Întărirea Flancului Estic al NATO - prioritatea statelor membre ale Formatului B9

Întărirea poziţiei de descurajare a oricărei tip de agresiune a Federaţiei Ruse pe Flancul Estic al NATO, continuarea sprijinirii Ucrainei şi alocarea unui procent mai mare din Produsul Intern Brut pentru cheltuielile militare, au fost temele principale ale Summitul B9, care a avut loc ieri la Riga, în Letonia, şi unde statele membre au stabilit poziţia lor comună pentru Summitul NATO care va avea loc la Washington la începutul lunii iulie.

În deschiderea Summitului B9, Edgars Rinkevics, preşedintele Letoniei, a arătat că este necesar ca statele membre de pe Flancul Estic al NATO să colaboreze pentru a răspunde eficient şi la timp atacurilor hibride din partea Federaţiei Ruse, atacuri care s-au înmulţit în ultima perioadă. El a afirmat că e nevoie de o coordonare a tuturor activităţilor în domeniul securităţii, al apărării şi de continuarea sprijinirii Ucrainei deoarece o victorie a acesteia este foarte importantă pentru securitatea europeană, pentru securitatea globală şi pentru securitatea fiecărui stat membru al Formatului Bucureşti 9 (B9).

La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, invitat de onoare la Summitul B9, la care au participat pentru prima dată şi reprezentanţii Finlandei şi Suediei (noile state membre ale NATO), a declarat: "Platforma B9 este una care abordează provocările comune de securitate şi consolidarea flancului estic al NATO. Iar acum platform B9 devine mai important prin participarea la ea a Finlandei şi Suediei, noi membri cu drepturi depline ai Alianţei. Toate statele member B9 joacă un rol cheie în consolidarea poziţiei de descurajare şi apărare pe Flancul estic. Ţările B9 găzduiesc grupurile de luptă ale NATO şi contribuie la apărarea noastră colectivă. La Summitul NATO de la Washington vor fi luate decizii importante cu privire la modul în care să ne consolidăm în continuare poziţia privind descurajarea şi apărarea şi cum să continuăm să creştem alocările privind cheltuielile pentru apărare. Apoi, Ucraina are nevoie de sprijin pe termen lung, de predictibilitate, responsabilitate. Prin urmare, mă aştept ca liderii NATO, când se vor întâlni în iulie, să fie de acord că NATO ar trebui să conducă efortul de coordonare a asistenţei şi instruirii oferite în materie de securitate şi, de asemenea, să convină asupra unui angajament financiar pe termen lung faţă de Ucraina".

Saecretarul General al NATO a arătat că alianţa va intensifica producţia în industria de apărare prin realizarea unor proiecte comune între statele membre, menite să reducă costurile şi să crească interoperabilitatea.

• Andrzey Duda: "Forţele armate ale Belarusului nu sunt altceva decât un braţ al armatei ruse"

Jens Stoltenberg a precizat: "NATO este pregătită să protejeze toţi aliaţii şi în ultimii ani am implementat cele mai mari întăriri ale apărării noastre colective, cu o pregătire mai mare a trupelor noastre, cu grupuri de luptă în partea de est a Alianţei. Deci, să nu existe nicio îndoială, NATO este aici pentru a apăra şi proteja toţi Aliaţii. Şi aceasta este modalitatea de a preveni un atac: descurajarea credibilă, apărarea colectivă puternică sunt importante pentru NATO, nu pentru că vrem să provocăm un conflict, ci pentru că vrem să prevenim un conflict, vrem să prevenim un atac armat asupra unui aliat, iar misiunea noastră este de a păstra pacea prin furnizarea unei poziţii de descurajare credibilă în orice stadiu. Articolul 5 din Tratatul NATO este o obligaţie legală pentru Aliaţi. Nu este necesară nicio decizie unanimă. De asemenea, este important să amintim că avem planuri în vigoare şi forţe disponibile. De aceea să nu existe nicio îndoială: NATO este pregătită şi gata să apere toţi Aliaţii. În ultimii ani, am implementat cea mai mare întărire a apărării noastre colective doar pentru a ne asigura că suntem capabili să facem exact asta".

Unul dintre cei doi iniţiatori ai Formatului B9, preşedintele polonez Andrzey Duda a menţionat că NATO este garantul vital pentru securitatea şui stabilitatea Flancului Estic, iar B9 este vocea NATO în această zonă.

Andrzey Duda a spus: "Rusia este pregătită să folosească toate forţele şi echipamentele militare pentru a-şi atinge obiectivele imperialiste. Flancul Estic se află astăzi într-o situaţie specială în privinţa apărării frontierelor de potenţialele agresiuni la adresa statelor membre NATO. Frontierea estică a NATO este cea mai ameninţată, mai ales din Belarus, unde regimul politic este total aservit Moscovei. Forţele armate ale Belarusului nu sunt altceva decât un braţ al armatei ruse şi primesc ordine direct de la Kremlin. De aceea, priorităţile-cheie ale B9 pentru Summitul NATO de la Washington sunt întărirea descurajării şi apărării prin mărirea numărului capabilităţilor militare din Flacul Estic, realizarea unei conectivităţi facile cu Ucraina şi revizuirea poziţiei NATO faţă de o colaborare ulterioară cu Rusia. Totodată, considerăm că trebuie să creştem contribuţia din PIB privind cheltuielile de apărare la 3%, adică măcar la procentul alocat de statele aliate în timpul războiului rece. Securitatea nu este ieftină. Economia Rusiei este în acest moment una de război şi de aceea este nevoie să cheltuim mai mult pentru noi capabilităţi militare".

Preşedintele Poloniei a mai precizat că statele membre B9 doresc ca la Summitul NATO de la Washington, să fie demarat procesul de aderare al Ucrainei la Alianţă, prin invitaţia de aderare.

"Trebuie să facem acest lucru pentru a le oferi cetăţenilor ucraineni o certitudine că vor face parte din lumea noastră şi că la finalul războiului nu vor să aştepte să le deschidem uşa NATO", a declarat Andrzej Duda.

• Klaus Iohannis convoacă CSAT

Celălalt iniţiator al Formatului B9, preşedintele Klaus Iohannis a spus că este nevoie de îmbunătăţirea securităţii pe Flancul Estic al NATO, mai ales în regiunea Mării Negre, deoarece consolidarea acesteia va duce la asigurarea deplină a securităţii regionale şi euroatlantice pentru cele 32 de state membre.

Klaus Iohannis a precizat: "Pentru noi este extrem de important ca postura de descurajare să fie puternică şi capacitatea de apărare să fie totală. Este o chestiune pe care, sigur, am spus-o de fiecare dată, şi o voi spune în continuare, fiindcă acesta este lucrul cel mai important. Românii vor să fie apăraţi şi românii sunt apăraţi de NATO. (...) Am avut câteva abordări mai specifice şi am constatat că am fost singurul care a menţionat aceste chestiuni, de data aceasta, şi anume sprijinul pentru Moldova, pentru Republica Moldova. Este partenerul NATO cel mai puternic afectat de acest război din Ucraina, prin numărul mare de refugiaţi, prin atacurile hibride şi am subliniat foarte clar că trebuie să ajutăm Moldova pentru că este un partener pe care îl dorim de partea noastră. De asemenea, am subliniat şi chiar am detaliat un pic cât de importantă este zona Mării Negre. Acest război se poartă în zona Mării Negre, în nicio altă parte din lume. Aici este războiul. De aceea este extrem de important ca să înţeleagă toată lumea: zona Mării Negre este vitală pentru securitatea întregului spaţiu euroatlantic".

În cadrul conferinţei de presă ce a urmat Summitului B9, preşedintele Klaus Iohannis a vorbit şi despre sistemul Patriot pe care preşedintele american Joe Biden l-a solicitat de la România pentru Ucraina.

"Problema este de actualitate, cu siguranţă, şi eu voi convoca o şedinţă a CSAT pentru săptămâna viitoare, joi, şedinţă unde probabil se va discuta şi această chestiune", a spus Klaus Iohannis.

De altfel, potrivit unui comunicat de presă emis ieri după-amiază de Administraţia Prezidenţială, Klaus Iohannis a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), pentru joi, 20 iunie, la ora 13. Pe ordinea de zi a şedinţei care va avea loc la Palatul Cotroceni se vor afla următoarele teme: obiectivele României pentru Summitul NATO din iulie 2024; forţele şi mijloacele Armatei României ce pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2025; stadiul şi perspectivele conflictului din Ucraina în urma agresiunii ilegale şi nejustificate a Federaţiei Ruse. Implicaţii pentru România; analiza privind posibilitatea transferului unui sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare Patriot către Forţele Armate ale Ucrainei; avizarea solicitărilor pentru obţinerea autorizării de utilizare a echipamentelor de infrastructură 5G, depuse de către două companii.