Datoria în marjă din pieţele americane, în continuă contracţie

M.G.
Ziarul BURSA #Piaţa de Capital / 20 mai

Datoria în marjă din pieţele americane, în continuă contracţie

  Piaţa bursieră din SUA a scăzut în tandem cu datoria în marjă, impulsul principal de creştere din 2020 şi 2021

Datoria în marjă, sumele împrumutate de investitori de la brokeri pentru a specula pe pieţele financiare, a ajuns în acest an un element care accentuează dinamica negativă a pieţelor bursiere americane, după cum arată datele Autorităţii de Reglementare a Industriei Financiare din Statele Unite (FINRA). Potrivit FINRA, datoria în marjă a scăzut şi în luna aprilie, comparativ cu luna martie, cu 26,7 miliarde de lei (-3,4%), la 772,94 miliarde de lei. Aceasta a fost a cincea lună de scădere din ultimele şase, iar faţă de recordul de 935,9 miliarde de dolari din octombrie 2021, datoria în marjă înregistrează un declin de aproximativ 163 miliarde de dolari (17,4%).

Declinul din ultimele luni vine după o creştere nominală de 456,6 miliarde de dolari din minimele crahului Covid-19 din martie 2020 şi până în octombrie 2021, respectiv o dublare a datoriei în marjă din piaţa SUA. În prezent, leverage-ul din piaţa americană continuă să fie cu 40% peste nivelul de dinainte de izbucnirea pandemiei.

În luna martie, datoria în marjă a scăzut cu 4%, în februarie a stagnat, iar în luna ianuarie 2022 a scăzut cu 107 miliarde de dolari. Scăderea din ianuarie a indicat un "roll-over" pentru evoluţia leverage-ului în condiţiile în care acesta a fost cel mai mare declin lunar din luna martie 2020, semnal care a indicat debutul unui declin secular pentru piaţa americană având în vedere vârfurile anterioare din 2000 şi 2007 care au coincis cu începutul unor pieţe "bear". În prezent, piaţa americană continuă să se tranzacţioneze ca o piaţă "bear", cu volatilitate, corecţii îndelungate şi raliuri violente, iar intrarea în luna mai a semnalat continuarea acestui declin secular având în vedere sezonalitatea negativă asociată perioadei următoare ("sell in may and go away").

Dinamica an/an a leverage-ului din pieţe a devenit negativă (vezi grafic dinamică an/an) în martie pentru prima dată în ultimii ani, iar în aprilie s-a accentuat. Această evoluţie, precum şi tendinţa conturată în ultimele cinci-şase luni - pe fondul unor scăderi mari ale cotaţiilor bursiere pe Wall Street, creşterii inflaţiei şi dobânzilor şi perspectivei unei bănci centrale cu o politică restrictivă în termeni de lichiditate - arată o reducere importantă a apetitului pentru leverage al speculatorilor.

În acelaşi timp, aşa-numitele "free credit balances" din conturile de tranzacţionare în marjă ale investitorilor americani - care arată nivelul sumelor rămase neinvestite în conturile de marjă din SUA ce pot fi retrase la cerere - au scăzut din nou în luna aprilie cu 7,5 miliarde de dolari faţă de luna martie. Faţă de luna decembrie 2021, aceste sume au scăzut cu 27 miliarde de dolari.

Financial Times sublinia anul trecut cum nimeni nu pare să aibă îngrijorări foarte puternice cu privire la datoria în marjă în exces din pieţe atâta timp cât preţurile activelor continuă să crească. "De abia când preţurile se prăbuşesc subit, pentru motive idiosincratice sau sistemice, apar surprizele neplăcute", scria Gillian Tett, şefa boardului editorial al Financial Times, în secţiunea de opinii a publicaţiei. "Leverage-ul" excesiv folosit de băncile americane a fost cauza care a dus în 2008 la insolvenţele din sistemul bancar american, leverage care a trebuit redus ulterior, proces intitulat "deleveraging", care la rândul lui a produs în parte recesiunea globală din 2008-2009 şi a conturat revenirea economică lentă ce a urmat.

Explicaţia pentru nivelul ridicat al datoriei în marjă şi creşterea masivă din 2020 şi 2021 este în primul rând nivelul minim istoric al dobânzilor din Statele Unite. În plan secundar, ca urmare a randamentelor scăzute oferite de obligaţiuni, la nivelul pieţelor s-a manifestat în 2020 şi 2021 aşa-numitul efect TINA (There Is No Alternative - eng.), adică căutarea de randamente superioare în piaţa bursieră în condiţiile în care dobânzile oferite de bonduri au fost real-negative.

Din punct de vedere istoric, indicii bursieri şi economia financiară a Statelor Unite au consemnat evoluţii dificile după o creştere extinsă şi un "top" al ritmului de creştere pentru datoria în marjă. Evoluţia datoriei în marjă din noiembrie şi decembrie au arătat o schimbare în impulsul de creştere, iar corecţia din pieţe din ultimele luni a început să conducă la un proces de "deleveraging" şi să contureze o dinamică an/an a datoriei în marjă extrem de periculoasă. De subliniat că există o relaţie de corelaţie puternică între datoria în marjă şi evoluţia indicilor bursieri americani.

Year-to-date, după cinci săptămâni consecutive de scădere, referinţa pieţei americane S&P 500 marchează un declin de circa 18-19% faţă de recordul intra-day de 4.818 puncte înregistrat în prima şedinţă din acest an. Scăderea a "distrus" deja mai bine de 10 trilioane de dolari din capitalizarea companiilor listate pe Wall Street, iar excesele speculative cumulate în perioada de pandemie şi dobânzi-zero pare că vor continua să fie eliminate.

Bob Prince, unul din directorii de investiţii de la fondul de investiţii Bridgewater Associates, afirma recent la Bloomberg că "pieţele financiare sunt mult mai slabe decât economia", situaţie "inversă faţă de perioada recentă (cu politici monetare ultra-acomodative) când pieţele financiare erau mai puternice decât economia".

De notat că leverage-ul ridicat din pieţe creşte în general energia potenţială dintr-o piaţă aflată într-un relativ echilibru. O dezechilibrare a pieţei într-un astfel de context volatil precum acesta în care se află pieţele în prezent, cu o tendinţă evident descendentă şi volatilitate ridicată (indicele VIX ca exemplu) ar putea elibera energia potenţială şi dimensiunea acelei mişcări în acea situaţie de dezechilibru ar putea fi mult mai mare (atât în jos cât şi în sus).

Tot acest leverage contribuie de altfel la mişcările "istorice" din piaţa americană din ultima perioadă, unde acum două săptămâni am avut o zi cu +3% pentru indicii principali (după eliberarea hedge-urilor cumpărate pentru şedinţa Fed din debutul lunii mai), urmată ziua următoare de declinuri de -4% pentru S&P 500 sau -6% pentru NASDAQ, unde deşi jumătate din indice este în bear market încă există spaţiu pentru scăderi masive. Un alt exemplu sunt scăderile de 11%, respectiv 20% înregistrate săptămâna aceasta de gigantul Walmart (scăderea de marţi de 11% a fost cea mai mare pentru WMT din 1987 încoace) şi compania Target.

În a doua jumătate a lui 2020 şi în 2021, leverage-ul a fost un impuls major de creştere pentru piaţa bursieră americană, care s-a transformat însă într-un factor negativ (efect de bulgăre de zăpadă). Până acum declinul pieţelor a fost destul de controlat şi nu au existat, încă, prăbuşiri ale anumitor fonduri de investiţii cum s-a întâmplat cu fondul Archegos în debutul lui 2021. Declinul nepanicat al pieţelor şi cifrele furnizate de FINRA arată că procesul de deleveraging continuă într-un ritm nu foarte agresiv, însă majorarea dobânzilor ar putea să forţeze anumiţi participanţi la piaţă să lichideze anumite deţineri.

Pieţele americane şi în general pieţele globale au început din ianuarie să includă în preţuri accelerarea ritmului de majorare a ratelor de dobândă de către Fed (în prezent sunt estimate majorări de peste 250 de puncte de bază, după ce prima - de 25 pb - a fost efectuată în 16 martie, iar a doua, de 50 de puncte de bază, în debutul lunii mai) şi debutul procesului de "quantitative tightening" începând cu luna iunie. Problema Fed pare a fi faptul că este în continuare "behind the curve". Adică inflaţia a prins deja rădăcini în economie, iar banca centrală este acum obligată să apese puternic pe frâna politicii monetare pentru a încetini pieţele de capital şi economia şi a reduce lichiditatea din sistem, riscul fiind intrarea în recesiune.

Fed a operat în 2021 cu cea mai relaxată politică monetară din istorie (dobânzi zero şi injecţii lunare de 120 de miliarde de dolari în pieţele financiare) cuplată la cea mai agresivă politică fiscală aplicată de administraţiile americane pentru a reaccelera economia după perioada de lockdown din 2020 (fiind injectate peste 11 trilioane de dolari în economie). Rezultatul s-a văzut în preţuri, inclusiv în cele ale activelor financiare (zona cripto, "meme stocks", companii "growth"), preţuri care au fost umflate de banii ieftini pompaţi în economie şi de creşterea datoriei în marjă, preţuri care au început din acest an revenirea către medie.

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Dracul asta e asa de ocupat ca tot timpul are ce face. Inventeaza orice, numa' sa l tina departe pe om de la obiectivul sau de la nastere: voia Domnului si implicit mantuirea. Creeaza "sisteme" care dau aparente, ofera iluzii, vinde speculatii, creeaza tehnici de manipulare si subjuga stiinta dand impresia de exactitate.

    Si omul pune botul in speranta ca se mbogateste, "investind" in minciuni si dandu i impresia ca stapaneste si controleaza.  

    Si cum lucrurile nu se opresc aici, diavolul merge mai departe si inventeaza monedele digitale cu tehnologia asta cretina blockchain.  

    Si oamenii iar pun botul si "investesc". Unii se imbogatesc, altii falimenteaza. In ruleta asta scapa cine poate. Mai e putin pana fiecare stat va avea propria moneda digitala, apoi se vor unifica iar singura moneda va stapanii pe toti cei care se vor inchina acestui stil de viata. 

    Intr acolo se duc toate, bursa e doar un joc de glezne din care doar te scrantesti (folosind o metafora si un termen de comparatie). 

    Dar TOATE sunt instrumentele prin care omul se indeparteaza de obiectivul principal al vietii si se duce pe drumul cel larg al pierderii sufletului.

    Vai de voi... 

    1. da, exact. diavolul asta e rau de tot. nu ne-a lasat pe noi in pace sa ne mantuim in pesteri, mancand carne cruda de peste... si-a bagat el coada si a inventat uneltele de productie agricola, roata, electricitatea, autovehicole si aeronave (ce sfidare! omul si-a depasit conditia!!), computere, laserul si cate si mai cate instrumente diavolesti. nu in ultimul rand, a creat internetul, cea mai marsava scornire, unde pot scrie toti idiotii fara teama ca vor fi internati la Socola

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
csalb.ro
BTPay
Electromagnetica

Curs valutar BNR

01 Iul. 2022
Euro (EUR)Euro4.9461
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7286
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9311
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7088
Gram de aur (XAU)Gram de aur273.0029

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro