2020 - DEFICIT DE 9,1% DIN PIB ŞI CONTRACŢIE ECONOMICĂ DE 4,2%Gelu Diaconu: "Ministrul Finanţelor prezintă orice dezastru ca fiind un mare succes"

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

Gelu Diaconu: "Ministrul Finanţelor prezintă orice dezastru ca fiind un mare succes"

Mircea Coşea: "Toţi indicatorii macroeconomici sunt nefavorabili"

Ţara noastră va încheia anul în curs cu un declin de 4,2% al Produsului Intern Brut (PIB) şi un deficit bugetar de 9,1% din PIB, respectiv 96 miliarde lei, a precizat, ieri, Florin Cîţu, ministrul Finanţelor Publice, menţionând că, pentru anul viitor, se încearcă revenirea la un deficit de 7% din PIB. Ministrul de resort a prezentând ultima rectificare bugetară din acest an, afirmând că este făcută pentru "a ne asigura că sănătatea, asistenţa socială şi educaţia au banii necesari pentru finalul acestui an".

Florin Cîţu a precizat: "În acelaşi timp, rectificarea are rolul de a asigura finanţarea pentru continuarea investiţiilor, care, în acest an, sunt estimate la 55 de miliarde de lei. Este cea mai mare sumă investită de la buget în ultimii zece ani. După zece luni de zile, investiţiile strategice - 35,4 miliarde de lei, mai mult decât s-a investit în tot anul în 2016, în 2017 sau chiar în 2018. Pentru această rectificare bugetară am luat în calcul o scădere a economiei de 4,2 puncte procentuale. Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a revizuit estimarea pentru acest an la o scădere cu 4,2 puncte procentuale (de la 3,9% anterior - n.r.), care este, de fapt, în linie cu ceea ce observăm în acest moment, estimările pentru România. Cam toate instituţiile internaţionale şi-au îmbunătăţit estimările pentru creşterea economică în 2020, care veneau de la -6, de la -9, către această cifră -4,2, -4,3.

Deci şi Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză este în linie cu aceste estimări".

Ca şi până acum, domnul ministru Cîţu prezintă orice dezastru ca fiind un mare succes, consideră Gelu Diaconu, fost preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Administrare Fiscală (ANAF). Domnia sa ne-a transmis: "Nici măcar cea de-a treia rectificare nu îl aduce cu picioarele pe pământ. Minciuna, însă, are întotdeauna picioare scurte, mai ales în domeniul finanţelor publice.

Se confirmă tot ceea ce am anticipat: deficitul creşte scriptic la 9,1%, dar la finalul execuţiei bugetare va fi de circa 10%, adică peste 100 de miliarde de lei, relansarea economică în V rămâne o iluzie, obligaţiile de plată ale contribuabililor suspendate până în 25 decembrie devin arierate nerecuperabile, iar fondurile nerambursabile UE sunt tot mai incerte.

Având o bună scuză în necazul provocat de pandemie, acest guvern a reuşit un record absolut: a triplat deficitul bugetar şi se apropie cu paşi repezi de o dublare a datoriei publice.

Cât despre consolidarea fiscală de anul viitor bazată pe un spor de 12 miliarde de lei din digitalizarea ANAF sau 2% din PIB din e-facturare, aceasta nu este altceva decat o bazaconie, un subterfugiu prin care umflă din pix veniturile pentru a construi cât de cât un buget şi pentru a putea păcăli opinia publică şi Parlamentul.

Să fie foarte clar! Anul viitor vor fi creşteri de taxe sau reduceri drastice de cheltuieli publice dacă se doreşte consolidare fiscală. Restul sunt poveşti electorale".

Mircea Coşea: "Reducerea evaziunii şi creşterea ratei de colectare nu se fac de la un an la altul"

Toţi indicatorii macroeconomici sunt nefavorabili în acest moment, ne-a declarat, ieri, profesorul de economie Mircea Coşea, comentând indicatorii din rectificarea bugetară.

Acesta ne-a precizat: "La prima vedere, situaţia nu e deloc roză. Este o rectificare care ne arată că situaţia economică a ţării este aproape de intrare în criză. Pentru că trebuie să mai adăugăm la asta încă un indicator care a fost publicat cam acum o săptămână, şi anume deficitul contului curent şi al contului comercial. Acolo avem deficite foarte mari, balanţa comercială este într-o depreciere rapidă, deci toţi indicatorii macro sunt destul de nefavorabili. Acum, sigur că banii se vor duce la ceea ce campania electorală cere: la sănătate pentru că avem o criză de sănătate şi este scandal... Însă, din punctul meu de vedere, trebuie să existe o transparenţă foarte clară în legătură cu destinaţia împrumuturilor. Împrumuturile intră în buget, pe ce cale, unde şi cum sunt utilizate? Pentru că rata de îndatorare creşte permanent. Trebuie să apară o evidenţiere foarte clară, foarte exactă, a modului în care sunt preluate aceste împrumuturi şi cum sunt distribuite ele pe diferitele conturi bugetare".

Anul următorul va fi unul foarte dificil, a mai spus Coşea, care consideră că blocarea bugetului multianual al UE şi a fondului de relansare economică de către Polonia şi Ungaria ar putea să se dovedească a fi o problemă destul de importantă la începutul anului următor.

"Anul 2021 va fi un an extrem de complicat, în care vor trebui luate măsuri de restructurare, de redimensionare a cheltuielilor, iar vestea cea mai proastă este că nu putem spera foarte rapid pe venirea fondurilor europene pentru că, după cum toată lumea ştie, blocajul de la Bruxelles nu este încă rezolvat", a afirmat Coşea.

Despre declaraţiile ministrului Finanţelor Florin Cîţu privind intrarea la buget în 2021 a 30 de miliarde de lei din e-facturare - conectarea caselor de marcat la serverele ANAF - şi digitalizarea administraţiei fiscale, Mircea Coşea a spus că acestea sunt "deocamdată dorinţe" care sunt totuşi "încurajatoare cu ceea ce ar putea să fie".

"Reducerea evaziunii şi creşterea ratei de colectare nu se face totuşi după un an la altul. Este o chestiune de lungă-durată care înseamnă nu numai punerea la punct a unui sistem întreg, dar înseamnă şi un sistem de educare a populaţiei, iar în situaţia în care economia suferă atât de rău ca urmare a blocajului (sanitar şi economic)... eu sunt destul de sceptic în legătură cu posibilităţile de creştere a veniturilor prin eliminarea evaziunii în anul 2021. Mai târziu o să vedem, dacă o să aibă loc o reformă în sistemul public, a ANAF-ului... mai discutăm".

Profesorul de la ASE a mai spus că deocamdată nu sunt încă foarte clare anumite lucruri pentru că această campanie electorală blochează sinceritatea programelor de guvernare.

"Nu ni se spune dacă în 2021 va avea până la urmă o reformă în sistemul public, adică creşterea şomajului funcţionarilor publici, asta e o chestiune care pare aproape sigură, să vedem dacă se întâmplă sau nu. Nu ni se spune dacă vor creşte impozitele şi taxele, asta este o posibilitate - n-aş vrea să fie aşa pentru că ar fi o mare greşeală, dar se poate întâmpla şi asta. Nu ni se spune nici într-un fel cum vor fi utilizate fondurile europene pentru că până la această dată Guvernul (PNL) nu a emis niciun fel de program de guvernare în care să apară vreo idee în legătură cu modul în care vor să utilizeze fondurile. Numai atât, că vor fi proiecte foarte importante în infrastructură şi aşa mai departe. Nu este de ajuns. Pe lângă infrastructură noi trebuie să facem un pas către intensitatea economică, adică spre creşterea calităţii şi competitivităţii. Asta înseamnă revoluţie industrială de faza patru. Nimic nu se spune despre asta. Deci deocamdată suntem într-un stadiu pe care francezii îl numesc Operaţiunea Şarm - toţi vor să pară simpatici, să fie totul bine pentru că vin alegerile. După alegeri vom vedea. Dar înainte de alegeri, din punctul meu de vedere, ca alegător, este absolut obligatoriu să vedem programul pe care Guvernul îl are. Pe lângă această rectificare trebuie să apară şi un program", a conchis Coşea.

Cîţu: "La începutul anului se preconiza un deficit de 3,6% din PIB, dar cu o creştere economică de 4,2%"

În privinţa deficitului bugetar pentru 2020, care reprezintă suma pe care trebuie să o împrumute România pentru a-şi efectua toate cheltuielile planificate prin buget, Cîţu a spus, ieri, că la începutul anului se preconiza un deficit de 3,6% din PIB, dar cu o creştere economică de 4,2%.

"În martie, bineînţeles, am avut prima rectificare bugetară generată de pandemia de Covid-19 sau SARS-COv-2, şi a fost aprobată o rectificare bugetară cu un deficit bugetar de 6,7% din PIB. Ţinând cont de execuţia bugetară, am făcut o altă rectificare, unde deficitul bugetar a fost crescut la 8,6% din PIB. Bazat pe execuţia pe care am văzut-o până acum, Ministerul Finanţelor Publice propune o rectificare bugetară pentru anul 2020 cu un deficit bugetar de 9,1% din PIB, respectiv 96 de miliarde lei, construit pe o contracţie economică de 4,2% pentru acest an. Deci la începutul anului era în buget o estimare a creşterii economice de 4,2%, acum ne aflăm la o contracţie de 4,2%. Este o diferenţă de 8 procente, care se vede, bineînţeles, şi în deficit. Deficitul bugetului general consolidat astfel se majorează cu 5 miliarde de lei", a spus ministrul Finanţelor.

Această majorare a deficitului vine în principal din estimarea MFP că nu se vor mai încasa la buget 4,2 miliarde de lei în ultima parte a anului, bani care vor rămâne însă la companii şi deci în economie, a adăugat Florin Cîţu.

"De unde vine această majorare? În primul rând din estimarea noastră că nu vom mai încasa 4,2 miliarde de lei în ultima parte a anului. Aici este vorba de venituri din economie şi această neîncasare vine de pe urma deciziei pe care am luat-o, ca cei care au acumulat datorii în această perioadă, în perioada de la începutul stării de urgenţă până la 25 octombrie să poată să reeşaloneze pe următoarele 12 luni. Estimăm că, în urma acestor decizii, nu vom încasa aceşti bani, dar sunt bani care rămân la companii, sunt bani care rămân în continuare în economie", a afirmat ministrul.

În acelaşi timp, cheltuielile bugetului general consolidat cresc, în principal la capitolele sănătate, asistenţă socială şi investiţii.

Cîţu a adăugat: "La această rectificare bugetară, cum am spus, avem priorităţi precum sănătate, educaţie, investiţiile şi asistenţa socială. Aş putea să vă dau câteva informaţii pe cheltuieli, pentru că ştiu că aici se concentrează toată lumea. Se suplimentează bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale şi de Sănătate cu 1,1 miliarde de lei, se suplimentează la Ministerul Dezvoltării cu 1 miliard de lei, pentru facturi în Programul Naţional de Dezvoltare Locală, 1,1 miliarde de lei pentru subvenţiile în agricultură, din fonduri externe nerambursabile, 160 de milioane de lei pentru despăgubirea producătorilor agricoli din sectorul vegetal afectat de secetă, 1,2 miliarde de lei suplimentarea Fondului de Rezervă aflat la dispoziţia Guvernului. Acestea sunt cheltuielile principale, şi sunt mai multe, bineînţeles, ministere de unde vor exista economii".

Oficialul a precizat că banii din Fondul de Rezervă sunt pentru cheltuieli neprevăzute, în special pentru Sănătate. Mai multe ministere primesc bani suplimentari, însă sumele nu sunt semnificative, a mai spus ministrul. De la Ministerul de Finanţe se iau 134 milioane de lei, sumă ce reprezintă economii cu cheltuielile de personal, a adăugat Cîţu. Sume similare se iau şi de la Ministerul Fondurilor Europene.

"În ceea ce priveşte execuţia bugetară şi pe venituri, aş vrea să vă mai spun un lucru, care este foarte important. Veniturile, la finalul acestui an, sunt estimate în jur de 337 miliarde lei, 32,2% din PIB, dintre care 298 de miliarde de lei sau 27,4% din PIB din economie şi 39 de miliarde din fonduri nerambursabile. De ce este importantă această cifră? Pentru că atât veniturile bugetului general consolidat, cât şi cele din economie, sunt mai mari decât veniturile bugetului anul trecut, consolidat anul trecut. Deci în perioadă de criză, în care economia are o contracţie de 4,2%, am reuşit, sau estimăm, până acum am reuşit la 10 luni de zile, dar estimăm şi pentru finalul anului, venituri bugetare mai mari decât anul trecut, într-o perioadă în care economia creştea. Este un lucru foarte important şi, de aceea, în tot acest an am fost foarte atenţi pentru a ne plăti facturile la timp. Cam acestea sunt cele mai importante capitole din rectificare. Pentru asigurările sociale de stat se suplimentează bugetul cu aproximativ 1,8 miliarde lei, aici este vorba despre recalcularea pensiilor - ştiţi foarte bine că sunt tot felul de dosare care vin din urmă şi trebuie recalculate şi cu majorarea de 14%, unele dintre ele -, precum şi pentru plata măsurilor active aprobate pentru combaterea efectelor negative create de pandemia Covid-19, şomaj tehnic, măsura în care se plătesc 41,5% din salariul angajatului, din salariul brut şi munca flexibilă. Toate acestea sunt în bugetul asigurărilor de stat", a mai explicat Florin Cîţu.

Cîţu vrea anchetarea declaraţiilor făcute de liderii PSD sub acuzaţia subminării autorităţii statului

Ministrul Finanţelor a mai cerut, ieri, procurorului general anchetarea tuturor declaraţiilor făcute de către conducerea PSD de la începutul declarării stării de urgenţă, considerând că au instigat la nesupunere şi la subminarea autorităţii statului şi au adus costuri imense pentru economie.

Cîţu a declarat: "Solicit Procurorului General al Republicii anchetarea tuturor declaraţiilor făcute de conducerea PSD de la începutul declarării stării de urgenţă şi până astăzi. Aceste declaraţii au instigat la nesupunere şi la subminarea autorităţii statului şi au adus costuri imense pentru economie! Aş vrea să vă citesc din Codul penal: «Comunicarea de informaţii false, comunicarea sau răspândirea prin price mijloace de ştiri, date sau informaţii false, ori de documente falsificate, cunoscând caracterul fals al acestora, dacă prin aceasta se pune în pericol securitatea naţională, se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani». Subminarea autorităţii statului, cu costuri pentru economie, face exact acest lucru, pune în pericol securitatea naţională. Şi aş vrea să vă dau un exemplu care a tot fost propagat în spaţiul public de conducerea PSD în ultima perioadă, referitor la banii alocaţi pentru sănătate. În perioada 2014 şi la programul actualizat în 2020, în 2020 bugetul pentru capitolul «Sănătate» reprezintă 5,33% din PIB. Este cea mai mare sumă alocată acestui capitol din 2014 şi până astăzi, relativ la 4,82% în 2019, 4,44% în 2018 sau 4% în 2017. Este doar un exemplu! Nu mai spun de declaraţiile conducerii PSD de anul trecut, care spuneau că singura problemă din sistemul de sănătate o reprezintă calitatea umană".

Opinia Cititorului ( 8 )

  1. Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a explicat vineri de ce România este pe locul doi în U.E. la numărul de morți cu coronavirus, deși alte țări au un număr de infectări mai mare decât cel raportat de noi: țara noastră îngroașă numărul deceselor cu Covid înregistrându-i și pe cei care au fost răpuși de alte boli, dar care fuseseră testați pozitiv la SARS-CoV-2.

    „Mortalitatea este dată de cazurile grave, cazurile cu comorbidități, după o îndelungă, să spunem, suferință și luptă cu boala în terapiile intensive. Există patologii concomitente, există patologii decompensate în aceste șapte luni și există în același timp și resurse limitate în această boală. Discutăm de o mortalitate efectivă dată SARS-CoV-2, dar există și o mortalitate dată de decompensările acestor boli cronice. Dacă v-ați uitat în raportările noastre, sunt tocmai aceste decompensări ale bolilor cronice, care se află în tratament cronic de o perioadă îndelungată sau unii dintre ei, să spunem, în ultima perioadă chiar nu au mai verificat aceste boli”, a declarat Nelu Tătaru, vineri, în timpul unei vizite în Iași, potrivit Agerpres.

    Noroc că românii sunt o populație de mămăligi. Că altfel tu și cu ai tăi ești primul care ar trebui pedepsit pentru " comunicarea sau răspândirea prin price mijloace de ştiri, date sau informaţii false". 

    multa lume a remarcat aceasta nebunie de a prezenta esecul drept succes , dar sint asa de nesimtiti , ( au sigur promisiunea ca le vor castiga sts iarasi alegerile )incat nu le pasa .

    Aces Florin Citzu este profesional, o catastrofa. Nu stie decat sa se imprumute...

    1. florin citu?????CATASTROFA e putin spus,evident acest,,cuvintator,, este,cu fiecare zi care trece,unREAL PERICOL PENTRU SIGURANTA N uriaseleATIONALA.ramine de neinteles cum acest functionaras penibil mai este lasat sa amaneteze in continuare viitorul acestei natiuni inca rea tolerante.organele abilitate ar trebui ca sa mon itorizeze cu maxima celeritate cum,in ce scopuri si cu ce destinatii concrete s-au ascuns si se ascund uriasele imprumuturi angajate de acesta impreuna cu grupul organizat care il sprijina.

      Nu va inpacientati p entru prezent, adevarata catastrofa se va produce in 2021 cand preaanteleptul presedinte va consimti ca tot CATU sa gestioneze finantele tarii.el,pentru ca altii nu sunt obiedienti si chiori ca el,atunci singua nostra sansa ramane mulpreafericitul Daniel. vom iesi cu prapuri si ne vom ruga.Romanii au mai trecut prin astfel de timpuri,Ne-au ajutat prietenii,turci unguri rusi etc acum vom primi ajutor de la americani.Fiul viitorului presedinte stie sa faca afaceri in tarile estice,Viitorul este al nostru.Traiasca........

    Cresterea rapida a datoriei externe prin imprumuturi va duce ia o presiune extrema pentru vanzarea de active de la societatile de stat profitabile conform ultimei Ordonante de urgenta emisa de curand. Aceste vor ramane doar cu denumirile si actele fara valoare. Asa ca nu trebuie sa ne alarmam?????

    Cosea asta mai da si el barabule pe jos din cosarca.... are probleme cu Citu ca doar trebuie sa fie cineva destept din PSD sa-l atace.

    Sa-ti stea in git bah Cosea cina cea de taina cu taica Iliescu - KGB auzitu-m-ai ? 

    Gelu Diaconu și Cosea? Mai lipsește discotecarul din peisaj.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay

Curs valutar BNR

19 Ian. 2021
Euro (EUR)Euro4.8742
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0186
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5297
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4736
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.3750

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

The Diplomat-Bucharest Awards Gala 2021
Video

ENGLISH SECTION

more articles

Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro