CNSP - O INSTITUŢIE DE STAT CU VIITOR ÎNDOIELNICStrategia şi Prognoza, siluite de Cristian Stănică

George Marinescu
Ziarul BURSA #Politică / 4 mai

Şeful Institutului de Prognoză Cristian Stănică, modelul lui Michelangelo pentru Profetul Isaia din Capela Sixtină. Colaj de MAKE

Şeful Institutului de Prognoză Cristian Stănică, modelul lui Michelangelo pentru Profetul Isaia din Capela Sixtină. Colaj de MAKE

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) reprezintă o instituţie publică menită să redea starea reală a economiei româneşti, pentru ca Guvernul să poată implementa politicile necesare pentru dezvoltarea economiei şi a societăţii româneşti. Din păcate, în ultimii 22 de ani, CNSP a intrat într-un con de umbră din cauza echipelor de conducere neadecvate, care au urmărit doar realizarea interesului partidelor care le-au numit sau realizarea unor interese proprii. După epoca Ion Ghizdeanu (care a condus instituţia în perioada 2000-2019), în care CNSP era angajată trup şi suflet politicilor guvernamentale derulate în funcţie de interesele majorităţii politice, în 18 noiembrie 2019 a fost numit în fruntea instituţiei Nicolae Cristian Stănică, un apropiat al lui Adriean Videanu, căruia i-a fost consilier în perioada în care acesta era vicepremier. Ne-am fi aşteptat de la CNSP, odată cu numirea noii conduceri, să revină la atribuţiile care îi sunt conferite prin lege, la derularea unor proiecte menite să îmbunătăţească metodele de prognozare şi la mai multă transparenţă.

În realitate, noul şef al instituţiei publice a demonstrat că şi-a însuşit modul de lucru al lui Ion Ghizdeanu, prin decizii de neînţeles nici pentru partenerii europeni, dar nici măcar pentru cei din Secretariatul General al Guvernului.

Un astfel de exemplu este sabotarea de către Nicolae Cristian Stănică a unui proiect cu finanţare europeană aprobat de oficialii de la Bruxelles.

Contrar interesului public existent în speţa respectivă, preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză vrea să renunţe la un proiect în valoare de 550.000 euro, câştigat la Comisia Europeană prin schema Instrument de Suport Tehnic. Prin realizarea acestui proiect s-ar implementa în ţara noastră un model de echilibru general care ar ajuta la calibrarea prognozelor economice (model QUEST). Modelul de echilibru general QUEST este folosit de Comisia Europeană la prognoza politicilor sale economice, precum şi de state ale Uniunii Europene. Aplicarea lui în România se face ocazional la BNR în echipa de macroeconomişti. Dacă ar fi introdus la CNSP, am avea parte de o acurateţe sporită a prognozelor economice, precum şi de o instruire a angajaţilor instituţiei publice, care nu au mai beneficiat de aşa ceva, pe baza unui proiect cu finanţare nerambursabilă, de peste 8 ani.

Deşi adresele care au însoţit transmiterea proiectului la Comisia Europeană, prin Secretariatul General al Guvernului, au fost semnate chiar de Cristian Stănică, odată ce acesta a fost aprobat prin DG Reform preşedintele CNSP s-a răzgândit şi nu mai doreşte implementarea şi finalizarea acestuia, aşa cum reiese din cores­pondenţa purtată de el cu oficialii europeni, corespondenţă care a intrat în posesia ziarului BURSA.

Astfel, în 1 februarie 2022, preşedintele Cristian Stănică a trimis un e-mail către oficialii de la Bruxelles, referitor la proiectul "Consolidarea capacităţilor de analiză şi prognoză macroeconomică în România", în care arată că, datorită faptului că în 25 ianuarie ţara noastră a fost invitată să înceapă negocierile de aderare la OCDE, CNSP doreşte continuarea colaborării cu OCDE pentru încă un ciclu de 2 ani pentru elaborarea unui nou studiu economic. "Prin urmare, în această etapă dorim să sugerăm că OCDE este cel mai potrivit consultant pentru Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză pentru a oferi asistenţă tehnică, mai ales că următorul Studiu Economic va include analiza impactului PNRR asupra economiei româneşti. În plus, pentru noi este de o importanţă deosebită să avem instrumentele adecvate pentru a ne armoniza mai bine previziunile cu cele ale instituţiilor internaţionale (de exemplu: OCDE, COM etc.). Asistenţa tehnică poate fi de mare ajutor în efectuarea analizei politicilor publice (de exemplu, solicitări de la Ministerul Finanţelor). Un alt aspect de discutat este în ce măsură putem modifica Nota conceptuală transmisă nouă şi cum ne putem readapta cerinţele în ceea ce priveşte nevoile de asistenţă tehnică la nivelul nostru instituţional", scria preşedintele CNSP în mail-ul adresat funcţionarilor DG Reform.

800.000 de euro daţi către OCDE din bugetul statului, în loc de 550.000 euro primiţi de la Comisia Europeană

Ce nu precizează Cristian Stănică în mesajul adresat DG Reform este că respectiva colaborare cu OCDE se face pe banii bugetului de stat - 800.000 euro plătiţi în două tranşe în perioada 2022-2023 -, în loc să realizeze un proiect de 550.000 euro finanţat integral din fondurile europene.

Din corespondenţa respectivă, rezultă fără echivoc că preşedintele CNSP pune condiţii ce contravin schemei de finanţare TSI şi care sunt inacceptabile pentru DG Reform. Cristian Stănică pune în discuţie chiar şi "nota conceptuală" care descrie fazele proiectului, care în optica domniei sale ar trebui modificată pentru a fi "readaptată" conform cerinţelor, deşi deocamdată nu se ştie care sunt acestea.

Asistenţa tehnică din partea OCDE pe care o invocă preşedintele CNSP nu are nicio legătură cu obiectivele proiectului atribuit de Comisia Europeană prin DG Reform. OCDE realizează o evaluare a economiei româneşti în perioada 2022-2024, aşa cum a făcut şi în perioada 2017 - 2021, pe banii statului român. Nimic altceva. Nu există niciun document oficial din care să reiasă că OCDE furnizează Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză asistenţă tehnică pentru dezvoltarea capacităţii instituţionale a CNSP.

Dacă proiectul aprobat iniţial de DG Reform va fi respins în urma condiţiilor ridicate de preşedintele CNSP, este posibil ca imaginea instituţiei publice din ţara noastră să fie compromisă o bună perioadă de timp în faţa Comisiei Europene.

Softul Băncii Mondiale pentru prognozarea cheltuielilor cu sistemul public de pensii, neinteresant pentru preşedintele CNSP

O altă decizie stranie luată de Cristian Stănică este renunţarea CNSP la un soft al Băncii Mondiale care permite prognoza cheltuielilor publice în sistemul public de pensii şi implicit instruirea personalului angajat al Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză. Este vorba despre softul

"Modeling Pension Reform: The World Bank's Pension Reform Options Simulation Toolkit", care permite prognoza pe termen lung a sistemului public de pensii - în privinţa cheltuielilor, pensiilor şi sustenabilităţii fiscale.

Mai mult, preşedintele CNSP l-a forţat practic pe singurul angajat specializat să folosească acest soft să plece la Casa Naţională de Pensii, deoarece a fost lipsit de obiectul muncii.

După decizia lui Stănică de renunţare la softul respectiv, Ministerul Finanţelor Publice a depus un proiect în PNRR împreună cu Casa Naţională de Pensii Publice, în vederea instruirii personalului în utilizarea softului Băncii Mondiale pentru realizarea de prognoze ce vor ajuta la fundamentarea politicilor guvernamentale în domeniul pensiilor publice. Cu toate acestea, utilizarea exclusivă a soft-ului Băncii Mondiale de către Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Muncii - prin Casa Naţională de Pensii - este discutabilă, deoarece ar apărea conflictul de interese prin prisma faptului că ministerele respective fundamentează cheltuielile şi nu ar trebui să se ocupe de prognoza acestora în locul CNSP.

Se pare că acest aspect a fost trecut cu vederea de preşedintele Cristian Stănică, pentru care prognoza reprezintă ceva de care trebuie să se ocupe şi alte instituţii ale statului, nu doar instituţia pe care el o conduce.

Stănică şi dubla indemnizare

Al treilea aspect care ar trebui să ridice semne mari de întrebare premierului Nicolae Ciucă sau ministrului Marian Neacşu - Secretarul General al Guvernului - în legătură cu activitatea depusă de preşedintele CNSP este modul în care Cristian Stănică a retras de la SGG un proiect de ordonanţă de guvern prin care solicita modificarea OG 22/2007 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză. Prin iniţiativa de act normativ, Stănică dorea înfiinţarea în cadrul instituţie pe care o conduce a unui Consiliu Naţional de Productivitate, consiliu care este inclus în Recomandarea 2016/C 349/01 emisă de Consiliului Uniunii Europene în 20 septembrie 2016 privind instituirea de consilii naţionale pentru productivitate. Deoarece un asemenea consiliu nu există în România - ţara noastră fiind singrurul stat din Uniunea Europeană care nu are o asemenea structură - şi întrucât funcţionarea acestei structuri trebuie să fie independentă de orice minister implicat în politici industriale, s-a mers pe ideea înfiinţării sale în cadrul CNSP.

Din verificările efectuate, am constatat că nici guvernul Cîţu, dar nici guvernul Ciucă nu a aprobat proiectul de ordonanţă iniţiat de Stănică, deoarece acesta ar fi fost retras chiar de preşedintele CNSP în urma primirii unei adrese semnate de fostul Secretar General al Guvernului, Horaţiu Gorun. Din analiza documentelor care au intrat în posesia ziarului BURSA reţinem că în proiectul trimis la SGG în 26 iulie 2021 se prevedea:

"(4) Consiliul Naţional de Productivitate este format din 5 membri, numiţi prin decizia prim-ministrului, la propunerea Secretarului General al Guvernului. Preşedintele şi Secretarul general ai Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză sunt, de drept, membri ai Consiliului Naţional de Productivitate.

(5) Conducerea Consiliului Naţional de Productivitate este asigurată de preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, care este şi preşedintele acestuia.

(6) Preşedintele şi membrii Consiliului Naţional de Productivitate beneficiază de o indemnizaţie lunară pentru activitatea desfăşurată în cadrul acestuia, egală cu 75% din indemnizaţia preşedintelui Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză. Indemnizaţia se acordă cu condiţia participării la activitatea Consiliului Naţional pentru Productivitate şi probării acestei participări, prin rapoarte de activitate lunară".

Prin urmare, în textul ordonanţei de guvern nu se consemna doar înfiinţarea Consiliului Naţional de Productivitate, ci şi faptul că şeful CNSP, Cristian Stănică, devine şi preşedinte al noului consiliu şi beneficiază de o indemnizaţie lunară egală cu 75% din indemnizaţia primită de el ca şef al CNSP. Curat-murdar, coane Stănică!

Secretariatul General al Guvernului a analizat proiectul depus de şeful CNSP, a refuzat să îşi însuşească o asemenea bazaconie şi prin adresa nr. 20/18105 din 9 august 2021 a restituit proiectul de ordonanţă, formulând observaţii şi propuneri de fond. Secretariatul General al Guvernului îi solicita în documentul respectiv lui Cristian Stănică să clarifice, din punct de vedere al normelor legale, componenţa Consiliului, precum şi cuantumul indemnizaţiei lunare pentru membrii acestuia.

Urmare a adresei primite de la SGG, preşedintele CNSP a retras proiectul de ordonanţă de guvern pentru înfiinţarea Consiliului Naţional de Productivitate. Practic, din cauza şefului CNSP, în ţara noastră nu există un consiliu naţional de productivitate, deşi toate celelalalte state membre ale Uniunii Europene au o asemenea structură şi comunică cu Comisia Europeană aspecte ce privesc evoluţia productivităţii şi competitivităţii economice.

Menţionăm că neregulile din activitatea CNSP nu au trecut neobservate de SGG. Astfel, în urma unor reclamaţii, SGG a dispus efectuarea unui amplu control la CNSP, control care a durat două luni. Surse din cadrul SGG ne-au transmis că au fost verificate mai multe aspecte, care, dacă se adevereau, erau destul de grave, putând atrage o anumită răspundere legală din partea unor funcţionari din cadrul CNSP.

Am dorit să aflăm care sunt concluziile raportului întocmit de comisia de control şi am trimis în acest sens o solicitare către SGG, dar din păcate, până la ora închiderii ediţiei, nu am primit niciun răspuns din partea instituţiei publice.

Menţionăm că în legătură cu toate aspectele prezentate în acest material, am cerut un punct de vedere preşedintelui Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, căruia i-am trimis, în urmă cu mai bine de zece zile, o solicitare în acest sens, dar nici de la CNSP nu am primit vreun răspuns până la închiderea ediţiei, deşi din informaţiile noastre Cristian Stănică a primit solicitarea ce cuprindea întrebările pe care i le-am adresat.

Nicolae Cristian Stănică este doctor în economie şi a fost cercetător ştiinţific la Institutul de Prognoză Economică al Academiei Române. Actualul preşedinte al CNSP a lucrat în Direcţia Generală de Prognoză Economică din cadrul Ministerului Finanţelor (1998-2000) şi în Ministerul Dezvoltării şi Prognozei (2000-2001), iar în anul 2005 a fost consilier al vicepremierilor Adriean Videanu şi Gheorghe Seculici. A fost apoi, până în anul 2012, vicepreşedinte al Institutului Naţional de Statistică, fiind demis de Victor Ponta.

În mai 2015, Agenţia Naţională de Integritate a constatat că Stănică s-a aflat în incompatibilitate, pentru că a deţinut, în perioada 13 noiembrie 2009 - 27 iunie 2012, funcţiile de vicepreşedinte al INS şi membru al Consiliului de Supravegehere al Fondului Român de Contragarantare SA, fiindu-i interzis timp de trei ani să mai ocupe o funcţie publică.

Cristian Stănică a fost numit, în 18 noiembrie 2019, la conducerea Comisiei Naţionale pentru Strategie şi Prognoză, după ce premierul Ludovic Orban l-a demis pe Ion Ghizdeanu, şef al instuţiei încă din anul 2000, unul dintre cei mai obedienţi înalţi funcţionari, indiferent de regimul politic.

Opinia Cititorului ( 4 )

  1. O marioneta, probabil cu radacini politico-securiste ca toti cei care ajung in functii in statul Roman. Ca sa fie tacamul complet si sa nu faca nota discordanta ar trebui sa fie si mediocru, umil si servil. Cam asta e profilul omului promovat In functii in Romania. Sa nu uitam relatia de vasalitate a lui Ghizdeanu cu Valcov.

    1. Ca tot am ajuns la capitolul institutiile statului si functionarii publici:

      Mai mulți români, printre care și funcționari publici, și-au achiziționat proprietăți în emiratul arab, însă nu le-au menționat atunci când au completat declarații de avere. Jurnaliștii de la E24, o agenție norvegiană, au demarat o investigație, alături de mai multe publicații, precum OCCRP, la care este afiliata și Rise Project. 

      Aceștia au analizat mai multe date oferite de către Centrul pentru Studii Avansate de Apărare, care este un ONG din Washington și se ocupă cu cercetarea criminalității și conflictelor internaționale. 

      Potrivit datelor, peste 800.000 de proprietăți sunt deținute de persoane fizice și companii, iar o mare parte dintre acestea sunt ale rușilor. Cu toate acestea, pe lista respectivă se află și câțiva români. Unii sunt consilieri publici și funcționare publici, care au uitat să menționeze că au proprietăți în Dubai în declarația de avere, așa cum prevede legea. 

      In articol este mentionat și Mario Tănase, un consilier de la Ministerul Economiei. La fel ca și Florin Paul, a omis să menționeze în declarația de avere că deține un apartament de lux în Dubai, în valoare de peste 70.000 de euro. 

      Soția lui Mario Tănase, Luiza Tănase, care a lucrat ca și arhitectă-șefă în Primăria Constanța, a omis, de asemenea, să menționeze proprietatea în declarația de avere. Cei doi nu au oferit un punct de vedere. 

      Eugen Bogatu este unul dintre cei mai influenți vameși din Portul Constanța și are o locuință în Dubai. Soția acestuia deține un apartament care ar costa mai mult de jumătate de milion de dolari în complexul Murjan5, spun jurnaliștii Rise.

      „Aşa, şi? Nu văd despre ce e vorba, de ce v-ar interesa. Nu cred că e cazul să mă întrebaţi lucrurile astea”, a transmis soţia acestuia pentru sursa citată. 

      Actualii conducători sunt preocupați sa promoveze prostia, mediocritatea, imbecilitatea, slugărnicia, găștile de interese care sufoca țara asta. Adică prostii, ticăloșii și slugile care fac bani pentru ei și găștile care ii pun in funcții. Statul roman susține, prin neintervenție oameni de genul celor la care faceți referire și exclude și hărțuiește oamenii profesioniști și de buna credința. Și? Se întâmpla ceva? Nu! Câinii latră, ursul trece.

    Nu cunosc detaliile cu consiliul National de Productivitate, dar va pot informa ca dl Cristian Stanica este unul dintre foarte putinii economisti din Romania care si-a dat doctoratul pe un model macroeconomic pentru Romania , folosit cu bune rezultate in prognoza.

    conducatorul de doctorat a fost profesorul Emilian Dobrescu. Competenta dlui Cristian Stanica in materie de modele economico matematice la nivel macroeconomic nu poate fi pusa la indoiala. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “Energia 2022”
Apanova
BTPay
Electromagnetica
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

04 Oct. 2022
Euro (EUR)Euro4.9471
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.0130
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0700
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6906
Gram de aur (XAU)Gram de aur275.3715

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

ccib.ro
solarenergy-expo.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro