"Preţurile energiei urmăresc tendinţele pieţei europene şi este greu să nu fie aliniate la acestea"

A consemnat Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Companii #Energie / 26 august

"Preţurile energiei urmăresc tendinţele pieţei europene şi este greu să nu fie aliniate la acestea"

(Interviu cu Gabriel Purice, preşedintele Bursei Române de Mărfuri)

"Aşteptăm modificarea legii energiei şi desfiinţarea monopolului OPCOM pentru a intra şi pe piaţa de energie electrică, inclusiv cu produse futures" "La un moment dat, dacă simţim oportunităţi mari de dezvoltare şi va fi nevoie de o finanţare mai serioasă, cu siguranţă vom lista BRM"

Preţurile energiei au crescut în toată lumea după anul atipic 2020, iar piaţa românească nu se poate decupla de pieţele internationale, ne-a spus Gabriel Purice, preşedintele Bursei Române de Mărfuri (BRM), care a avut amabilitatea să ne acorde un interviu despre bursa pe care o conduce, despre piaţa de energie şi despre planurile BRM pentru următoarea perioadă.

"Problema este că nu există suficientă producţie locală. Producţia nu mai acoperă decât un nivel de 80-85% din consumul naţional", spune Gabriel Purice, care adaugă că producătorii de gaze şi-au redus producţia şi că preţurile la energie electrică sunt la rândul lor influentate de faptul că încă există un producător semnificativ de electricitate pe bază de cărbune, care funcţionează cu un cost ridicat, ceea ce trage şi celelalte preţuri în sus.

Domnia sa ne-a mai spus că BRM aşteaptă modificarea legii energiei pentru eliminarea monopolului bursei de stat în materie de tranzacţionare a energiei electrice şi aprobarea de către ANRE a regulamentelor pentru produsele futures pe care BRM doreşte să le lanseze. Totodată, Gabriel Purice a mai afirmat că, la un moment dat, dacă conducerea societăţii va găsi oportunităţi mari de dezvoltare pentru care va fi necesară o finanţare mai serioasă cu siguranţă BRM va fi listată la bursă.

Reporter: Unde se situează volumele de gaze naturale tranzacţionate în primele şase-şapte luni ale anului pe Bursa Română de Mărfuri (BRM)? În prima jumătate din 2017 de exemplu, un an relativ apropiat pe care am găsit date, în care s-a şi realizat o liberalizare la data de 1 aprilie, a fost 44,24 TWh, la vremea aceea 71% din consumul naţional de gaze naturale.

Gabriel Purice: Variaţiile, mai ales de preţuri, sunt în general datorate atât unor factori conjuncturali de natură economică, cât şi unor neinspirate iniţiative legislative. Dupa cum se ştie, în anul 2019 a intrat pe neaşteptate în vigoare nefasta OUG 114 şi - deşi retrasă între timp - efectele acesteia s-au resimţit până dincolo de iunie 2020, la a doua liberalizare a preţurilor, din cauza contractelor deja încheiate în condiţii anterioare la nivel de an.

Influenţele ordonanţei menţionate au persistat în preţuri chiar până în 2021, iar mărturie stă evoluţia volumelor de gaze naturale tranzacţionate la bursă în ultimii ani. În 2017-2018 s-au vândut şi cumpărat la BRM 65-70 de TWh pe an, ceea ce a însemnat aproximativ 70% din consumul naţional, care se cifrează la 100-110 TWh pe an. În 2019 volumul a scăzut la 36-37 de TWh, apoi în 2020 a revenit şi s-a ridicat la 55-60 de TWh. În acest an estimăm un volum tranzacţionat de 65 de TWh, din care s-au realizat deja tranzacţii de 40 TWh.

De remarcat este faptul ca numărul mediu de participanţi activi pe piaţa angro este constant, în jur de 80. În rândurile lor, schimbări au mai avut loc doar la nivelul traderilor mici şi mijlocii, unde se înregistrează o anumită dinamică a intrărilor şi ieşirilor din piaţă. Pe palierul de retail, în schimb, fapt îmbucurător, cresc constant, de la an la an, atât numărul de clienţi participanţi direct, cât şi volumele tranzacţionate.

Reporter: De asemenea, se prognozează nişte preţuri extrem de mari pentru sfârşitul anului atât la energie electrică cât şi la gaze naturale. Preţurile au început deja să crească la gaze, la BRM cotaţiile pentru semestrul al doilea din acest an s-au majorat de 3 ori comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut şi la bursa austriacă a crescut preţul de la 8 euro pe MW anul trecut la 40 de euro pe MW pentru iarnă. Cum vedeţi aceste preţuri, vorbim de un consum aşteptat atât de mare peste ofertă, sunt depozitele goale? Ce aşteptări aveţi de la preţurile la energie?

Gabriel Purice: În general, noi ne ferim să comentăm preţurile înregistrate pe piaţa noastră şi - cu atât mai mult - să facem prognoze cu privire la evoluţia lor, pentru că nu vrem să influenţăm formarea liberă a acestora, din confruntarea cererii cu oferta. Este evidentă însă, pe ansamblu, o creştere a lor, care este corelată natural cu evoluţiile de pe pieţele mature externe, de sub a căror influenţă nu se poate obiectiv ieşi. În toată Europa şi în întreaga lume preţurile au crescut faţă de cele din anul 2020, când, în condiţiile primului an pandemic şi ale reducerii motoarelor economiilor lumii, ele s-au menţinut foarte jos.

În ceea ce priveşte România, estimăm că depozitele de gaze vor fi completate tradiţional, începând din luna septembrie. Marea problemă este însă aceea că producţia autohtonă nu mai acoperă, se ştie, decât 80-85% din consumul naţional şi atunci este nevoie să se importe până la 20% din necesar, mai ales atunci când se înregistrează vârfuri de consum, ceea ce influenţează puternic evoluţia preţurilor în respectivele perioade de timp. Cu atât mai mult este regretabilă întârzierea exploatării resurselor de la Marea Neagră.

În zona energiei electrice, o problemă este în continuare în ţara noastră componenta de producţie a acesteia pe cărbune, la nivel apropiat de 20% din consum şi capacitate reală de generare, componentă afectată la vânzare de încorporarea costurilor semnificative ale certificatelor aferente. Preţul rezultat este unul de vârf, iar la nivelul lui se aliniază adesea, oarecum nejustificat, şi cele ale componentelelor de energie electrică rezultate din surse mult mai ieftine, cum sunt cele hidro sau nucleare. Un certificat de emisie de CO2 a ajuns la preţul de 55 de euro, influenţă ce se resimte aproape integral în preţul unui MW de energie.

Reporter: Produsele derivate pe gaze pe care aţi încercat să le aduceţi în România, unde v-aţi blocat de ANRE şi ASF, acestea nu puteau să liniştească un pic dinamica preţurilor?

Gabriel Purice: Contractele derivate oferă numeroase avantaje. În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor, principala lor aplicaţie este exact managementul riscului: hedging-ul. Predictibilitatea este, în aceste condiţii, evident mai bună. În plus, aşa cum am proiectat noi montajul post-tranzacţionare, riscul de contraparte este eliminat. Ansamblul instrumentelor şi produselor complexe aferente permite o mult mai performantă şi aplicată strategie pentru controlarea şi acoperirea inconvenienţelor produse de evoluţiile periculoase.

Noi, instituţional, am avansat cu autorizarea tranzacţionării produselor futures, în partea care a ţinut de BRM. Am avut inclusiv o serie de discuţii tripartite cu Consiliul Concurenţei şi cu ANRE, care au condus la modificarea ordinului 105, astfel încât au fost incluse produsele futures cu active energetice în rândul celor eligibile în ţara noastră. Am depus regulamentele aferente în forma finală acum trei-patru luni. Nu am primit încă autorizarea, deşi ele trebuiau să fie aprobate într-o lună. De asemenea, infrastructura informatică de suport, platformele de tranzacţionare, sunt de mult timp funcţionale. A fost parcursă etapa de consultare publică şi au avut loc prezentări şi runde de pregătiri cu participanţii. Suntem pregătiţi, aşteptăm cu toţii.

Reporter: Şi când vă aşteptaţi să primiţi avizul?

Gabriel Purice: Consultarea s-a încheiat acum două săptămâni. Suntem optimişti ca îl vom primi într-un timp cât mai scurt posibil - şi aşa perioada normală de avizare a fost de mult depăşită.

Reporter: Ce alte produse mai aveţi în vedere în perioada următoare pentru lansare?

Gabriel Purice: Contractele futures constituie una dintre priorităţile BRM împreună cu operaţionalizarea functionalităţilor de Contraparte Centrală. Să diminuăm riscurile şi să integrăm practic un ciclu perfect al produselor tranzacţionabile sunt obiectivele noastre permanente.

Sigur însă că vom veni şi cu alte produse, care vor completa panoplia celor existente, acoperind complet piaţa spot, piaţa gasforward, piaţa futures. Le pregătim, dar, pentru a nu pierde concentrarea părţilor interesate şi a autorităţilor, ne rezervăm şansa de a vorbi concret despre ele dupa ce vom fi făcut mult aşteptatul prim pas în lumea derivatelor pe energie.

Reporter: Şi BVB spune la fel, că doreşte să lanseze în 2022 derivate pe energie.

Gabriel Purice: Ştim, am citit, le dorim succes, orice competiţie fiind binevenită. Vrem să credem însă că tergiversarea nejustificată a autorizării pieţelor şi produselor noastre de către instituţiile de reglementare nu se datorează exact intenţiilor declarate şi menţionate de dumneavoastră ale concurenţilor noştri. Deşi... Calculele acestea de a ne întârzia produsele, dacă ele există, nu numai că nu sunt corecte din punct de vedere concurenţial, dar afectează în principal participanţii la piaţă, consumatorii români şi - în final - însăşi economia noastră naţională.

Reporter: La energie electrică încă funcţionează monopolul bursei de stat, OPCOM.

Gabriel Purice: Asa este. Un monopol introdus, cu ani în urmă, prin lege. Mai mult, destul de recent, ca şi cum nu ar fi fost de ajuns, s-a încercat a se extinde acest monopol şi la piaţa de gaze şi numai poziţia fermă a instituţiilor europene a împiedicat acest abuz. Legea energiei trebuie, aşadar, urgent modificată, în acord cu normele internaţionale şi - în ultimă instanţă - cu bunul simţ, într-un stat de drept, care dezvoltă economia de piaţă. Ministerul Economiei a publicat pe site-ul său un draft al noii legi, elaborată de un consultant neutru, într-o formă mult mai corectă, normală şi civilizată, anulând practic monopolul. Acest lucru s-a întâmplat însă în martie şi acum suntem în luna august şi nu s-a mai înregistrat nimic, nu s-au parcurs paşii procedurali necesari. Draftul stă pe loc, nici măcar rezultatele consultării publice nu au fost prezentate până în prezent.

Pe de altă parte, în faţa pasivităţii acestora, noi suntem în proces cu instituţiile reglementatoare şi în instanţele româneşti şi în cele europene. Am obţinut deja o audiere preliminară la Luxemburg împotriva ANRE. Am primit număr de dosar la curtea din Luxemburg şi considerăm că în mai puţin de un an de zile cazul în sfârşit se va rezolva.

Este evident regretabil că trebuie să apelezi la instanţe străine pentru a-ţi găsi dreptate la tine în ţară. Este frustrant. Comunitatea europeană si-a exprimat şi ea clar punctul de vedere. Şi DG Energy şi DG Competition au solicitat ANRE să modifice legea în acord cu legislaţia comunitară. Ca urmare, ANRE a declarat public, prin domnul vicepreşedinte Zoltan Nagy, că este de acord cu noua formă menţionată anterior de legislaţie pe care a propus-o consultantul. A fost angajat un proiect cu consultare BERD (European Bank for Reconstruction and Development). A rezultat din consultare o propunere de modificare a legii de care domnia sa s-a arătat foarte mulţumit şi a arătat că speră ca proiectul să se adopte nu prin lege în Parlament, ci, mai rapid, prin ordonanţă de urgenţă. Deocamdată însă observăm, din nou, că nu s-a aprobat nimic, pentru că, din nou, Ministerul Energiei nu a declanşat nicio procedură de iniţiere. Din nefericire, aşa cum ne-am obişnuit, această iniţiativă este blocată şi tergiversată cu efecte evident negative asupra pieţei. Nu numai în cazul nostru, vezi, de exemplu, şi legea exploatării resurselor offshore, care stă pe loc, la fel, cam de un an şi jumătate.

Reporter: Şi care este forma propusă pentru legea 123?

Gabriel Purice: Forma legii propuse acum anulează monopolul unei singure pieţe centralizate autorizate, elimină obligativitatea de a tranzacţiona energia 100% pe bursă, permite operaţiunile şi produsele bursiere sofisticate, etc.; se intră, pur şi simplu, în normalitate. Vom putea atunci opera, în sfârşit, şi noi, cu arsenalul complet şi modern de bursă, inclusiv, fără atâtea negocieri, explicaţii şi tergiversări, cu contractele futures despre care am vorbit.

Dar până acolo, iată şi de neînţeles, mai e de asteptat. Din nou, este doar un proiect de lege, care poate suferi modificări, nu ştim încă forma lui finală. Dacă nu se va ajunge la rezultatul scontat, ne vom pune speranţele iarăşi în instanţe... În cazul limită în care acesta din urmă va fi traseul, va trebui, probabil, deşi nu asta ne dorim, să cerem şi prejudicii compensatorii pentru toţi anii de aşteptare.

Reporter: Cât vreţi să trageţi de pe OPCOM ca nivel de volume?

Gabriel Purice: Nu ne propunem apriori o tinţă procentuală, ci doar servicii complete, prietenoase şi de calitate. Competiţia reală, în condiţii de egalitate a şanselor, va demonstra ce piaţă este mai atractivă pentru participanţi. Tot ceea ce putem promite, ca de obicei, este că noi vom avea un comportament corect pe toate palierele.

Reporter: Celelalte pieţe pe care le operaţi cum au mers? De exemplu piaţa certificatelor de CO2.

Gabriel Purice: Piaţa de CO2 a mers bine anul acesta la Bursa Română de Mărfuri, s-au tranzacţionat circa şapte milioane de certificate. Este o activitate continuă pe acest segment. Acum, de exemplu, avem un ordin lansat de aproximativ 1,2 milioane de bucăţi, deşi nu mai este exact un moment propice pentru încheierea tranzacţiilor. Ele trebuiesc efectuate, de regulă, până la 1 aprilie. Acum se aşteaptă, practic, preţuri mai bune; producătorii au timp să le încheie până în aprilie anul următor.

Ca evoluţie de preţ, a fost 35 de euro certificatul, o bună perioadă de timp, ulterior preţul a escaladat spre 50 de euro şi acum se află în proximitatea valorii de 55 de euro. Acolo însă preţul este greu de stabilizat. Numărul de certificate este aprobat de autorităţile europene şi, în funcţie de acesta, rezultă preţul de echilibru şi dinamica acestuia, care explodează sau nu.

Reporter: Bruxelles-ul oricum a dat o ţintă de preţ pentru 2030 şi este normal ca toată lumea să cumpere în avans pentru că există siguranţa randamentului viitor.

Gabriel Purice: Aşa este. E o politică europeană, după părerea mea, bună. Pe noi, ca ţară, încă neracordaţi la ea, ne afectează însă major. Aceasta pentru că în România încă încurajăm cărbunele ca sursă primară energetică şi încă mizăm pe el, aceasta fiind una dintre problemele majore nerezolvate de Ministerului Economiei. Problemele generate de acest fapt sunt grave şi, de ani de zile, nu s-a făcut mai nimic pentru rezolvarea lor. Degeaba se anunţă centrale pe gaze, dacă exploatările de la Marea Neagră stau pe loc, dacă cărbunele tronează la locul lui, dacă liniile de interconectare stau pe loc (lipsesc - n.r.), dacă infrastructura stă pe loc. Se vede, de altfel, cu ochiul liber criza de generare şi în sectorul de energie electrică şi de gaze naturale. În ritmul actual, la momentul în care noi centrale pe gaze vor fi operaţionale politicile europene le vor taxa şi pe acestea ca nemaifiind corespunzătoare din punct de vedere al impactului asupra mediului.

Reporter: În iunie şi iulie aţi semnat mai multe memorandumuri de înţelegere cu burse străine de energie. Am văzut că se vorbeşte despre un set de obiective, dar nu se menţionează în clar. Care sunt obiectivele din spatele acestor demersuri?

Gabriel Purice: Sunt două memorandumuri pe care, într-adevăr, le-am semnat. Primul se referă la iniţiativa SEEGAS, care este o instituţie internaţională, Energy Community se numeşte, iniţiată de la Bruxelles şi în care participanţi urmau să fie, în principal, entităţi de profil din ţările în curs de pre-aderare la Uniunea Europeană. Iniţiativa s-a transformat ulterior mai degrabă într-o cooperare pe zona ţărilor din Europa de Est , decât numai pe ţările în curs de aderare.

La acest memorandum, ţări semnatare din afara Uniunii Europene sunt numai Ucraina şi Republica Moldova. În rest, au semnat companii specializate din Polonia, din România (BRM - n.r.), Ungaria, Austria, Bulgaria; şi-au manifestat însă interesul şi companii din Grecia. Formatul este unul deschis, cine vrea să adere poate să o facă. Scopul este acela de a asigura interoperabilitate între platformele de tranzacţionare, în primă fază, iar în faza a doua, ceea ce este mai dificil, operaţiuni comune de post-tranzacţionare/compensare. Sunt implicate inclusiv entităţi din ţări balcanice şi ştiţi foarte bine aici - şi nu numai aici - se manifestă orgolii puternice, este greu să le pui în acord deplin, să urmărească aceleaşi obiective sau aceleaşi soluţii.

S-au convenit, de principiu, două variante de implementare pentru partea de post-tranzacţionare: fie o unică contraparte centrală regională, construită cu participarea tuturor părţilor implicate, fie doar o platformă terminal, la care să fie conectate şi care să unească funcţional în operaţiunile transfrontaliere contrapărţile centrale existente ale participanţilor din fiecare ţară. Ambele variante le-am propus noi, a doua pentru a depăşi impasul şi latenţele care ar putea să apară în cazul unei construcţii de amploare în comun. Fiecare piaţă participantă are, în principiu, o contraparte centrală, mai puţin Bulgaria şi Republica Moldova; Ucraina şi-o dezvoltă acum. O platformă care să conexeze contrapărţile respective şi fiecare dintre ele să efectueze funcţiile specifice în numele clienţilor din propria ţară, înlesnind garantarea reciprocă. Soluţia este în discuţie.

Urmare a acestui prim memorandum s-a redactat şi o scrisoare de intenţie către BERD - care s-a implicat şi şi-a arătat intenţia de a fi prezentă în proiect - care va finanţa un studiu de fezabilitate, realizat în şase luni de zile. Se va ajunge astfel la o decizie asupra soluţiei, va exista o recomandare şi, ulterior, evident, se va veni şi cu o formulă de finanţare pentru implementare, atât pe componenta de reglementare şi proceduri, cât şi pe aceea de sisteme informatice. Este o iniţiativă interesantă. Practic, ea aduce la un loc, într-un proiect comun, ţările din Europa de Est şi nu numai. Este o idee valoroasă, spunem noi, mai ales că toată această zonă, în aria serviciilor de post-tranzacţionare, este dominată acum de ECC (European Commodity Clearing - n.r.). În zona de nord a continentului mai operează şi ICE-ul. Nu este un proiect simplu. Este şi o problemă de timp pentru realizare. Sperăm să aibă succes. E singura soluţie pentru a avea într-adevăr o politică comună de tarife şi pe puncte de conectare, să poţi să cumperi şi să transferi gaze naturale transfrontalier, să poţi să ai o politică de dezvoltare de reţele, chiar când şi dacă gazele vor fi înlocuite, cum se preconizează, cu hidrogen. Să poţi să ai un flux pe toată aceasta zonă a continentului.

Noi ne-am implicat în proiect şi având în minte un obiectiv special: să uşuram activitatea şi să păstram în contextul tranzacţional zonal traderii mici şi medii din ţara noastră. Pentru că dacă în fiecare ţară funcţionează propria contraparte centrală, cu costurile proprii, substanţiale, induse de conectare pentru participanţii străini, cu un fond de garantare propriu, la care aceştia ar trebui să adere şi să contribuie, atunci ar fi imposibil de rezistat şi de supravieţuit pentru respectivii traderi. O soluţie de genul unei contrapărţi centrale unice sau a unei platforme care să conecteze şi conexeze contrapărţile naţionale va diminua însă costurile, permiţând şi accesul traderilor mici şi mijlocii în tranzacţiile transfrontaliere. Nu este vorba de simplă caritate, activitatea acestora este valoroasă în sine pentru piaţă căci, la rândul lor, aceştia măresc fluxul de lichiditate pe platforme. Dacă nu, vom rămâne sub dominaţia marilor traderi, cu consecinţele de rigoare. Aceasta nu înseamnă ca soluţia ce va fi implementată nu va funcţiona şi în avantajul acestora: micşorarea costurilor de operare le va fi şi lor, cu atât mai mult pe volume importante, extrem de favorabilă. Iar, în final, fireşte, şi consumatorilor, prin diminuarea notei de plată.

Celălalt memorandum este o iniţiativă care merge în paralel cu cea a SEEGAS. Este vorba de o colaborare tripartită a burselor de energie din România (prin BRM - n.r.), Grecia şi Polonia, un fel de coridor Nord-Sud. Vom vedea ce mai este pe la mijloc pentru a întregi coridorul şi ce se mai poate integra. Este tot o asociere deschisă şi are la bază aceleaşi principii: un schimb de informaţii în primă fază pentru a dezvolta o bază de date pentru traderi, să poată vizualiza pe platforme preţurile curente de pe celelalte pieţe, iar, în faza a doua, interoperabilitatea între sisteme de trading şi ulterior, evident, şi de post-tranzacţionare, pe compensare, pentru garantarea tranzacţiilor.

Cele două proiecte iniţiate prin memorandumuri vor evolua în paralel. Este însă, desigur, mai simplu să coordonezi un proiect de genul celui de al doilea, cu un număr mai mic de participanti, care au - în plus - deja experienţă solidă de operare de pieţe, decât să strângi şi să coordonezi 15 persoane la masă, cu experienţe şi expertize extrem de diferite, ca la prima iniţiativă, şi să le pui pe toate de acord, ceea ce nu înseamnă că nu o sprijinim şi nu ne punem mari speranţe şi în ea.

În proiectul/iniţiativa SEEGAS, după cum am spus, sunt implicaţi operatorii de pieţe din Europa de Est şi transportatorii din respectivele ţări. Cam toţi au fost cuprinşi. În România sperăm că şi societatea Transgaz va manifesta un interes pentru proiect. Fără transportatori, proiectul şi-ar pierde din anvergură şi eficienţă.

Reporter: Domnul Septimiu Stoica vorbea în 2018 de o posibilă listare pe termen mediu a BRM la Bursa de Valori Bucureşti. Mai aveţi aşa ceva în plan? Când ar putea fi realizată?

Gabriel Purice: Ne mai gândim, deocamdată Bursa Română de Mărfuri merge foarte bine şi în formula actuală de societate închisă. O vom deschide, foarte probabil, la un moment dat. Mai trebuie să o consolidăm, să o pregătim, să identificăm momentul oportun. Aşteptăm şi o consolidare a legislaţiei şi ar fi bine să fie promulgată şi noua lege a energiei, care să ne permită să operăm pe ambele pieţe de energie - gaze naturale şi electricitate.

Evident, am putea să listăm compania şi acum, cu succes, dar, în momentul de faţă, nu este aceasta o prioritate şi o necesitate pentru dezvoltarea companiei. Proiectele noastre noi au acoperire de dezvoltare şi finanţare din resurse proprii, există capital de termen lung şi lichidităţi îndestulătoare pentru necesităţile curente şi pentru alte investiţii. Stăm, într-un cuvânt, bine; acţionarii sunt mulţumiţi, inclusiv de politica de dividende propusă de Consiliul de Administraţie. Nu intenţionăm, aşadar, să operăm o simplă listare de vitrină. La un moment dat, însă, dacă, într-adevăr, vom simţi oportunităţi importante de dezvoltare, de creştere şi va fi nevoie de o finanţare serioasă pentru a le fructifica, atunci, cu siguranţă şi de o manieră profesionistă, vom apela şi la piaţa de capital.

Reporter: Vă mulţumesc!

Opinia Cititorului ( 4 )

  1. MDa, dar de monopolul BRM de pe piata de tranzactionare gaze, nu se vorbeste deloc,

    de ce nu se pot autoriza si alti brokeri pt asa ceva, dle director 

    Mariti salariile netrebnicilor ca in tarile staine,banditilor

    de veniturile oamenilor nu se vorbeste niciodata , ele nu trebuie mentinute la tendintele europene , bata-v-ar focul sa va arda !

    Niste nenorociti preturi ca in vest si salarii si pensii ca la rusi. Gunoaie de politicieni. Trebuie pus parul pe ei, pe politicieni.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Înăuntrul Bursei de Valori din Bulgaria

Videoconferinţa “Sănătate şi FARMA - Sistemul sanitar, sub valul al IV-lea”
Dtlawyers
BTPay
Apanova
Stiri Locale

Curs valutar BNR

20 Oct. 2021
Euro (EUR)Euro4.9488
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.2570
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.6067
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8649
Gram de aur (XAU)Gram de aur243.4131

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

eximbank.ro
certificateorigine.ro
gerocossen.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
invietraditia.ro
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro