English
După ce a dominat sistemul financiar global prin emisiune monetară masivă, Statele Unite încearcă acum să extindă această influenţă în economia reală, prin tarife vamale şi subvenţii strategice. Dar, într-o lume suprasaturată de datorii şi cu o concurenţă tot mai organizată, această nouă hegemonie industrială riscă să coste mai mult decât poate susţine economia americană.
După criza financiară din 2008, Statele Unite au stabilizat economia folosind quantitative easing (QE), o emisiune monetară masivă, posibilă datorită statutului dolarului ca monedă de rezervă globală. Astăzi, Washington încearcă să extindă această logică în plan industrial, combinând protecţionism comercial, subvenţii de stat şi politici de relocare a producţiei. Însă, într-o lume suprasaturată de datorii, cu un dolar în depreciere şi cu lanţuri de aprovizionare dominate de rivali geopolitici, această strategie nu este garantată - şi poate deveni riscantă.
• 1. QE: Arma financiară a hegemonului
Între 2009 şi 2022, Federal Reserve a injectat peste 8 trilioane de dolari în economie prin achiziţii de titluri şi active financiare. Acest mecanism a fost posibil datorită dominanţei dolarului:
Lumea avea - şi are - nevoie de dolari pentru comerţ, datorii şi rezerve. Astfel, inflaţia generată de emisiunea monetară a fost exportată: SUA a menţinut stabilitatea internă, în timp ce restul globului a absorbit surplusul de lichiditate. Mecanismul a funcţionat pentru că cererea pentru dolari era structurală.
• 2. De la dolari la subvenţii şi tarife
În 2025, administraţia Trump 2 pare să adopte o strategie economică ce aminteşte de QE, dar aplicată în economia reală. Deşi planurile nu sunt oficiale în totalitate, declaraţiile şi măsurile anunţate indică o direcţie clară:
Scopul declarat: reducerea dependenţei de importuri şi reconstrucţia bazei industriale americane.
Însă, spre deosebire de QE-ul financiar - invizibil şi absorbit organic de pieţele globale - acest "QE industrial" este vizibil, conflictual şi dependent de intervenţii directe, cu riscuri majore:
(Pentru o analiză detaliată a eficienţei acestor măsuri, vezi articolul asociat: "De ce strategia industrială a SUA riscă să eşueze".)
• 3. Un mediu economic mai ostil
Potrivit Institute of International Finance, datoria globală a atins în T1 2025 un nivel record de 324,3 trilioane USD (325,5% din PIB global). În SUA:
În acest context, spaţiul fiscal pentru o reindustrializare masivă este fragil, iar dolarul nu mai poate susţine aceeaşi proiecţie globală ca în epoca QE.
• 4. Dolarul ≠ produse americane
QE a funcţionat pentru că dolarul era indispensabil. În schimb, produsele americane nu sunt:
În această configuraţie, tarifele şi subvenţiile riscă să producă izolare economică, nu reconstrucţie.
• 5. Concluzie: De la hegemon tolerat la hegemon contestat
Criza financiară din 2008 a confirmat rolul central al Statelor Unite în arhitectura economică globală. Dolarul era indispensabil, iar pieţele americane susţineau întregul sistem financiar internaţional. Statele Unite nu au cerut sprijin - dar l-au primit, printr-un mecanism sistemic în care restul lumii nu avea de ales: băncile centrale au acumulat dolari, investitorii au cumpărat titluri americane, iar comerţul global a continuat să ruleze pe baza monedei emise de Washington. QE-ul a fost acceptat nu pentru că era legitim, ci pentru că era inevitabil.
În 2025, nu mai este la fel. Strategia industrială agresivă promovată de administraţia Trump 2 - bazată pe tarife vamale, subvenţii şi protecţionism - nu este absorbită pasiv de restul lumii, ci întâmpinată cu rezistenţă şi măsuri de retorsiune. SUA nu mai este percepută ca un pilon al stabilităţii globale, ci ca sursa unui dezechilibru deliberat.
Dacă hegemonia monetară americană s-a impus prin constrângerea sistemică a celorlalţi actori, hegemonia industrială de astăzi se impune prin confruntare - şi riscă să fie respinsă pentru că nu mai există voinţa (şi poate nici nevoia) de a o susţine.
Lumea care, în 2008, a susţinut implicit redresarea Statelor Unite nu va repeta gestul în faţa unei strategii conflictuale. Iar fără consens global, fără încredere partajată şi fără legitimitate instituţională, proiectul american de reindustrializare riscă să fragilizeze exact poziţia pe care încearcă să o reconsolideze.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Da
(mesaj trimis de Oarecare în data de 09.05.2025, 00:28)
Dacă îmi aduc bine aminte, în Vechiul Testament, care e cred Tora, 100 %, vine o zi când e iertarea datoriilor. Am uitat peste câți ani. Dezvoltarea pe datorie, cu bani scosi din burtă, nu mai merge la infinit. Sistemul crapă. Acum sistemul încearcă să prelungească iluzia prin banii electronici. Cât timp? Ce părere ai Make?
1.1. Mda (răspuns la opinia nr. )
(mesaj trimis de Oarecare în data de 09.05.2025, 09:57)
O fi și asta, e logică chestia.
Fără a fi conspiraționist, cred că e pasul următor pentru o supraveghere totală și menținerea castelului de nisip construit din cărți de joc.
Trebuia mai întâi să se elimine total banii fizici care înseamnă de fapt libertatea, adevărata proprietate, palpabilă.
Văzând că nu le-a ieșit total, cred că băieții se vor grăbi și vor trece la crypto emise de băncile centrale. Stable coins.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.05.2025, 10:13)
hartia nu te fereste de inflatie. guvernul dc vrea sa te fure, n-are nevoie de cripto.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.05.2025, 10:32)
Cum reușești să nu fii conspiraționist în timp ce enumeri toate elucubrațiile teoriei conspirației?
Cum ți-ai putea da seama?!? Cum? :
1.4. Mda (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de Oarecare în data de 09.05.2025, 10:51)
Nu e nimic conspiraționist în a observa că printr-un singur click ți se vor putea tăia de către un stat totalitar drepturile bănești, virtuale fiind.
În China cică funcționează deja sistemul de credite sociale prin care cetățenii sunt recompensați sau sancționați în funcție de comportament.
În Canada, în timpul plandemiei, tiriștilor care au blocat granița cu SUA li s-au blocat cardurile de salarii. Mai citește. Nu sunt fake-uri. Click click :)
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.05.2025, 07:56)
Pe fond Trump este un primitiv! Acum vreo 50 de ani dacă nu mă înșel a moștenit de la tac'su vreo 200 mil$ !! Acum are ,poate vreo 2 mld$ în stagnare de peste 20 de ani ( că de aia nu a plătit impozite!
Acum, la al 2lea mandat vine cu aceiași poveste: tarife,tarife ,fără să înțeleagă atunci a mers,China,Europa etc aveau economii prospere iar acum sunt pe buza prăpastiei și nu mai pot accepta fițele de primadona ale lui Trump! Panama,Groenlanda,Canada,metal ele rare din Ucraina arată un Trump cu mari probleme de comportament!
Să adaug și monedele virtuale promovate de el soție,alte rude cu beneficii uriașe?
2.1. Continuare (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.05.2025, 08:13)
Vreo 20 de ani,până în 2016 realizările lui sunt comparabile cu ale lui Antonescu al nostru dar a rămas în centrul atenției americane prin hotelul opulent,divorțurile supermediatizate,emisiuni TV și terenurile de golf frecventate de magnații americani! Nu prin realizări sau viziuni economice sau politice!
Ciudat cumva,românii l-au respins pe Antonescu pentru pauză bruxeleză în timp ce americanii l-au acceptat pe-al lor!
2.2. Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Redacţia în data de 09.05.2025, 09:29)
...
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.05.2025, 10:34)
bufonul este un oarecare dezvoltator imobiliar, realizator de emisiuni TV, moștenitor de la tăticu' lui.
Puterea lui se vede la numai 3 luni de la preluarea mandatului, bufonul este irelevant și marginalizat. :
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de wes în data de 09.05.2025, 11:39)
200 000 usd a mostenit. Tarifele au fost subventii acordate de SUA intregii planete. Comunistii nu sunt fericiti ca li se termina pomenile. Vor declansa WW3.
2.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.4)
(mesaj trimis de wes în data de 09.05.2025, 11:48)
*tarifele mici
2.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.05.2025, 12:05)
A moștenit $413 milioane. 200 k era venitul lui anual de copil de bani gata, cadou de la Fred Trump (tatăl).
3. Tariffs = !QE
(mesaj trimis de anonim în data de 09.05.2025, 12:03)
O alta interpretare a QE etse ca a fost metoda prin care s-a facut (de catre toti cei care au folosit QE) shopping cu hartie goala.
Intre timmp hartia fara valoare cu care isi vindeau toti produsele a ajuns la limita de jos si deci riscul sa se rupa elasticul e foarte mare. Prin urmare SAU isi va finanta datoria cu o taxa pusa propriilor cetateni (un TVA caci asta e de fapt efectul tarifelor - sunt aplicate cetatenilor americani care sunt invatati sa se bucure ca se adreseaza de fapt partnerilor de afaceri).
Asa incat Tarifele nu ar fi un QE industrial (in sensul unui mecanism expansiv impotriva celorlati) ci mai degraba un inlocuitor (de sens invers) al QE-ului care daca ar mai continua ar rupe (poate prea repede) elasticul numit dolar.
4. fără titlu
(mesaj trimis de esop în data de 09.05.2025, 12:28)
Sa ne intelegem .Deciziile lui Trump nu fac altceva decit sa antagonizeze perceptia ,unanim modiala, raportata la dolar si la folosirea acestuia in mai toate sistemele economice mondiale prioritar pe ceea ce numim consumul de energie .SUA doreste sa devina prima benzinarie a lumii dupa ce Rusia a fost detronata .UE nu face altceva decit sa preia modelul american raportat acum la moneda europeana unica ce va fi mult mai acceptata limitnd astfel dominatia economica a SUA.Toti se vor napusti sa cumpere euro .
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.05.2025, 13:23)
Imi pare rau ca nu intelegeti. SUA se pregateste de razboi si cu ea si aliatii ei. Nu au nicio treaba taxele cu fundamentele economice.