti datoriile. A doua concluzie: nu doar că suntem mai îndatoraţi, dar şi ponderea datoriilor pe termen scurt a urcat la 62% raportat la total active faţă de 54% în 2019. Au scadenţă maxim 1 an. O să poată să plătească companiile aceste datorii pe termen scurt (către) furnizori, bănci, în condiţiile în care, şi ajungem la a treia concluzie, capitalul de lucru este negativ? Eu nu cred, pentru că ce înseamnă capitalul de lucru: înseamnă diferenţa dintre activele circulante şi datoriile pe termen scurt. Într-un scenariu ideal în care «România SRL» îşi încasează toate facturile de la toţi clienţii, îşi vinde toate stocurile şi cu toţi banii pe care îi are nu îşi poate acoperi toate datoriile pe termen scurt. Deci avem o pondere importantă a companiilor active în România care pur şi simplu nu îşi pot plăti datoriile ajunse la maximum istoric şi scadente pe termen scurt, adică sub 1 an. Adică până la sfârşitul anului 2021. Ele depind de rostogolirea lor, dacă furnizorii prelungesc cu termene de plată viitoare şi planul de eşalonare, dacă băncile restructurează creditele sau le refinanţează şi aşa mai departe".

Potrivit analistului, inclusiv investiţiile companiilor sunt la minime istorice.

"Se vorbeşte de relansarea economiei prin investiţii: cele publice sunt la nivelul la care să susţină momentan, pe cifre, o creştere economică bazată pe investiţii... Programul PNRR este extraordinar de promiţător, dar foarte puţin probabil o să vedem ceva cu impact anul acesta, în condiţiile în care cele mai optimiste scenarii ne indică o aprobare/validare a PNRR în toamna acestui an. Uitaţi-vă la ponderea activelor imobilizate în total active: 41%, minimul istoric. În 2019 era 48%. Acum 14 ani era 63%. Deci tot scade ponderea activelor imobilizate în total active. Pe româneşte, aici avem clădiri, terenuri, utilaje, echipamente, maşinării, softuri, aplicaţii, brevete, licenţe sau investiţii financiare în alte companii care să fie preluate de companiile analizate. Minimul istoric al investiţiilor, asta avem în 2020, deci ponderea activelor pe termen lung în total active", a spus Iancu Guda.

Asta arată că în contrapartidă a crescut ponderea activelor circulante, care a ajuns să reprezinte 59% în totalul activelor faţă de 52% în 2019 - un alt prag istoric.

"Adică noi creştem pe stocuri şi pe vânzări cu plata la termen în viitor, creanţe. Asta denotă consum. Aprovizionare, din păcate prea mult din import. Consumăm ca să creăm locuri de muncă în afară. Stocăm, vindem şi sperăm să şi încasăm. Pentru că, în România, facturile se plătesc cel mai lent din Europa şi o să vedeţi că am ajuns la maxime istorice care ne preocupă, iar din punctul nostru de vedere creşterea termenelor de plată a facturilor la maxime istorice reprezintă principalul element de risc sistemic privind către viitor. Este vorba despre contagiune: dacă strănută o firmă se propagă pe lanţ la furnizorii furnizorilor furnizorului principal. (...) Din 2007 s-a dublat economia, dar creanţele nu s-au dublat, au crescut de 2 ori şi jumătate, de la 168 de miliarde la 430 de miliarde. Asta arată că facturile pe care companiile trebuie să le încaseze au o creştere mai mare decât vânzările. Asta înseamnă că ai acordat termene de încasare mai mari clienţilor sau, în contrapartidă, clienţii nu au putut să te plătească sau nu au vrut şi au prelungit termenele de plată. Aceasta este o mare provocare pentru că bursa, deşi are o creştere fabuloasă (...) plecăm de la o bază mică iar bursa finanţează cam 5% din necesarul de capital pentru companii. Băncile finanţează 10%, furnizorii finanţează 85%. (...) La noi durata medie de încasare a facturilor este 117 zile. În Europa a crescut în 2020 de la 60 la 72 de zile. La noi este la 117 zile, cel mai mare din Uniunea Europeană. (...) Furnizorii nu o să mai poată să fie bănci. Pentru că sunt şi ei slăbiţi la rândul lor. De 15 ani economia românească a fost finanţată de furnizori. Cât să o mai ţină şi ei? A crescut termenul în această perioadă de la 60 de zile la 117 - s-a dublat, de la 2 luni la 4 luni. Cât să mai crească, la 5 luni? Nu mai au capacitate furnizorii, sunt sufocaţi. Deci trebuie să ne modernizăm cu bursa, cu intermedierea financiară, iar furnizorii să se protejeze mai mult pentru că expunerea sistemică este la maxime istorice şi trăim un paradox: 2020 cu recesiune de -3,9%, criză fără precedent şi insolvenţe la minim istoric, în timp ce în 2021 avem relansare maximă istorică şi creştere a insolvenţelor la maxim istoric. Cum se poate aşa ceva? Este o realitate distorsionată pentru că intervenţia a distorsionat. Ea a fost necesară, dar subvenţionarea companiilor trebuie oprită şi continuată cu stimularea, iar PNRR este singura soluţie coerentă. Din păcate România este iarăşi codaşă în materie de aprobări", a afirmat analistul.

Guda a concluzionat că BNR nu poate să ţină dobânda de politică monetară atât de jos, de 4 ori sub rata inflaţiei estimată pentru finalul anului. Totodată, potrivit acestuia, o dublare a dobânzii de politică monetară ar urma să vină în urma intrării în ţară a banilor din PNRR, dublare care va pune presiune suplimentară pe cash-flow-ul companiilor.

"Realitatea sau necesitatea creşterii dobânzilor este că avem inflaţie de peste 5%. Nu poţi să ţii dobânda de politică monetară de 4 ori mai jos, dar probabil o să fie un dans corelat între implementarea PNRR şi creşterea dobânzilor. Pentru că pe măsură ce vor fi mai mulţi bani în piaţă prin investiţii prin PNRR, cu atât banii se vor scumpi. Probabil şi de aceea semnalele aduse de către Banca Naţională că politica monetară se va înăspri, va deveni mai restrictivă deabia din al doilea semestru din acest an. Anul trecut au fost scheme de subvenţionare. Acum nu prea mai avem nimic, ne bazăm pe consum. Ar trebui înlocuite aceste scheme de subvenţionare prin scheme de stimulare prin investiţii prin PNRR. Când acestea se vor implementa o să crească şi dobânzile pentru că sunt la un nivel foarte mic faţă de inflaţie în momentul de faţă. Şi ca idee, la credite de vreo 130 de miliarde de lei, să plăteşti dobânzi de 6% pe an cam cât plătesc companiile în medie în România, înseamnă cam 8 miliarde de lei. O dublare a dobânzilor de politică monetară ar duce la o creştere cu cel puţin a 30% a dobânzilor aplicate companiilor, ceea ce înseamnă un plus de 2,5 miliarde de lei pe cash-flow presiune pe companii, plus creditele care trebuie rambursate din spate pentru că s-au îngheţat 9 luni. Noi am făcut un calcul şi am estimat că numai din aceste efecte 20% din cash-flow-ul companiilor active în România se duce numai pe povara financiară mai mare, adică rambursarea retroactivă mai mare a creditelor plus coroborată cu dobânzi mai mari. Ceea ce e o presiune, adică o cincime din cash-flow să dispară numai pe rambursarea creditelor bancare este un şoc important", a spus Guda.

Coface analizează în fiecare an circa 100.000 de companii care acoperă circa 90% din cifra de afaceri realizată de firmele active în România.

Eugen Anicescu: Preţurile materiilor prime vor continua să crească până la finalul acestui an

Eugen Anicescu a mai spus ieri că preţurile la materii prime ar putea să continue să crească până la finalul acestui an ca urmare a problemelor de pe partea ofertei.

"În anul anterior am avut o dezechilibrare a procesului logistic de producţie, o dezechilibrare a cererii şi a ofertei. La începutul pandemiei s-a anticipat o scădere a cererii şi atunci s-a redus producţia/oferta, revenirea extrem de rapidă a cererii din ultima perioadă a făcut ca să vedem o situaţie în care producţia nu face faţă, vedem creştere explozivă a preţurilor, vedem o lipsă de materii prime, o creştere semnificativă a costurilor logistice şi toate aceste elemente se repercutează asupra capacităţii economiilor de a face faţă cererii şi afectează profiturile companiilor, putând să aibă un impact viitor asupra revenirii economice. Afectează sectoare întregi la nivel global, nu doar anumite ţări. Pentru că evoluţia preţurilor a devenit un element extrem de important pentru economia globală Coface a dezvoltat în acest an un model prin care îşi propune să estimeze cum vor evolua preţurile în perioada următoare. Practic ne-am dorit să vedem dacă acest câştig din perspectiva preţurilor la materiile prime care s-a produs începând cu prima jumătate a anului anterior şi până în acest moment este unul sustenabil, dacă vom vedea scăderi de preţuri sau creşteri în continuare, iar concluzia modelului nostru predictiv este că, cu puţine excepţii, chiar dacă preţurile materiilor prime nu vor mai creşte cu acelaşi trend, ele vor continua să crească până la finalul acestui an şi până spre jumătatea anului viitor nu vom vedea scăderi de preţuri la materii prime. Excepţiile ar fi în zona de gaze naturale şi metale, unde modelul nostru arată că pe zona mediană am putea să vedem o uşoară scădere până la finalul anului", a spus country managerul Coface România.

Totodată, potrivit acestuia, revenirea mai rapidă a economiei româneşti comparativ cu ţările vecine are la bază măsurile restrictive mai scăzute pe care le-a aplicat în pandemie statul român, a mai spus Anicescu.

"Măsurile de lockdown au permis cererii să rămână la un nivel constant şi consumului să rămână pe un trend pozitiv şi să contribuie la PIB. În România, consumul contribuie undeva la 70% în formarea PIB-ului", a explicat Anicescu, care a adăugat că impactul pozitiv potenţial la PIB din PNRR se ridică la 10 puncte procentuale.

"Începând de anul trecut economia a fost susţinută de măsuri de sprijin, de ajutor de stat. Acel ajutor de stat a adus un impact pozitiv. Pe măsură ce timpul trece economia se normalizează şi dacă nu apar măsuri noi de sprijin vom asista la o răcire a evoluţiilor economice. De aceea este extrem de important acest pachet (european) de relansare. De altfel observăm că şi la nivel global toate economiile încearcă să rămână în joc şi să vină cu stimuli. Pentru România, estimarea economiştilor noştri este că vom avea în următorii cinci ani un impact de 10 puncte procentuale din PIB provenit pe termen scurt din acest pachet de relansare. Bineînţeles că şi pe termen lung vor exista efecte de antrenare suplimentare, însă pentru a putea să beneficiem de acest impact pozitiv este extrem de important să începem cât mai rapid şi să avem o administrare corectă, judicioasă a acestor fonduri. Să le ducem pe acele elemente de care economia are nevoie. Plus că ştim care este istoricul nostru de atragere a fondurilor europene în ultimii ani", a spus Eugen Anicescu.

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Cum sa compari situatia din 2021 cu cea din 2020 cand toate numerele sunt denaturate de catre pandemie? Ca sa vezi cam cum e treaba ar fi trebuit comparat si cu 2019, macar sa ai un reper normal.

    1. Se compara cu cel mai prost an din punct de vedere economic tocmai ca sa nu arate ara rau, ca sa putem raporta cresteri, succesuri, etc. Oricum urmatoarea criza o sa fie o "surpriza" la care "nimeni" nu se astepta.

      Pana atunci servim "cresteri" si "miracole" economice. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Înăuntrul Bursei de Valori din Bulgaria

Videoconferinţa “Sănătate şi FARMA - Sistemul sanitar, sub valul al IV-lea”
Dtlawyers
BTPay
Apanova
Stiri Locale

Curs valutar BNR

20 Oct. 2021
Euro (EUR)Euro4.9488
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.2570
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.6067
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8649
Gram de aur (XAU)Gram de aur243.4131

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

eximbank.ro
gerocossen.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
invietraditia.ro
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro