Negocierile dintre Teheran şi trei ţări europene pe tema dosarului nuclear vor avea loc marţi la Geneva

Iranul va relua marţi, la Geneva, negocierile pe tema programului său nuclear cu Franţa, Regatul Unit şi Germania, trei ţări membre ale acordului încheiat în 2015 cu Teheranul pentru a reglementa activităţile sale nucleare, un document care între timp nu a mai funcţionat, iar acum Teheranul este ameninţat cu reinstituirea sancţiunilor, relatează AFP.

„Acest nou ciclu de negocieri”, după unul precedent desfăşurat în iulie la Istanbul, în Turcia, va avea loc „la nivel de viceminiştri ai afacerilor externe la Geneva”, a anunţat luni televiziunea de stat. Iranul va fi reprezentat de Majid Takht-Ravanchi, potrivit agenţiei Tasnim.

Locul acestor noi negocieri nu fusese precizat până în prezent.

Franţa, Regatul Unit şi Germania, precum şi China, Rusia şi Statele Unite au ajuns în 2015 la un acord cu Iranul care prevedea restricţii importante asupra programului său nuclear în schimbul unei ridicări treptate a sancţiunilor ONU, conform sursei.

Textul a devenit caduc când Washingtonul a decis să se retragă unilateral din tratat în 2018, sub prima preşedinţie a lui Donald Trump. Ca represalii, Teheranul s-a eliberat de anumite angajamente asumate, în special în ceea ce priveşte îmbogăţirea uraniului.

Franţa, Regatul Unit şi Germania ameninţă că vor reinstaura sancţiunile ONU împotriva Iranului dacă nu se va găsi o soluţie negociată până la sfârşitul lunii august. Iranul contestă legitimitatea europenilor de a recurge la această clauză prevăzută în acordul din 2015.

La momentul retragerii americane, Paris, Londra şi Berlin şi-au reafirmat ataşamentul faţă de text, declarând că doresc să continue schimburile comerciale cu Iranul. Astfel, cele trei capitale nu au reinstituit sancţiunile ONU. Însă mecanismul prevăzut de europeni pentru a compensa revenirea sancţiunilor americane a avut dificultăţi în a se concretiza, iar numeroase întreprinderi occidentale au fost nevoite să părăsească Iranul, care se confruntă cu o inflaţie puternică şi o criză economică.

Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Iranul este singura ţară fără arme nucleare care îmbogăţeşte uraniu la un nivel ridicat (60%), cu mult peste limita de 3,67% stabilită prin acordul din 2015. Pentru a fabrica o bombă, îmbogăţirea trebuie să fie de până la 90%, potrivit AIEA.

Ţările occidentale, în frunte cu Statele Unite, şi Israelul, duşmanul jurat al Republicii Islamice, suspectează de mult timp Iranul că doreşte să se doteze cu bomba atomică.

Teheranul neagă cu vehemenţă că ar avea astfel de ambiţii militare, dar insistă asupra dreptului său la energia nucleară pentru scopuri civile.

Avansarea programului nuclear iranian face obiectul numeroaselor speculaţii de la războiul de 12 zile dintre Israel şi Iran din iunie şi de la atacurile americane asupra instalaţiilor nucleare iraniene.