VIDEOCONFERINŢA "SĂNĂTATE ŞI FARMA"Între cvasi-pandemie şi risc epidemiologic pe fondul războiului

Emilia Olescu, George Marinescu
Ziarul BURSA #Companii #Sănătate / 30 martie

Între cvasi-pandemie şi risc epidemiologic pe fondul războiului

Valeria Herdea, Colegiul Medicilor: "Oamenii care vin din Ucraina sunt speriaţi, nu vor să se vaccineze şi atunci trebuie să ne vaccinăm noi" Attila Laszlo, senator: "Angajamentele făcute de ţara noastră de-a lungul anilor ar trebui rediscutate prin prisma situaţiilor recente cu care ne-am confruntat" Loreta Păun, consilier prezidenţial: "Digitalizarea a fost benefică pentru că pacienţii au putut accesa servicii medicale chiar dacă nu au fost prezenţi în format fizic la medic sau în spital" Emilian Popovici, Societatea Română de Epidemiologie: "Post Covid apar probleme cerebrale care nu ştim în cât timp şi cum se vor remite"

După doi ani şi cinci valuri de pandemie de Covid-19, ne aflăm la doar câteva săptămâni de la ridicarea restricţiilor şi la circa 2000 de cazuri noi de coronavirus în 24 de ore. Însă nu ne putem bucura prea tare de semnele că pandemia s-ar apropia de final, pentru că situaţia de la graniţa cu Ucraina înseamnă, printre altele, şi noi riscuri epidemiologice, au avertizat specialiştii din domeniul sănătăţii care au fost prezenţi, ieri, la video-conferinţa BURSA "Sănătate şi Farma".

Dacă nu am învăţat lecţiile pandemiei, atunci riscăm să le repetăm în mod foarte dureros, atrag atenţia medicii, care spun că lucrurile nu s-au încheiat, ele abia încep.

Iesim din pandemie, dar s-ar putea să intrăm în epidemie, avem alte riscuri epidemiologice în faţă, trage un semnal de alarmă Dr. Valeria Herdea, vicepreşedintele Colegiului Medicilor, care s-a arătat profund îngrijorată de situaţia de la graniţă şi de efectele pe care aceasta le va avea asupra sănătăţii noastre.

În opinia specialistului, pacienţii trebuie să fie conştienţi de situaţia actuală şi să acţioneze în consecinţă: "Noi considerăm că pacientul trebuie împuternicit. Se începe cu alfabetizarea medicală de la cea mai mică vârstă, cu obligaţia de a fi parte a propriei tale sănătăţi, iar noi nu avem această deprindere. Acum, la finalul acestei perioade, asistăm la o cvasi-pandemie. Scad cazurile de covid, dar încă sunt cazuri la ATI, avem cazuri de gripă, avem foarte multe boli infecţioase care au început să explodeze şi avem risc epidemiologic la graniţă. Conflictul armat este o realitate, iar noi trebuie să tragem un semnal de alarmă pentru toată societatea civilă. Responsabilitatea noastră este să ne vaccinăm, să ne vaccinăm împotriva difteriei, a tetanosului, a pertussisului, a rujeolei, a rubeolei, a oreonului, pentru că ar fi trebuit să fim revaccinaţi pe parcursul vieţii, or noi nu avem un astfel de program în ţară. Populaţia are nevoie să conştientizeze, înainte de iod şi de multe altele, că avem nevoie să prevenim bolile infecţioase. Oamenii care vin din Ucraina sunt speriaţi, au fugit din faţa războiului, nu vor să se testeze, să se vaccineze şi atunci trebuie să ne testăm şi să ne vaccinăm noi. Trebuie să ne informăm".

Valeria Herdea: "Avem o recrudescenţă de cancere şi de boli cronice netratate"

Peste 64.000 de oameni au decedat în această pandemie, subliniază Valeria Herdea, apreciind că această criză sanitară cel mai tare l-a afectat pe pacient: "Nu cred că există cineva care să nu fi pierdut o persoană în ultimii doi ani din cauza Covid-19".

Însă, pe lângă cei afectaţi de coronavirus, sunt şi victime colaterale, respectiv bolnavii cronici care nu s-au mai tratat în această perioadă, evidenţiază doamna Herdea: "În primul rând, ştirile false au invadat piaţa media. Omenii au fost bulveraţi şi paralizaţi în a lua decizii. Şi corpul medical a primit o avalanţă de informaţii acum doi ani care a trebuit setată. Toate aceste lucruri au culminat cu un acces inechitabil la sistemul medical. Ambulatoriile, unele spitale au fost închise. Au rămas în prima linie a frontului medicina de familie şi spitalele covid sau suport covid. Pacienţii cronici au rămas netrataţi, iar acum este o recrudescenţă de cancere şi de boli cronice netratate. Toate aceste lucruri nu fac parte din gloria şi onoarea ultimilor doi ani. Când informaţiile pe care le primeşti sunt confuze, este foarte greu să iei deciziile corecte".

România are cea mai ridicată rată de mortalitate din Europa pe motive oncologice, a mai spus specialistul, adăugând: "Avem programul naţional de cancer şi trebuie să-l susţinem pentru că avem mortalitatea cea mai mare din Europa în zona cancerului. După Covid, avem foarte multe cazuri de diabet zaharat la copii. Avem nevoie să conştientizăm că post-covid înseamă între două şi şase luni de pacienţi care vor veni cu disfuncţii şi probleme de sănătate foarte serioase legate de acest virus, pe care încă le învăţăm. Dacă nu am învăţat lecţiile pandemiei, riscăm să le repetăm în mod foarte dureros".

Dr. Herdea: "Am pierdut în doi ani de pandemie 450 de medici"

În cei doi ani de pandemie am pierdut 450 de medici, arată Dr. Herdea: "Suntem 55.000 de medici cu totul, 21.000 de rezidenţi - foarte puţin -, iar programe de formatori absente. Avem mai mult de 48% populaţie peste 65 de ani. Avem nevoie mai mult ca oricând să stimulăm tinerii să meargă spre partea madicală, să rămână în ţară, să se dezvolte programe de formatori în instituţiile postuniverstare, astfel încât tinerii din domeniu să profeseze în România. Trebuie să facem o estimare realistă a forţei de muncă pe care o avem".

Dacă nu avem încredere şi respect pentru personalul medical, atunci riscăm să-l pierdem, avertizează domnia sa, menţionând că, dacă nu vom reevalua rolul sistemului medical în societatea civilă românească, atunci riscăm să ne pierdem sănătatea.

Vicepreşedintele Colegiului Medicilor: "Istoria ne arată că după fiecare mare nenorocire a existat renaştere"

Valeria Herdea s-a arătat, totuşi, încrezătoare că lucrurile se vor remedia: "Există speranţă, pentru că istoria ne arată că după fiecare mare nenorocire a existat renaştere. Putem face programe fără probleme, dar să reunţăm la orgolii şi să ne auzim unii pe alţii. Avem nevoie să fie recunoscută independenţa profesională. Decizia noastră medicală contează, pentru că este o asumare foarte mare şi permanentă.

Printre priorităţile Colegiului Medicilor în cadrul discuţiilor pe care le poartă cu autorităţile se numără, potrivit doamnei Herdea, accesul pacientului la sistemul medical, diversitatea serviciilor acordate pacientului şi debirocratizarea acestui sistem: "Trebuie să învăţăm că online-ul este real, că a face telemedicină este o realitate şi că avem nevoie de finanţare. Sistemul medical românesc este cel mai prost finanţat din Europa".

În acest context, vicepreşedintele Colegiului Medicilor face apel la solidaritate, unitate, respect reciproc din partea fiecarei categorii socio-profesionale: "Cu cât vom lucra în aceeaşi direcţie, cu atât avem şanse mai mari să fim auziţi. Avem nevoie de decidenţi cu demnitate, care să îşi asume schimbarea, astfel încât acel mâine să fie azi, pentru că lucrurile nu s-au încheiat, ele abia încep".

Attila Laszlo, senator: "În pandemie, au făcut faţă statele care nu prea au respectat măsurile sugerate"

Măsurile în domeniul sănătăţii publice ar trebui luate doar de specialişti, susţine senatorul Attila Laszlo, secretarul Comisiei de Sănătate din Senat.

"Am avut perioade când deciziile au fost fundamentate strict profesional, după care au fost persoane fără nicio pregătire care au introdus măsuri sau şi-au impus punctul de vedere. Chiar în aceste zile eu am fost adeptul să nu renunţăm de la o zi la alta la măsurile de protecţie şi la restricţii. M-aş fi bucurat dacă am fi avut o anumită evaluare periodică şi în anumite condiţii să renunţăm la o măsură sau alta", a afirmat senatorul Attila Laszlo.

Domnia sa subliniază că, în urma celor doi ani de pandemie, populaţia a început să fie mai atentă la starea proprie de sănătate, comparativ cu deceniile anterioare, când serviciile de sănătate erau accesate de pacienţi doar când deja era prea târziu sau aceştia se aflau într-o stare foarte complicată: "Un alt fapt pozitiv al pandemiei este că, după 30 de ani, s-au implicat şi autorităţile locale în păstrarea stării de sănătate a populaţiei. E adevărat că procesul electoral din cursul anului 2020 şi-a spus cuvântul, dar a fost o implicare fără precedent din partea autorităţilor locale. După 30 de ani şi clasa politică a conştientizat câteva aspecte legate de sănătate şi mă refer la faptul că, în sănătate, trebuie să avem rezerve privind infrastructura, resursele umane, anumite dotări şi anumite tratamente. Ne-au trebuit şi am văzut multe tragedii din cauza capacităţii noastre reduse sau limitate de rezilienţă. Noi am făcut faţă doar oprind alte activităţi, iar acest lucru se reflectă în statisticile de sănătate, care relevă anumite drame în anumite domenii din cauză că am limitat accesul parţial sau total la serviciile medicale pentru cei care nu au fost afectaţi de Covid. Ne va trebui foarte mult timp să revenim la asistenţa acestor pacienţi".

Secretarul Comisiei de Sănătate din Senat a mai spus că angajamentele făcute de ţara noastră de-a lungul anilor ar trebui rediscutate prin prisma situaţiilor recente cu care ne-am confruntat: "În anii 2000 am decis reducerea de paturi în spitale şi altele, măsuri care acum, în situaţia de criză, se dovedesc că nu sunt cele mai bune. Luarea unor astfel de angajamente necesită din când în când o actualizare. Trebuie să nu mai acceptăm situaţii de genul celor care ne-au fost impuse, pentru că timpul ne-a demonstrat că, în pandemie, au făcut faţă statele care au ţinut capacităţile de rezervă şi nu prea au respectat măsurile sugerate".

Diana Loreta Păun, consilier prezidenţial: "Sistemul de sănătate trebuie să fie prioritar pe agenda reconstrucţiei"

Lecţiile învăţate de autorităţile centrale şi locale şi de specialiştii din domeniul sănătăţii după doi ani de pandemie trebuie să fie folosite în parcursul de redresare şi rezilienţă din următoarea perioadă, susţine consilierul prezidenţial Diana Loreta Păun, reprezentantul Departamentului Sănătate Publică din cadrul Administraţiei Prezidenţiale.

"Cred că acest concept al lecţiilor învăţate implică o asumare a nivelului de decizie, a modului în care s-a acţionat pe perioada pandemiei, inclusiv a lucrurilor care nu au funcţionat. Disponibilitatea de a învăţa şi de a pune în aplicare lecţiile învăţate demonstrează maturitate. Una dintre lecţiile învăţate este să profităm la maxim de oportunităţile de finanţare europene din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă sau din Programele Operaţionale, pentru că ele ne oferă susţinerea financiară pentru aplicarea direcţiilor în care vom acţiona, aplicare în care avem nevoie de colaborare intersectorială. O altă lecţie importantă a crizei sanitare este că sistemul de sănătate trebuie consolidat şi acest subiect trebuie să fie prioritar pe agenda reconstrucţiei. Este important să consolidăm capacitatea sistemului sanitar de a asigura aprovizionarea, distribuţia de medicamente, de materiale sanitare pentru a reduce dependenţa de importuri din ţări non-europene", a spus Diana Loreta Păun.

Reprezentantul Departamentului de Sănătate Publică a atenţionat că este nevoie şi de consolidarea investiţiilor în cercetare, ca element central pentru performanţă şi sustenabilitate în sistemul de sănătate: "Este adevărat că în pandemie am avut parte de transformare digitală rapidă, de reconfigurarea fluxurilor de îngrijiri, însă digitalizarea a fost benefică pentru că pacienţii au putut accesa servicii medicale chiar dacă nu au fost prezenţi în format fizic la medicul de familie sau în spital".

Cetăţenii să ţină cont de sindromul long-covid, avertizează Conf. Univ. Dr. Emilian Popovici, vicepreşedintele Societăţii Române de Epidemiologie

Numărul persoanelor infectate cu virusul Covid este mult mai mare decât ceea ce se observă, atrage atenţia Conf. Univ. Dr. Emilian Popovici, Vicepreşedintele Societăţii Române de Epidemiologie. Specialistul a explicat: "Sunt studii care arată că raportul de persoane asimptomatice la persoane cu infecţie relevată este de 60 la 1, deci numărul de persoane care se infectează este, în fapt, mult mai mare decât ceea ce se observă la suprafaţă, decât acel vârf al icebergului. Varianta Omicron are potenţialul de a reinfecta şi acest lucru se observă din ce în ce mai relevant. Aşa se poate justifica numărul mare de infecţii înregistrat în lume în acest moment. Această situaţie va continua cât timp varianta Omicron va avea persoane pe care poate să le infecteze. Având încă destui care nu au trecut prin infecţie, situaţia continuă, dar are un aspect pozitiv, prin faptul că formele grave sunt mai reduse din punct de vedere numeric. Acest aspect se vede peste tot, fie că ne uităm în Israel, fie că ne uităm în Europa, în Germania, observăm un procent de 10% de ocupare a paturilor la Terapie Intensivă, indicator urmărit de toate statele pentru reintroducerea unor măsuri. Cât timp această ocupare a paturilor la Terapie Intensivă este redusă la 10-20-30%, lucrurile sunt sub control".

Totuşi, specialistul face apel la cetăţeni să ţină cont de sindromul long-covid şi să ia în continuare anumite măsuri de protecţie în faţa infecţiei Potrivit domniei sale, un studiu Oxford arată că, în urma formelor medii de Covid, poate să apară o afectare cerebrală: "Ei se referă punctual la faptul că, până la acest studiu, s-a considerat că pierderea gustului şi a mirosului este tranzitorie, după un timp mai lung sau mai scurt pot să revină, şi se consideră că se datorează înlocuirii celulelor gustative şi olfactive cu ţesut conjunctiv. Studiul celor de la Oxford făcut pe o biobancă, deci şi cu date anterioare despre pacienţii respectivi pe care i-au avut în observaţie, arată că, de fapt, este vorba de o afectare cerebrală, care se referă la sistemul limbic, care este o încrengătură de terminaţii nervoase, se referă la scoarţa cerebrală şi aşa se poate justifica acel b rainfogue, acea înceţoşare a gândirii, pe care destul de mulţi dintre cei care au trecut prin forme medii ale bolii au sesizat-o, acea nerecunoaştere a propriei persoane, nu sub forma numelui - în sensul că nu mai ştiu cine sunt - ci sub forma unor comportamente". Astfel, domnul Popovici apreciază că, dincolo de problemele pulmonare, apar probleme cerebrale care nu ştim în cât timp şi cum se vor remite sau ce posibilităţi eventuale de evoluţie ulterioară pot să aibă.

(În cadrul video-conferinţei BURSA "Sănătate şi Farma" au fost dezbătute şi subiecte precum "Vaccinarea anti-Covid" sau "Necesitatea iodurii de potasiu în contextul războiului", pe care le vom prezenta pe larg în ediţiile viitoare ale ziarului nostru.)

CRISTINA GRIGORE, COORDONATOR PEDITEL: "Este mai uşor să prevenim decât să tratăm"

"Telemedicina este viitorul"

Sunt date care arată că telemedicina este viitorul, chiar dacă nu va înlocui niciodată medicina clasică, susţine Cristina Grigore, Coordonator PEDITEL - Serviciu de telemedicină pediatrică. Aceasta arată: "În pandemie am învăţat că o criză poate avea şi părţi pozitive. (...) Este esenţial să ai un backup, ca părinte, când accesul la serviciile publice sau private de sănătate este restricţionat. Când s-a instalat starea de urgenţă am reuţit să ne mobilizăm foarte repede şi să trecem cu toţii în online. Am reuşit performanţe pe care nu credeam că le vom avea. (...) De la 65.000 de apeluri în 2019 la 85.000 în 2020 şi la 137.000 în 2021. Sunt date care arată că telemedicina este viitorul, chiar dacă nu va înlocui niciodată medicina clasică".

În opinia domniei sale, în România nu există o politică naţională privind prevenţia: "Încercăm să ajutăm părintele să înţeleagă faptul că este mai uşor să prevenim decât să tratăm. Am încercat să facem partea de educaţie, să fim un suport la îndemâna părintelui, funcţionăm ca o cameră de gardă online, dar nu pentru urgenţe. Încercăm să dublăm sau să triplăm camerele de gardă necesare acum. Asigurăm o linie dedicată şi pentru familiile care au sosit în România, din Ucraina. Credem că telemedicina este oricând, oriunde la îndemană, cu costuri foarte mici, în cazul nostru gratuit, pentru a avea un copil sănăntos şi pentru a avea o educaţie medicală".

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Așai pe romanake te pui cu bâta și cu miliția sa se vaccinează sau ii dai afara din serviciul de sclav dar ukrainake are pistol mitraliera și ambasada de partea lui....deci Romanakeee! Treci de te mai vaccinează odată și pt. vecina noastră blonda ;)

Pe scurt

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “România - Strategia dezvoltarii”
BTPay
csalb.ro
Electromagnetica
marmomac.com
arsc.ro

Curs valutar BNR

26 Sep. 2022
Euro (EUR)Euro4.9427
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.1135
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1775
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4791
Gram de aur (XAU)Gram de aur270.2027

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro