SUPLIMENT ECO-ECONOMIE"Ne aflăm într-o perioadă de tranziţie la modelul economic sustenabil, acela în care firmele pot rezolva probleme de mediu fără a sacrifica eficienţa economică"

Ziarul BURSA #Companii / 20 iulie

Dragoş Tuţă

Dragoş Tuţă

Interviu cu Dragoş Tuţă, preşedintele şi fondatorul Ambasadei Sustenabilităţii în România)

"Trăim într-o societate de consum exacerbat şi ne lipsesc liderii care să ofere un model" "Nu vrem să facem lucruri noi, nu vrem să ieşim din zona de confort şi asta se vede cel mai bine în zona guvernamentală şi în zona administraţiei locale. România nu e un stat care să stea pe loc" "Economia circulară nu primeşte destulă importanţă din partea autorităţilor locale şi centrale"

Ne aflăm într-o perioadă de tranziţie la un modelul economic sustenabil, acela în care companiile pot rezolva probleme sociale şi de mediu fără a sacrifica eficienţa economică, respectiv profitul, consideră Dragoş Tuţă, preşedintele şi fondatorul Ambasadei Sustenabilităţii în România, care a avut amabilitatea să ne ofere un interviu despre sustenabilitate, schimbare şi ce poate face fiecare dintre noi pentru a avea un impact pozitiv asupra economiei, comunităţilor şi implicit asupra mediului.

"Credem cu tărie că atunci când companiile vor fi res­ponsabile, nivelul de trai al românilor se va îmbunătăţi considerabil", spune Tuţă.

Potrivit acestuia, această schimbare către sustenabilitate şi economia circulară s-a intensificat din ce în ce mai mult în ultimii ani, mai ales datorită faptului că Uniunea Europeană este organismul care accelerează cel mai puternic la nivel mondial această tranziţie economică.

Companiile din România au început să facă schimbări şi paşi către reciclare, energie verde şi producţie şi consum durabile încă de dinainte de accelerarea tranziţiei la nivel european, mai arată reprezentantul Ambasadei Sustenabilităţii, care adaugă că indicatorii care definesc gradul de sustenabilitate al unei organizaţii sunt foarte bine definiţi de către standarde internaţionale. Totodată, Tuţă consideră că trăim într-o societate de consum exacerbat şi că ne lipsesc liderii naţionali şi regionali care să ofere un model populaţiei.

Reporter: Ambasada Sustenabilităţii este o organizaţie non-guvernamentală a cărei misiune este să promoveze sustenabilitatea în mediul de business. Cum ajutaţi efectiv companiile şi care este ideea din spatele Ambasadei Sustenabilităţii, cum a pornit acest proiect?

Dragoş Tuţă: Ideea proiectului a apărut în echipa agenţiei de consultanţă The CSR Agency încă de la începutul anului 2016 din dorinţa de a ajuta companiile să înţeleagă că ne aflăm într-o perioadă de tranziţie la modelul economic sustenabil, acela în care com­paniile, prin parteneriate, pot rezolva probleme sociale şi de mediu fără a sacrifica eficienţa economică. Credem cu tărie că atunci când companiile vor fi responsabile, nivelul de trai al româ­nilor se va îmbunătăţi considerabil.

Cum ajutăm companiile propriu-zis? În primul rând prin informare şi conştientizare. Pentru că, din păcate, liderii societăţii - ne referim aici la clasa politică şi administrativă - nu vorbesc destul de mult despre această tranziţie economică, nici despre oportunităţile pe care ea le aduce, nici des­pre riscurile pe care ea le aduce. Şi atunci e nevoie să îi informăm pe managerii români că vine o schimbare.

În ultimii ani această schimbare s-a intensificat din ce în ce mai mult, mai ales datorită faptului că Uniunea Europeană este organismul regional care accelerează cel mai puternic la nivel mondial în această tranziţie economică. Pe lângă acest proces de de informare şi conştientizare, încă din momentul lansării, aducem know-how, cunoştinţe, le oferim pregătire de calitate din punct de vedere teoretic şi practic prin programe precum SustainAbility School. De asemenea, dezbatem cele mai importante teme aflate pe agenda mediului de business in cadrul evenimentelor SustainAbility Talks. Câteva exemple sunt: transportul non- poluant, reducerea amprentei de carbon, relaţiile responsabile între angajator şi şi angajat, modul în care companiile ar trebui să păstreze un echilibru şi să aibă un impact pozitiv în comunităţile care le găzduiesc activitatea, teme care ţin de relaţia cu furnizorii, dintre o companie-client şi lanţul valoric, ce e important să facem din perspectiva clienţilor şi aşa mai departe.

În toate iniţiativele noastre promovăm colaborarea ca instrument de învăţare şi dezvoltare încă din primul moment. Programul nostru Coaliţia România Sustenabilă reuneşte deja peste 100 de companii cu un număr de peste 62.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri impresionantă. Sunt liderii economiei româneşti care au oportunitatea în cadrul Coaliţiei atât să le ofere angajaţilor lor un context de învăţare, cât mai ales să se aşeze la masă cu alte organizaţii mari din România şi cu alţi lideri cu scopul de a identifica probleme şi oportunităţi pentru a formula soluţii. Coaliţia România Sustenabilă este partener oficial al Guvernului României în implementarea strategiei naţionale de dezvoltare durabilă şi suntem în dialog continuu despre aceste oportunităţi şi probleme în care trebuie să ne implicăm împreună pentru a le pentru a le rezolva.

Reporter: Ce este sustenabilitatea, care sunt conceptele de bază în domeniul sustenabilităţii/indicatorii prioritari şi cum consideraţi că sunt acestea conectate?

Dragoş Tuţă: Aşa cum menţionează şi dicţionarul explicativ al limbii române, "sustenabilitate" este caracteristica unei activităţi de a putea fi des­făşurată pe o perioadă lungă de timp. Vorbim despre utilizarea şi dezvoltarea resurselor naturale şi sociale fără a conduce la epuizarea acestora sau la degradarea mediului înconjurător. Cuvântul provine din engleză, dar este prezent dicţionarul explicativ a limbii române încă din 1993.

Atunci când vorbim de sustenabilitate în mediul economic, domeniul în care Ambasada Sustenabilităţii activea­ză, vorbim de un stil de management responsabil şi sustenabil, în care e foarte important ca managerii să înţeleagă că pentru a conduce o organizaţie stabilă şi profitabilă pe termen lung, este nevoie să contribuie la rezolvarea problemelor de mediu şi a celor sociale şi să nu continue pe modelul economic în care urmăream să obţinem un profit cât mai mare, în mod cât mai rapid şi, din păcate, exploatând mediul şi societatea. Prin urmare, dacă vorbim de indicatori, sunt foarte importanţi indicatorii impactului de mediu, indicatorii care ţin de impactul social atât în relaţia cu angajaţii, cât şi în relaţia cu clienţii care cumpără de la noi produse sau servicii - cei cu care interacţionăm - şi la fel de important cu comunităţile care ne găzduiesc activitatea, fie că vorbim de un magazin mic, fie că vorbim de o mare platformă industrială. Şi nu în ultimul rând, atunci când vorbim de sustenabilitate trebuie să ne uităm şi la impactul economic, pentru că orice activitate privată are un impact economic prin lanţul de furnizori şi chiar lanţul de clienţi. Rezumând, aces­tea sunt cele 3 mari categorii de indicatori. Spre norocul nostru, indicatorii care definesc gradul de sustenabilitate al unei organizaţii sunt foarte bine definiţi de către standarde internaţionale. Mai nou, avem aproape de final în dezbatere publică un standard foarte bun publicat de către Comisia Europea­nă şi putem identifica, la fel ca şi în domeniul contabilităţii sau al management-ului financiar, indicatori specifici cu care să măsurăm impactul în fiecare dintre cele 3 categorii generale menţionate.

Reporter: Consideraţi că firmele trebuie să accepte o reducere a eficienţei, adică a profitului, pentru a fi mai sustenabile, sau proiectele de sustenabilitate au scopul de a îmbunătăţi eficienţa unei societăţi în acelaşi timp în care reduce impactul activităţii asupra mediului?

Dragoş Tuţă: În primul rând, managerii companiilor private trebuie să conştientizeze că, până acum, unii fără să-şi dea seama, alţii din rea-voinţă, au eludat costuri de mediu şi costuri sociale. Prin urmare, dacă am face o schimbare bruscă în această tranziţie economică este probabil să resimţim la nivelul organizaţiei un impact destul de mare. Lucrurile pot fi făcute treptat, având în vedere că, din păcate, am fost foarte puţin preocupaţi de impactul nostru asupra naturii şi asupra oamenilor. Nu este vorba aici doar de Româ­nia, ci de întreaga lume.

Avem foarte multe oportunităţi de a recupera fără investiţii imense, ceea ce duce la un impact asupra eficienţei minor sau poate chiar pozitiv. Pentru că, dacă dau doar un exemplu - optimizarea proceselor de folosire a apei sau a energiei electrice sau a gazului în procesele de producţie a unei organizaţii -, atunci când faci o investiţie şi scazi pierderile atât de mult, recuperarea acestei investiţii poate fi chiar şi de la un an la altul sau în maxim 5 ani de zile. Deci eficienţa se păstrează. De ce? Pentru că am fost destul de ires­ponsabil până acum atunci când vorbim de reglaje fine.

Putem vorbi de nişte investiţii mai mari care vor reduce eficienţa pe termen scurt din punct de vedere financiar, dar care pe termen mediu şi lung aduc eficienţă economică majoră, pentru că vorbim de construcţie pe bază solidă, o organizaţie care pe termen lung e pregătită să obţină profit fără a avea un impact negativ în mediu şi în societate.

Reporter: În ultimii ani vedem că se pune din ce în ce mai mult accent pe această direcţie de economie verde, o accelerare la nivel legislativ care vine dinspre Comisia Europeană. Cum se vede această schimbare în cadrul companiilor membre ale Ambasadei Sus­tenabilităţii? Au început companiile să facă paşi înspre reciclare, energie verde, producţie şi consum durabile etc.?

Dragoş Tuţă: Da, companiile care sunt alături de noi în cadrul Coaliţiei România Sustenabilă au început să facă aceste schimbări. Şi nu din ultimii 2 ani de când vedem această accelerare europeană, ci chiar de dinainte să apară această accelerare. Alături de noi au venit liderii economiei româ­neşti. Din perspectiva moralităţii, aceştia sunt cei care sunt preocupaţi de a obţine un profit moral încă dinainte ca legea să-i oblige, încă dinainte de a vorbi despre impuneri din partea guvernelor sau ale Comisiei Europene, iar ceea ce am observat în anul 2022 e un lucru îmbucurător.

Într-adevăr, probabil că sursa aces­tei noutăţi ţine foarte mult de ceea ce s-a întâmplat în piaţa de energie şi de creşterea preţurilor, dar văd din ce în ce mai mulţi antreprenori români, atât mari, cât şi medii, care investesc în surse de energie verde pentru afacerile lor, în flote de maşini cu un impact redus asupra mediului şi, nu în ultimul rând, în construcţii echitabile şi diverse la nivelul relaţiei cu angajaţii. De asemenea, sunt semne că vor urma schimbări în bine din partea şi din partea antreprenorilor, nu doar din partea marilor lanţuri multinaţionale. (...) Înţeleg că nu putem negocia cu furnizorii noştri scăderi de preţuri la nesfârşit, pentru că îi vom pierde, pentru că îi putem duce în faliment şi că dacă vrem să desfăşurăm activităţi economice stabile pe termen lung, e normal să construim relaţii corecte şi stabile şi din perspectiva partenerilor noştri.

Reporter: Vedeţi că băncile vin mai aproape de companii cu finanţări "verzi", pentru că experţii spun că dacă economia circulară nu este bancabilă, ea nu va prinde rădăcini. Este bancabilă economia circulară?

Dragoş Tuţă: Instituţiile financiar-bancare promovează oferte de împrumuturi pentru investiţii cu impact redus de mediu datorită faptului că sunt obligate de către legiuitor să facă asta. E una dintre principalele strategii pe care Comisia Europeană le foloseşte în această impunere a acestei tranziţii către un mediu economic res­ponsabil, iar în acest mod reuşeşte să promoveze soluţiile sustenabile către fiecare afacere care are nevoie de împrumut. Poate părea un trend, dar în realitate este o schimbare sistemică planificată şi care îi va afecta, spre norocul nostru, pe actorii economici iresponsabili, cei imorali, care vor să primească bani de la instituţiile financiar-bancare, dar care vor să des­făşoare afacerile într-un mod neprietenos cu mediul, într-un mod iresponsabil în relaţie cu angajaţii, comunitatea sau ceilalţi parteneri.

Reporter: Consideraţi că România are o problemă cu educaţia şi cultura reciclării?

Dragoş Tuţă: Nu, dimpotrivă. Dacă ne gândim la ADN-ul nostru educaţional, sunt foarte puţini români care nu îşi amintesc de vorbele părinţilor sau bunicilor care învăţau să refolosească, să repare. Dar, în acelaşi timp, societatea la nivel mondial are o problemă cu asta. Trăim într-o societate de consum exacerbat. Guvernele promovează consumul ca principală modalitate de rezistenţă economică financiar. Şi atunci e normal să apară foarte, foarte multe deşeuri. De ce? Pentru că achiziţionăm foarte multe bunuri şi servicii de care avem nevoie, insă ele ne sunt oferite în exces. Banii pentru a le achiziţiona sunt oferiţi în exces. E normal ca societatea să meargă mai departe, deoarece inclusiv piramida nevoilor a lui Maslow spune că exis­tă în fiinţa umană nevoia de legitimare. E o nevoie umană, nevoia aceasta de legitimare. Şi trăim o perioadă în care, din păcate, ne legitimăm prin bunuri. De ce? Pentru că asta ne-a recomandat. Asta este societatea în care trăim. Exact asta încearcă să facă tranziţia economică la modelul economiei sustenabile. Asadar, suntem mai pregătiţi ca alţii să refolosim şi cumva să putem organiza societatea şi economia într-un mod eficient. Din acest punct de vedere, ceea ce ne lipseşte, în schimb, e infrastructura pentru a putea colecta astfel încât cantităţile să meargă către reciclare.

Ne lipsesc liderii naţionali, formali şi chiar cei regionali care să ne spună simplu «nu e bine să faci aşa», «e bine să faci aşa» şi de asemenea cred că ne mai lipseşte şi partea asta de încredere în noi, de colaborare şi încredere în forţa grupului, puterea comunităţii. În aceşti ultimi ani vedem foarte mult individualism şi foarte puţină colaborare. Vedem multe rezultate individuale, foarte puţine rezultate ale ale comunităţilor, ale echipelor. Şi lucrul ăsta afectează până la nivelul colectării selective şi a utilizării eficiente a resurselor.

Reporter: Credeţi că legislaţia ar trebui să impună companiilor anumite condiţii de colectare a deşeurilor? Desigur, în acelaşi timp să ofere şi stimulente fiscale firmelor (poate o deducere de impozit) care produc sustenabil şi fac reciclare/colectare, iar firmele să ofere la rândul lor stimulente (vouchere şi reduceri, de exemplu) pentru a colecta anumite produse de folosinţă îndelungată vechi...

Dragoş Tuţă: Guvernul impune deja astfel de ţinte. Sunt mecanisme care nu ne aparţin, sunt mecanisme europene. O parte dintre ele sunt adoptate şi sunt prezente în legislaţia naţională. O altă parte urmează să fie transpuse. Ceea ce ar trebui să facă Adminis­traţia este să creeze infrastructură, nu să ofere premii pentru normalitate, nu să ofere deduceri pentru normalitate. Sigur, pot exista excepţii, pot exista blocaje în care trebuie să susţii financiar, pentru că nu poţi să faci schimbări peste noapte şi să duci diferite activităţi la faliment. Dar nu cred că asta e soluţia generalizată. Cred că trebuie dezvoltată infrastructura, trebuie comunicat foarte clar despre beneficiile unui astfel de activităţi economice, în concordanţă cu natura şi cu un impact redus de mediu şi în acelaşi timp trebuie verificat foarte temeinic şi amendat acolo unde lucrurile nu se respectă. Dar ca să poţi să amendezi e nevoie să faci lucrurile anterioare, respectiv să asiguri infrastructură şi şi comunicarea ca oamenii să ştie ce să facă şi să aibă cum să facă aceste lucruri.

Reporter: Ce ar trebui să facă mai bine autorităţile locale în ceea ce priveşte colectarea deşeurilor şi implementarea componentei de oraşe sustenabile/smart city?

Dragoş Tuţă: În primul rând, e foarte important ca primarii şi ceilalţi lideri locali să participe la evenimente, cursuri în care să înţeleagă ce înseamnă aceste concepte, să caute specialişti care să le integreze în activităţile lor, astfel încât să dezvolte strategii în aces­te direcţii, pentru că sunt foarte multe oportunităţi atât pentru noi ca cetăţeni, ca locuitori ai acestor comunităţi administrate local, cât şi pentru primari şi alţi lideri care pot câştiga foarte mult electoral făcând lucruri care vor schimba viaţa comunităţilor în bine. Din pers­pectiva aceasta, oraşele sustenabile sau inteligente pot părea nişte termeni foarte pompoşi şi folosiţi fără sens, dar traducerea simplă este cea a oraşelor în care cetăţenii trăiesc mai bine.

Liderii administraţiei locale au făcut lucruri astfel încât cetăţenii să poată supravieţui aproape în orice condiţii. Dacă ne uităm la ultimii 30 de ani, în momentul în care îţi apare un lider care învaţă, colaborează cu specialiştii şi depune eforturi nu foarte mari, măcar minime, în interesul cetăţeanului, vedem nişte schimbări incredibile şi cred că cu toţii ştim că există. Există oraşe în România în care primarii au fost regretaţi, dar sunt nişte excepţii. Iar asta pentru că puţini lideri locali au ales acest drum drept, corect şi eficient în ceea ce au de făcut din mandatul primit de la cetăţeni.

Reporter: Consideraţi că, în Româ­nia, economia circulară primeşte des­tulă importanţă la nivelul autorităţilor publice locale şi centrale?

Dragoş Tuţă: Nu primeşte destulă importanţă. Dar din nou, nu e o chestie specifică României, o rezistenţă la schimbare. Orice tranziţie, orice schimbare macroeconomică şi macrosocială aduce o astfel de rezistenţă. De multe ori, rezistenţa vine din rea-voinţă, dar şi de mai multe ori rezistenţa vine din lipsă de informare şi educare. Oamenii nu ştiu de ce să facă asta, de ce să schimbe. Nu găsesc nicio motivaţie. Ne este comod să continuăm aşa cum ştim, aşa cum am văzut în stânga şi în dreapta. Nu vrem să facem lucruri noi, nu vrem să ieşim din zona de confort şi asta se vede, cel mai bine în zona guvernamentală şi administraţiei locale. România nu e un stat care să stea pe loc. Viteza ni se pare nouă, celor care trăim aici, foarte mică. Şi personal, dacă mă întrebaţi, aş vrea ca România să devină o ţară sustenabilă şi un model, la nivel mondial, de mâine. Este ce mă motivează să fac ce fac. Dar trebuie să fim realişti şi să înţelegem că e important să le cerem celor care ne guvernează, în comunităţile locale sau la nivel naţional, să accelereze, altfel nu avem cum să schimbăm lucruri.

Reporter: Cum am putea fi mai sustenabili, noi, ca oameni, în vieţile noastre personale?

Dragoş Tuţă: Cel mai sincer cu noi suntem acasă, împreună cu familia, în locul în care ne simţim cel mai bine şi cel mai relaxaţi. Dar este momentul, cel puţin pentru cetăţenii educaţi din perspectiva sustenabilităţii din marile centre urbane, să conştientizeze că atunci când pleacă de acasă şi merg la birou au un impact de multe ori mult mai mare asupra mediului prin deciziile pe care le iau la muncă faţă de cele pe care le iau acasă, în cadrul familiei. Şi atunci rugămintea mea şi încurajarea pe care o fac e să fim conştienţi că deciziile noastre, atât de acasă, dar mai ales cele de la birou, creează un impact asupra multor oameni. Trebuie să luăm deciziile fiind conştienţi de acest impact, să căutăm să eliminăm impactul negativ şi poate chiar să generăm impact pozitiv, pentru că de multe ori această schimbare ţine de a spune DA sau NU la birou sau acasă şi nu ai nevoie de mult mai multe acţiuni. Pur şi simplu trebuie să faci lucrurile diferit şi atât. Efortul este acelaşi, nu e diferit.

Reporter: Vă mulţumesc!

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Un userist penibil (scuzati pleonasmul) care trancane mult si nu spune nimic important.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

csalb.ro
Electromagnetica
arsc.ro

Curs valutar BNR

12 Aug. 2022
Euro (EUR)Euro4.8909
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7450
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0380
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7696
Gram de aur (XAU)Gram de aur272.6466

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro