MĂSURILE FISCAL-BUGETARE VALABILE DIN 1 IANUARIE 2022Guvernul Ciucă dă astăzi undă verde "Ordonanţei trenuleţ"

M.G.
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 17 decembrie 2021

Guvernul Ciucă dă astăzi undă verde "Ordonanţei trenuleţ"

Actualizare - Ordonanţa-trenuleţ, modificată: Profesorii vor primi măriri de salarii, la fel ca angajaţii din sănătate. Nu mai scade pragul la microîntreprinderi. TVA 5% pentru energia termică - 5 luni. TVA redusă la apartamente sub 140.000 euro

Ministerul Finanţelor a decis modificarea proiectului ordonanţei-trenuleţ, scrie hotnews.ro. Pragul la microîntreprinderi nu mai scade, a dispărut din noua variantă. Era vorba de fapt despre o impozitare retroactivă.

Una dintre primele modificări care sare în vedere este legată de salariile pentru personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ.

Astfel începând cu data de 1 ianuarie 2022, salariile de bază se majorează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare pentru anul 2022 şi cele din luna decembrie 2021.

În varianta iniţială se îngheţau, la fel ca toate salariile bugetarilor, cu excepţia celor din sănătate.

În continuare, pentru personalul care ocupă funcţiile prevăzute în anexa nr. II "Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Sănătate şi asistenţă socială", începând cu data de 1 ianuarie 2022 salariile de bază se majorează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2021.

În rest, pentru ceilalţi bugetari salariile sunt îngheţate.

---

Guvernul Ciucă va adopta astăzi aşa-numita "ordonanţă trenuleţ" cu măsurile fiscal-bugetare ce vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2022. Printre aceste măsuri se numără lărgirea bazei de impozitare a IMM-urilor prin scăderea plafonului la 500.000 de euro, amânarea cu un an a intrării în vigoare a pensiilor speciale pentru primari, scăderea TVA pentru energia termică, modificarea prevederilor ce vizează salariul minim, reintroducerea voucherelor de vacanţă în sistemul bugetar sau eliminarea scutirii de la plata CASS pentru pensiile mai mari de 4.000 de lei - aici se impozitează suma peste acest prag. Ordonanţa include şi alte măsuri de politică fiscală şi de sprijin pentru populaţie.

Nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă arată că traiectoria de ajustare asumată în faţa partenerilor europeni de ţara noastră prin intermediul Programului de convergenţă 2021- 2024 prevede ca deficitul bugetar (în termeni ESA) să nu depăşească 8% din PIB în 2021, 6,2% din PIB în 2022 şi respectiv 4,4% din PIB în 2023. "În acest context se impune adoptarea de măsuri care să limiteze cheltuielile permanente, întrucât majorarea acestora creează premisele unui dezechilibru bugetar, cu consecinţe negative asupra performanţelor fiscale şi externe ale României. Astfel, în vederea elaborării bugetului pe anul 2022 este necesară aprobarea unor reglementări care să stea la baza stabilirii cheltuielilor bugetare pentru 2022", potrivit notei de fundamentare.

Analiştii consultaţi de ziarul BURSA consideră că anul viitor va fi unul dificil în ceea ce priveşte menţinerea în deficitul bugetar asumat de 6,2% şi că pare să existe o prudenţă în ceea ce priveşte majorarea cheltuielilor bugetare.

Potrivit analiştilor, guvernul a operat majorări de venituri acolo unde a fost nevoie, mai precis la veniturile mici şi cele fixe afectate de inflaţie, îngheţând însă şi alte tipuri de cheltuieli precum cele de personal şi reintroducând plata CASS la pensiile de peste 4.000 de lei. Datoria publică va continua însă să crească în anul viitor şi cei ce vor urma în condiţiile în care costurile de finanţare vor rămâne pentru o anumită perioadă de timp la un nivel ridicat.

Măsură din OUG: salariul minim să fie acordat doar pentru 24 de luni

Pentru anul 2022, prin Hotărârea Guvernului nr. 1071/2021, s-a aprobat majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată de la 2.300 lei la 2.550 lei, respectiv cu 10,9%. OUG va impune o prevedere ca salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată să poată fi aplicat pentru un salariat pentru o perioadă de maxim 24 de luni, de la momentul încheierii contractului individual de muncă.

După expirarea perioadei respective, timp în care salariatul va fi calificat sau nu, acesta va fi încadrat cu un salariu de bază mai mare decât salariul minim. Prevederile se aplică şi pentru salariatul încadrat cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care are deja încheiat un contract individual de muncă cu o durată de peste 24 de luni. Astfel, angajaţilor cu contracte pe salariu minim mai vechi de 2 ani le vor fi acordate majorări salariale.

O altă măsură importantă este scăderea pragului la microîntreprinderi. Acestea devin plătitoare de impozit pe profit ca urmare a reducerii plafonului privind nivelul veniturilor realizate, de la 1.000.000 euro la 500.000 euro. Microîntreprinderile vor trebui să comunice organelor fiscale competente ieşirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor până la data de 31 martie inclusiv a anului fiscal 2022. Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 500.000 euro, aceasta datorează impozit pe profit, începând cu trimestrul în care s-a depăşit această limită.

TVA pentru energia termică (atât pentru populaţie, cât şi pentru şcoli şi spitale şi alte instituţii publice) şi pentru apartamentele de până la 140.000 de euro (o singură locuinţă) va fi redus la 5% de la 1 ianuarie 2022.

La energie termică se propune intrarea în vigoare mai devreme a măsurii, respectiv de la 1 ianuarie 2022 şi extinderea sferei de aplicare prin includerea, pe lângă populaţie, şi a altor categorii de consumatori cu un grad de suportabilitate redus. În acelaşi timp, având în vedere impactul bugetar al introducerii cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea de energie termică, este necesară limitarea aplicării, doar la sezonul rece, respectiv pentru perioada de 5 luni cuprinsă între data de 1 noiembrie a anului curent şi data de 31 martie a anului următor.

La locuinţe se reglementează posibilitatea achiziţionării cu cota redusă de TVA de 5%, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice a unei singure locuinţe a cărei valoare depăşeşte suma de 450.000 lei, dar nu depăşeşte suma de 700.000 lei, exclusiv TVA, reprezentând echivalentul în lei a aproximativ 140.000 euro.

Cota redusă se aplică numai în cazul locuinţelor care în momentul vânzării pot fi locuite ca atare. În plus, se aplică pentru locuinţele de maxim 120 metri pătraţi.

Totodată, potrivit notei de fundamentare, este necesară instituirea unei pârghii de control, prin introducerea unui Registru în care se înscriu toate tranzacţiile cu locuinţe care beneficiază de cota redusă, indiferent de valoare.

Pe baza acestui registru se verifică îndeplinirea condiţiei referitoare la achiziţionarea cu cota redusă de TVA de 5% a unei singure locuinţe a cărei valoare depăşeşte suma de 450.000 lei, dar nu depăşeşte suma de 700.000 lei, exclusiv TVA.

OUG prevede îngheţarea indemnizaţiilor demnitarilor, a pensiilor speciale, precum şi a sporurilor bugetarilor

OUG mai prevede îngheţarea indemnizaţiilor demnitarilor (inclusiv parlamentari), a pensiilor speciale, precum şi a sporurilor bugetarilor. De asemenea, prin OUG pensiile speciale pentru primari se prorogă cu încă un an, iar pensiile speciale nu vor fi actualizate cu rata medie anuală a inflaţiei.

Doar pentru anumite categorii de personal plătit din fonduri publice se majorează salariile, cu o pătrime din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022 şi cele din luna decembrie 2021. Este vorba de categorii de personal din sistemul de sănătate, sistemul de învăţământ (profesori, personal didactic auxiliar), poliţişti şi militari.

Munca suplimentară va fi recompensată cu timp liber corespunzător pentru bugetari (excepţie fac personalul militar, poliţiştii, poliţiştii de penitenciare şi personalul civil din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională).

După cum notează hotnews.ro, legat de această excepţie, apar câteva noutăţi: munca suplimentară prestată în anul 2022 peste programul normal de lucru, care nu se poate compensa cu timp liber corespunzător se plăteşte cu o majorare de 75% din solda de funcţie/salariul de funcţie cuvenit(ă), proporţional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiţii. Plata majorării se efectuează în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în următoarele 60 de zile după prestarea muncii suplimentare. Se efectuează astfel încât să se încadreze în limita de 3% din suma soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comandă/salariilor de comandă, la nivelul ordonatorului principal de credite. Prin excepţie, în cazul poliţiştilor de penitenciare, limita de 3% se stabileşte la nivelul bugetului centralizat al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

O altă excepţie este şi pentru personalul din structurile de specialitate ale INSP şi ale direcţiilor de sănătate publică judeţene şi/sau a municipiului Bucureşti prin asigurarea serviciului de permanenţă în regim de 24/7, prin serviciul de gardă sau chemări de la domiciliu, după caz, respectiv de către personalul din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi/sau a municipiului Bucureşti prin personalul propriu sau prin personal delegat/detaşat din cadrul altor unităţi sanitare, care realizează triajul epidemiologic din punctele de trecere a frontierei.

Timpul suplimentar se plăteşte conform legii cadru, adică un spor de 75% din salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate.

Vouchere de vacanţă pentru anul 2022

Biletele de valoare (voucherele de vacanţă, tichetele sociale pentru sprijin educaţional şi tichetele sociale pentru mese calde) vor fi emise exclusiv pe suport electronic.

Practic, vor fi abrogate dispoziţiile privind emiterea biletelor de valoare pe suport hârtie.

Biletele de valoare pe suport hârtie, emise până la data de 31 ianuarie 2022, îşi menţin valabilitatea până la expirarea datei de valabilitate înscrise pe acestea.

Începând cu data de 1 februarie 2022, autorizaţiile de funcţionare ca unităţi emitente de bilete de valoare pe suport hârtie îşi pierd valabilitatea, urmând ca aceste unităţi să rămână responsabile atât faţă de unităţile care acceptă bilete de valoare, cât şi faţă de angajatorii cu care au încheiat contracte, astfel fiind asigurată respectarea tuturor obligaţiilor ce decurg din contractele încheiate în cazul biletelor de valoare pe suport hârtie aflate în termenul de valabilitate.

OUG instituie stopajul la sursă pentru contribuţiile pentru angajaţi

Totodată, OUG instituie stopajul la sursă pentru contribuţiile pentru angajaţi - dacă patronii sau şefii de instituţii găsiţi cu nereguli în urma controalelor nu plătesc aceste contribuţii datorate angajaţilor în termen de 60 de zile atunci riscă deschiderea unui dosar penal.

Astfel, plătitorii de venituri cu regim de reţinere la sursă a impozitelor vor avea obligaţia să depună o declaraţie privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal competent, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat, cu excepţia plătitorilor de venituri din salarii şi asimilate salariilor, plătitorilor de venituri din pensii, plătitorilor de venituri din drepturi de proprietate intelectuală, plătitorilor de venituri în baza contractelor de activitate sportivă, venituri din arendă sau din asocieri cu persoane juridice, aceştia având obligaţia depunerii Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate.

Proiectul mai prevede reincriminarea unor fapte de evaziune fiscală.

Conform notei de fundamentare, necesitatea unei astfel de propuneri legislative se canalizează pe aspectul reincriminării faptei constând în reţinerea şi neplata şi incriminarea faptelor de încasare şi neplată ori, după caz, nereţinerea sau neîncasarea impozitelor şi/sau a contribuţiilor cu reţinere la sursă, cu consecinţa unei mai bune colectări a acestor sume la bugetul de stat, în condiţiile în care astfel de pedepse descurajează săvarşirea de noi infracţiuni.

Se introduc măsuri de combatere a evaziunii fiscale, precum factura electronică.

Proiectul prevede astfel instituirea unor măsuri urgente pentru întărirea capacităţii de urmărire şi colectare a sumelor datorate bugetului de stat pentru livrările de produse cu risc fiscal ridicat, prin transmiterea facturilor în sistemul RO e-Factura, prin derogare de la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2021.

Furnizorii pot, în perioada 1 aprilie - 30 iunie 2022, să transmită facturile emise în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura, indiferent dacă destinatarii sunt sau nu înregistraţi în Registrul RO e-Factura.

Furnizorii sunt obligaţi, începând cu data de 1 iulie 2022, să transmită facturile emise în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura, indiferent dacă destinatarii sunt sau nu înregistraţi în Registrul RO e-Factura.

Ordinul ANAF va trebui emis in 30 de zile de la publicarea ordonanţe în Monitorul Oficial.

Totodată, punctul de amendă se îngheaţă la 145 de lei.

De asemenea, după cum notează hotnews.ro, se suspendă în continuare pentru întreg anul 2022 facilitatea celor 1.500 lei pentru creşă sau grădiniţă. Pe perioada suspendării, în cazul cheltuielilor pentru funcţionarea creşelor/grădiniţelor aflate în administrarea contribuabililor se stabileşte continuarea regimului fiscal aplicabil şi pe perioada suspendării reglementate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2021, respectiv de cheltuieli sociale deductibile la calculul rezultatului fiscal, în limita de 5% aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii.

Se propune crearea unui sistem informatic numit e-Transport, prin intermediul căruia, contribuabilii să declare anticipat deplasarea bunurilor deţinute dintr-o locaţie în alta, ocazie cu care sistemul va genera o cheie de control (un număr unic) ce va fi preluată pe documentele de transport, astfel că, în momentul verificărilor efectate de organele abilitate pe căile de transport să se poată verifica declararea transportului în e-Transport.

Prin acesta, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală va monitoriza transporturile de bunuri pe teritoriul naţional prin intermediul sistemului informatic pus la dispoziţie de către Centrul Naţional de Informaţii Financiare.

Procedura de aplicare se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor care se emite în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei Ordonanţe de Urgenţă.

Instituirea sistemului de monitorizare a transporturilor de bunuri pe teritoriul naţional va fi completată în anul 2023 prin Sistemului informatic de monitorizare a tranzacţiilor intracomunitare de bunuri (SIMTIC), implementat prin fonduri europene, sistem fundamentat pe un concept nou bazat pe: implementarea unei notificări anticipate tranzacţiei efectuate de către contribuabil, existenţa unui sistem de camere de luat vederi amplasate în punctele de frontieră rutieră, colectarea şi utilizarea datelor de la cântarele CNAIR.

6% din PIB pentru educaţie nu se aplică nici în 2022

Conform proiectului, nici în 2022 educaţia nu va primi 6% din PIB. Practic, articolul 8 din Legea educaţiei se aplică din 2023, fiind efectuată o prorogare.

Articolul cu pricina, care după cum arată hotnews.ro tot este prorogat în fiecare an, spune: Pentru finanţarea educaţiei naţionale se alocă anual din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unităţile şi instituţiile de învăţământ pot obţine şi utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare ştiinţifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv.

Legat de educaţie, se prorogă până la finalul anului viitor şi măsura acordării a 500 de euro pentru educaţia permanentă a fiecărui nou-născut.

În perioada 1 ianuarie 2022 - 31 decembrie 2022 se suspendă aplicarea prevederilor Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi elevii din învăţământul primar de stat.

Totodată, aplicarea impozitului pe monopolul natural din sectorul energiei electrice şi al gazului natural se prorogă până la 31 decembrie 2025.

Preşedintele Klaus Iohannis: "Guvernul se mişcă foarte bine până acum. Trebuie respectat cadrul macro la care ne-am angajat şi deficitul bugetar"

Guvernul PNL-PSD-UDMR "se mişcă foarte bine până acum", a declarat ieri preşedintele Klaus Iohannis, întrebat despre măsurile economice propuse de PSD, pe care în trecut le cataloga drept "ţopăială fiscală". El a spus că trebuie făcută o diferenţă între ceea ce se discută în coaliţie şi ceea ce se adoptă şi se pune în practică.

Întrebat de jurnalişti cum vede măsurile fiscale propuse de PSD, precum supraimpozitarea companiilor, Klaus Iohannis, aflat la Bruxelles, a spus că "deocamdată e bine să facem diferenţa" între măsurile care chiar sunt adoptate de guvern şi puse în practică şi discuţiile politice.

"Trebuie să vedem situaţia aşa cum este - o coaliţie între social-democraţi şi liberali şi încearcă să îşi promoveze doctrinele, dar asta nu înseamnă că fiecare le pune în practică alandala", a afirmat Iohannis.

Despre "taxa de solidaritate" propusă de PSD, Klaus Iohannis a spus că suprataxarea marilor companii nu i se pare nici necesară, nici utilă, nici corect şi "fapt este că acum nu se introduce aşa ceva".

"Nu are rost să umflăm o temă care a fost subiect de discuţie în coaliţie, fără să fie aplicată", a spus Iohannis.

Şeful statului a adăugat că în discuţiile cu liderii coaliţiei a subliniat foarte clar că trebuie respectat cadrul macro la care România s-a angajat în faţa partenerilor.

"Trebuie să scădem deficitul, trebuie să facem reforme structurale, trebuie să ne apucăm să facem reformele care sunt stabilite prin PNRR. Atenţie, nu sunt propuse, sunt stabilite. Noi, România, ne-am angajat să facem aceste reforme şi le vom face", a afirmat Iohannis.

Un lucru "bun şi natural", a arătat domnia sa, este că există discuţii în coaliţie şi a susţinut că Guvernul "se mişcă foarte bine".

"Este, pe de altă parte, foarte clar că discuţiile din coaliţie vor continua, dar acesta nu este un lucru rău. Eu cred că este un lucru bun şi natural, mai ciudat mi s-ar părea să fie un partid social-democrat şi un partid liberal şi să nu discute despre aceste lucruri. Trebuie discutate, trebuie clarificate şi până în momentul de faţă impresia mea este că s-a ajuns la concluzii rezonabile şi Guvernul se mişcă până acum foarte bine", a declarat preşedintele Iohannis.

Aurelian Dochia, analist economic: "Această ordonanţă pregăteşte bugetul pentru anul viitor, care va fi unul dificil în ceea ce priveşte menţinerea în ţinta de deficit"

Această ordonanţă pregăteşte bugetul pentru anul viitor, care va fi unul dificil în ceea ce priveşte menţinerea în ţinta de deficit, ne-a precizat analistul economic Aurelian Dochia.

Domnia sa a explicat: "OUG pregăteşte bugetul pentru anul viitor. Am înţeles că zilele următoare urmează să fie pusă în dezbatere publică propunerea de buget şi măsurile acestea, unele dintre ele, au ca efect creşterea cheltuielilor bugetare, altele dimpotrivă, vizează o limitare a cheltuielilor bugetare - toate măsurile de îngheţare a diverselor tipuri de indemnizaţii sunt pentru controlul cheltuielilor bugetare - şi sunt şi câteva care încearcă să mărească veniturile bugetare. S-a promis de mai multe ori că nu vor fi măriri de impozite şi taxe în anul 2022, dar marginal aşa acest lucru se întâmplă pentru că acea propunere de plată de CASS pentru pensiile peste 4.000 de lei e o formă de creştere a impozitării în mod evident. Mai sunt şi alte câteva măsuri care merg în această direcţie fără a fi numite efectiv măsuri de creştere de impozitare. Este însă clar că anul viitor va fi dificil ca guvernul să se încadreze în deficitul pe care l-am promis inclusiv Comisiei Europene, noi avem un angajament de reducere a deficitului bugetar până în 2024 şi trebuie să ajungem sub 3% din produsul intern brut. Evident că anul viitor trebuie să continuăm procesul de reducere a deficitului pe care l-am început încă de anul acesta. Din păcate anul acesta s-ar fi putut face mai mult pentru că am avut o creştere (economică) mai mare decât cea pe care a fost construit bugetul, dar în ciuda acestei creşteri cheltuielile au fost majorate şi din acest motiv rămânem tot pe la 7% deficit la sfârşitul anului".

Costurile de finanţare ale guvernului sunt şi vor rămâne la un nivel ridicat, inclusiv din cauza inflaţiei, a mai spus Aurelian Dochia.

Ieri, Ministerul de Finanţe a publicat datele privind datoria publică la finalul lunii ianuarie care arată o menţinere sub pragul de 50% din PIB, respectiv un nivel de 48,2% din PIB.

Analistul a afirmat: "Nu mai poţi să vinzi obligaţiuni cu 3-4% în condiţiile în care inflaţia este la 8% şi se estimează să crească şi peste această cifră, deci inclusiv acest lucru face ca randamentul diverselor titluri de stat să crească inevitabil. N-aş spune totuşi că România este într-o situaţie critică în momentul acesta mai ales dacă ne uităm la ce nivel a ajuns datoria publică în lume. Noi încă stăm bine, perspectiva s-a schimbat de asemenea destul de mult faţă de acum 10 ani, de la criza trecută. S-a insistat foarte mult atunci pe austeritate, acum inclusiv Fondul Monetar Internaţional este ceva mai relaxat în privinţa datoriilor. Dar asta nu înseamnă că aceste datorii nu reprezintă un risc şi nu ar putea să declanşeze următoarea criză".

Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România: "S-au operat majorări acolo unde era nevoie şi există şi o prudenţă în ceea ce priveşte cheltuielile bugetare"

Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, ne-a precizat că deficitul bugetar din buget este mare, dar există şi măsuri de ţinere sub control a cheltuielilor bugetare. Potrivit acestuia, măsuri de creştere a veniturilor s-au luat acolo unde este nevoie, la veniturile mici şi cele fixe.

Domnia sa spune: "Deficitul este mare, dar s-au luat câteva măsuri de contrabalansare, adică măcar de ţinere sub control a cheltuielilor. Nici în acest an salariile în sectorul public nu au crescut, decât marginal faţă de anul anterior şi vor rămâne la un nivel similar (în 2022). Este adevărat, ele sunt substanţial mai mari decât media din sectorul privat. (...) Am avut inflaţie mare şi încă o să avem, iar inflaţia ridicată afectează veniturile mici şi fixe cum sunt pensiile, salariul minim şi alocaţiile, care au fost mărite în ritm cu inflaţia pentru a se menţine puterea de cumpărare oamenilor care chiar au fost afectaţi de inflaţie. Iarăşi pe partea de pensii speciale s-a pus stop, probabil şi o consecinţă a PNRR care nu mai permite decât un anumit procent din PIB să fie alocat pentru pensii".

Adrian Codirlaşu consideră că acestea sunt măsurile importante din buget, restul fiind mai degrabă punctuale. Potrivit vicepreşedintelui CFA România, cadrul fiscal-bugetar arată o prudenţă a guvernului în a face cheltuieli.

"S-au alocat acolo unde era nevoie de bani, la veniturile fixe şi mici care au fost crescute în ritm cu inflaţia. (...) Era normal să fie redus plafonul de impozitare a microîntreprinderilor", afirmă Adrian Codirlaşu.

Potrivit domniei sale, datoria publică, probabil, va trece anul viitor de pragul de 50% din PIB.

Analistul a declarat: "Noi probabil vom trece de 50% ca nivel al datoriei publice anul viitor şi vom continua să creştem. Însă atenţie, 60% este pragul de intrare în zona euro. Nu avem voie să depăşim acest prag şi într-adevăr, ţările dezvoltate au deficite (şi datorii) mult mai mari dar sunt în acelaşi timp mult mai credibile decât noi care suntem o ţară emergentă. Ţările emergente sunt primele afectate când avem o creştere a cheltuielilor şi a apetenţei guvernului de a se împrumuta - asta deja se vede - şi când creşte aversiunea la risc. Ţările dezvoltate au de asemenea o cu totul altă stabilitate a economiei pe care noi nu o avem.

Şi cum spuneam, se vede: costurile de finanţare ale României au crescut substanţial, acum sunt peste 5% pe scadenţele de la 5 ani în sus".

Presiunea va fi tot de creştere a randamentelor suverane la care se împrumută România în condiţiile în care dobânzile din pieţele dezvoltate vor începe să crească, consideră Codirlaşu.

"Fed a anunţat ieri (miercuri - n.r.) că va reduce din ianuarie mai agresiv lichiditatea pe care o introducea în economie şi că vor fi 3 majorări de rată de dobândă, dacă piaţa muncii o permite, anul viitor. Ceea ce înseamnă că dobânda la dolar va creşte. Dacă creşte dobânda la dolar cresc toate dobânzile. Deci acum practic ne împrumutăm la 5% când dobânzile pe piaţă sunt la minime istorice, iar acele dobânzi care sunt acum la minime istorice nu vor merge decât în sus de acum încolo. Va rămâne presiune de creştere pe costurile de finanţare ale României", a conchis vicepreşedintele CFA România.

Conform hotnews.ro, cumulat, impactul bugetar al măsurilor din "Ordonanţa-trenuleţ" este unul pozitiv, de aproape 88 miliarde lei. Aici este vorba atât de reduceri prin îngheţarea anumitor cheltuieli, precum şi bani în plus prin venituri suplimentare.

Opinia Cititorului ( 8 )

  1. In mare mi se par bune masurile, mai putin subfinantarea educatiei.

    Dar unde e impozitarea progresiva?  

    1. Nu te deranjează mai mult pensiile speciale și bugetarii care taie frunze la câini? Impozitarea progresivă înseamnă să iei bani mai mulți de la cel care muncește mai mult și să dai la speciali și la puhoiul de bugetari; azi am aflat că o primărie cu două mii de locuitori are 85 de angajați.

      Nu te chinui sa ii explici lui Jiji, atata poate atata spune. Impozitarea progresiva e buna in opinia lui..... cel mai important lucru e sa iei cat mai mult de la cei care muncesc si se zbat si sa dai la cei ce stau degeaba. Gandire revolutionara si evolutionara....Mai bine sa plece toti cei pregatiti afara sa lucreze prin Londra si Paris de ce sa ii tinem aici...

    de ce ii zice asa, nu am inteles? .... "ordonanta-trenulet"

    ce inseamna sau care e contextul ?  

    1. Simplu.E un tren mai mic !!!

      Mai multe masuri in aceeasi ordonanta.

    Punctul de amenda inghetat. Este OUG-ul infractorilor.

    Faceți treaba la guvern sau doar trenulețul?

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
BTPay
Electromagnetica
infinitumcosmetics.ro
fabricadeceai.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

27 Mai. 2022
Euro (EUR)Euro4.9429
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6098
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.8066
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8083
Gram de aur (XAU)Gram de aur275.5597

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro