Abonament gratuit
EDUCAŢIA 2020

SUPLIMENT WELLNESS"Lipsa legislaţiei pentru piaţa SPA, principala provocare a industriei"

Ziarul BURSA #Companii #Sănătate /

Ioana Marian

Ioana Marian

(Interviu cu Ioana Marian, fondator despre SPA.ro şi Preşedintele Asociaţiei SPA România)

Reporter: Cum a evoluat indus­tria SPA în ţara noastră şi care au fost factorii care au influenţat parcursul pieţei SPA?

Ioana Marian: Începând din anul 2012, de când am început să centralizăm cifrele pieţei spa din ţara noas­tră, aceasta a cunoscut o creştere anuală cuprinsă între 5 şi 12%. Este o creştere naturală, datorată faptului că din ce în ce mai mulţi oameni conştientizează beneficiile investiţiei de timp şi bani într-o experienţă spa.

Totalul pieţei spa din România în 2018 a fost de 25,96 milioane euro (în creştere cu 6% faţă de 2017) dintre care 9,45 milioane euro provin din terapii spa de relaxare. În studiu au fost luate în considerare cele mai mari centre SPA din România. Ar fi însă de menţionat că aceasta este doar cifra de afaceri din serviciile de relaxare. Nu au fost incluse în studiu tratamente de slăbire (masaj anticelulitic etc.), înfrumuseţare (beauty), fitness, şi nici terapiile balneare realizate în bazele de tratament balnear.

Diferenţa de 16,5 milioane euro provine din accesele la zonele de facilităţi spa (piscine, saune, duşuri emoţionale etc - dar nu include zonele de aqua-parc-uri, abonamente fitness sau acces la fitness etc.).

Un rol important în dezvoltarea pieţei spa l-a avut şi deschiderea Therme Bucureşti. Care nu este un centru spa, ci unul wellness. Pe lângă componenţa de distracţie - specifică unui centru recreaţional, managerii Therme au decis să şi educe publicul: au introdus aquagym în cea mai mare piscină în ideea de a îndruma clienţii să facă şi mişcare, şi să beneficieze de toate efectele aquagym, au introdus diverse ritualuri în saune şi au deschis astfel apetitul românilor şi pentru alte tipuri de terapii şi ritualuri de relaxare şi sănătate. Toate sunt incluse în preţul de acces.

Un alt rol l-a avut şi mişcarea internaţională Global Wellness Day. Ziua Internaţională a Wellness-ului este un proiect social, pe bază de voluntariat, răspândit pe toate continentele. Scopul fundamental al proiectului este de a ne face conştienţi de valoarea vieţii noastre. În ziua în care sărbătorim well­ness-ul, ne propunem să ne oprim pentru câteva ore şi să reflectăm. Să scăpăm de stresul vieţii urbane şi al obiceiurilor nesănătoase pe care le practicăm în rutina zilnică, găsind astfel pacea în noi înşine. Toate activităţile des­făşurate în cadrul Zilei Internaţionale a Wellness-ului sunt gratuite pentru oricine doreşte să participe.

Ziua Internaţională a Well­ness-ului este sărbătorită în cea de-a doua zi de sâmbătă a lunii iunie în fiecare an (în 2020 va fi în 13 iunie).

Activităţi wellness gratuite cum ar fi mini-terapii spa, zumba, yoga, pilates, dans, balet, drumeţii, ateliere legate de nutriţie, dietă, alimentaţie sănătoasă, fericire, exerciţii de res­piraţie - sunt organizate în centrele Spa din toată ţara şi au ca scop să demonstreze participanţilor că "Într-o singura zi îţi poţi schimba întreaga viaţă".

Sărbătorită din 2012, Ziua Mondială a Wellness-ului a fost înfiinţată în Turcia ca "prima" zi dedicată stării de bine şi a fost acceptată acum pe plan mondial. Ziua internaţională a sănătăţii este oficial sărbătorită în mai mult de 130 de ţări, în aceeaşi zi.

În România, sărbătorim Global Wellness Day din anul 2015, şi noi, echipa des­preSpa.ro suntem responsabili de organizarea aces­tui eveniment în ţara noas­tră. Absolut totul este gratuit pentru publicul care doreşte să participe.

Cu siguranţă că şi toate maratoanele, triatloanele etc. care au devenit foarte populare în ultimii ani, au contribuit la creşterea cererii de masaje de calitate şi ulterior şi a altor servicii spa.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre investiţiile din domeniu?

Ioana Marian: Primele centre spa au apărut în România acum mai bine de 10 ani, în Bucureşti. Între timp, piaţa a evoluat - chiar dacă mulţi ani creşterea a fost de 5-6% pe an, tendinţa, chiar şi pe perioada crizei, a fost ascendentă. Astăzi, în aproape toate marile oraşe din ţară există cel puţin câte un hotel cu spa. În intervalul 2013 - 2014 s-au deschis multe centre spa care au ridicat valoarea pieţei şi ulterior, trendul s-a menţinut. Este bine că din ce în ce mai multe centre spa se deschid cu consultanţi specializaţi. Dacă până acum câţiva ani investitorii considerau că un arhitect poate face singur proiectul unui centru spa, între timp au înţeles că arhitecţii nu cunosc fluxurile operaţionale ale unui centru spa, nu pot face studiile de piaţă şi de fezabilitate pentru a şti cum să împartă spaţiul astfel încât spa-ul să devină profitabil. Ideal este să se lucreze în echipă din primul moment. Un consultant spa face mult mai mult decât un concept, un meniu, şi training pentru terapeuţi.

Reporter: Putem vorbi de Româ­nia ca destinaţie SPA?

Ioana Marian: Depinde cum privim întrebarea. Pentru ca România să devină cu adevărat atractivă prin oferta de terapii şi ritualuri spa, trebuie să se facă investiţii mari în servicii de foarte bună calitate. Şi să avem o legislaţie în domeniu. Şi nu mă refer la o legislaţie restrictivă, care să sugrume dezvoltarea pieţei, ci la una constructivă, care să creeze un cadru legislativ util, - care să permită dezvoltarea şcolilor de spa în România şi prin care să ne asigurăm că există un minim de standarde.

În plus, evident, trebuie să avem infrastructura necesară pentru a se ajunge relativ rapid la aceste centre spa - oriunde ar fi ele situate etc.

Pe de altă parte, dacă ne gândim la bogăţiile României şi la ceea ce este cu adevărat specific ţării noastre, putem oferi experienţe spa unice în lume. Pe care clienţii să nu le mai poa­tă trăi în nici un alt centru spa din lume, deoarece pornesc de la istoria locului şi de la ingrediente locale: plante, sare, nămol etc. La iniţiativa agenţiei Travelle - wellness escapes au fost concepute câteva circuite şi sejururi spa - care conţin ritualuri semnătură cu specific româ­nesc, utilizând ingrediente locale. Astfel încât clienţii wellness să nu fie întâmpinaţi cu clasicul masaj suedez pe care-l pot face oriunde în lume, ci cu experienţe autentice - unice în lume. Prin aces­te ritualuri, clienţii au ocazia de a descoperi România - să simtă şi să "guste" România prin ceea ce savurează la Spa. Sunt incluse în ritualuri şi îmbăieri ape termale / pulverizare apă minerală etc. - în zonele unde a fost posibil, şi, evident, terapii cu argilă, sare, plante medicinale, nămol etc.

Reporter: Care sunt perspectivele de dezvoltare ale turismului de spa din ţara noastră?

Ioana Marian: În România, suntem încă la început. Faţă de ce se întâmplă pe plan european, în România există un decalaj de aproximativ 15-20 ani. Faţă de alte ţări din Asia, America, Australia - chiar mai mult de atât. Dar perspectivele de dezvoltare sunt foarte mari, în special în staţiunile balneare, unde, treptat, toate hotelurile care aveau bază de tratament balnear se renovează şi deschid şi un centru spa. Cu scopul de a atrage astfel şi turişti mai tineri în staţiunile balneare.

Pe de altă parte, la noi în ţară există o istorie a terapiilor balneare, dar nu şi o experienţă a relaxării - nici în cazul clienţilor, nici în cel al terapeuţilor. Încă este mult de lucru la conştientizarea importanţei trăirii senzoriale, a (re)găsirii echilibrului interior - aceşti factori accelerează semnificativ vindecarea persoanelor care merg la tratament.

Reporter: Care sunt tendinţele din industrie?

Ioana Marian: O să selectez câteva tendinţe wellness care se vor regăsi şi în România în viitorul apropiat:

1. În 2016 dintr-un raport al OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) a reieşit că în fiecare an 12,6 milioane de oameni (aproximativ 22%!) mor prematur din cauza poluării de acasă sau de la locul de muncă.

Tendinţa este să apară aplicaţii care să măsoare calitatea aerului pe care-l inspirăm. Aplicaţiile ne vor avertiza în momentul în care pătrundem într-o clădire cu un aer nesănătos (casa noastră, biroul, un hotel / un restaurant etc.). Ceea ce va avea ca efect înmulţirea rapidă a numărului de clădiri "wellness".

2. Mental wellbeing - Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat că "sănătatea mentală" este una dintre priorităţile sale de top pentru următorii 10 ani. Depresia şi anxietatea au ajuns la peste 600 de milioane de oameni cu toate că vânzările de medicamente antidepresive au explodat. Răspunsul se află în metode wellness: în combaterea sedentarismului şi a stressului. Cum? cu mai multe exerciţii de mişcare, mai mult timp petrecut în natură, meditaţie, timp petrecut în linişte, exerciţii de respiraţie.

Problema depresiei este că afectează şi din punct de vedere economic, nu doar social - oamenii sănătoşi fericiţi lucrează mai bine, sunt mai productivi. Apar şi aplicaţii care să măsoare mental wellness-ul - ceea ce va ajuta în identificarea timpurie a depresiei şi va determina oamenii să ia mai repede măsuri pentru a o combate.

3. Liniştea. Un studiu din 2013 arată că 2 ore de linişte pe zi determină dezvoltarea celulelor în Hippocampus - regiunea din creier responsabilă cu memoria - de unde s-a dedus că liniştea poate fi o terapie. Este puţin probabil să reu­şim să avem zilnic 2 ore de linişte, dar, acum putem să petrecem nişte vacanţe în linişte. Dacă până acum câţiva ani doar în centrele spa era linişte, în ultimii ani au apărut Silence Hoteluri (unde stai ca într-un Ashram, dar în alte condiţii), au apărut restaurante silence, şi recent au apărut şi magazine silent.

Alte tendinte ale turismului well­ness:

✓ Din ce în ce mai multe aeroporturi oferă servicii şi activităţi well­ness;

✓ Tot mai multe hoteluri oferă meniuri din ingrediente organice - pe care le procură de la ferme eco;

✓ De câţiva ani au fost efectuate şi publicate rezultatele unor studii ştiiţifice privind beneficiile meditaţiei. Trendul global este de a introduce meditaţia în şcoli şi grădiniţe, dar şi în închisori.

Reporter: Este wellness-ul un trend sau mai degrabă o necesitate?

Ioana Marian: Wellness-ul este un stil de viaţă. Starea de bine rezultă din efectul cumulat al unei alimentaţii sănătoase, somn suficient, hidratare corectă, mişcare zilnică, respiraţie corectă, exerciţii de relaxare etc. Majoritatea sunt gratuite şi pot fi învăţate chiar dacă nu le-am învăţat în copilărie de la părinţii noştri. În cadrul Global Wellness Day, în majoritatea centrelor spa, organizăm şi workshop-uri wellness - astfel încât participanţii să înveţe şi să aplice din aceeaşi zi, pentru tot restul vieţii, ceea ce au învăţat (gratuit).

Pe scurt, wellness-ul este o necesitate. Şi nu este nici greu, nici scump de inclus în rutina zilnică. Presupune doar corectarea anumitor obiceiuri nesănătoase.

Reporter: A crescut în ultimii ani interesul consumatorilor de wellness?

Ioana Marian: În prezent, cei care sunt interesaţi pentru acest sector sunt oamenii de +35, însă se observă nişte schimbări pe viitor în acest sens. În general, sunt oameni educaţi, cu un venit peste medie. Preponderent, aceştia au job-uri în diverse corporaţii, iar datorită numărului limitat de zile libere, sejurul nu depăşeşte o săptămână. Adesea, poate fi un weekend prelungit.

Este interesant cum generaţia mill­enials (născuţi între 1980 - 1995) pare a fi targetul cel mai potrivit pentru acest sector. Millennials au o gândire total diferită în ceea ce priveşte viaţa, faţă de generaţiile ceva mai în vârstă. În general, sunt persoa­ne care îşi doresc să investească toţi banii câştigaţi în experienţe, nu în obiecte materiale; sunt foarte des­chişi către nou (de exemplu, către meditaţie) şi vor să îşi combată stările de stres prin astfel de metode.

În România clienţii spa sunt mai mult femei. În ţările în care există o cultură a relaxării la spa, procentul este de 50% - 50% (Statele Unite, Germania, Franţa, Austria, Italia etc.). Dar, în aceste ţări şi corporaţiile au introdus de mai bine de 15-20 ani şi menţin şi astăzi programe wellness corporate. Este unul dintre factorii, poate cel mai important, care a dus la creştera turismului wellness într-un ritm care a depăşit orice aşteptare a specialiştilor. Noi am comunicat mult despre efectele programelor wellness corporate, dar, în România, reprezentanţii corporaţiilor încă nu-şi doresc să le introducă (se rezumă la un masaj de 15 minute la birou, un abonament la fitness etc.. Alţii oferă 2-3 workshop-uri wellness pe an. Alţii sponsorizează participări la maratoane. Toate iniţiativele sunt binevenite şi e mai mult decât nimic. Dar, din păcate, nefăcând parte dintr-un program wellness personalizat pe termen lung, efectele nu pot fi vizibile nici pentru angajat şi nici pentru angajator).

Dacă ne referim strict la consumatorii de spa (deoarece din piaţa wellness - studio-uri de yoga, pilates, tai chi etc. nu avem datele), începând din 2014, printre preferinţele româ­nilor, s-au numărat masajul de relaxare, masajul în profunzime (deep tissue) şi tratamentele faciale. Şi la nivel internaţional, cam tot acestea sunt opţiunile din topul terapiilor solicitate în centrele spa.

Statistic vorbind, vă mai pot oferi nişte date cu privire la poziţia româ­nilor faţă de spa. În acest sens, echipa despreSpa.ro a realizat două studii - primul în 2011, al doilea în 2015. Faţă de rezultatele din 2011, în 2015 românii nu mai considerau spa-ul doar un răsfăţ şi nu mai mergeau la spa doar pentru a slăbi, ci începeau să conştientizeze adevărata importanţă a relaxării (în 2011 - 40% frecventau centrele spa pentru a slăbi, în 2015 doar 12% mai mergeau pentru servicii de remodelare corporală). În 2011, masajul anticelulitic era principala opţiune a clienţilor într-un centru spa. În 2015, acesta era în categoria "şi altele". Ponderea bărbaţilor a mai crescut (de la 3% în 2011 la 15% în 2015), în 2011 - 50% mergeau o dată pe an sau mai rar la SPA, în 2015, 19% au răspuns că merg o dată pe an sau mai rar. În 2011, 60% din cei chestionaţi considerau că le-ar fi necesar un venit mai mare pentru a merge mai des la spa, în 2015, 32% au răspuns că ar merge mai des dacă ar avea un venit mai mare. Şi a crescut şi ponderea segmentului 35+, în special pe tratamentele de relaxare. În toamna acestui an (2020) vom realiza un nou studiu de piaţă.

Reporter: Care sunt principalele provocări ale industriei si ale investitorilor?

Ioana Marian: Principala provocare este lipsa unei legislaţii pentru piaţa SPA din Româ­nia. Pornind de la definiţiile termenelor (centre spa - pentru fiecare tip de centru spa), terapie spa, tratament spa etc.), standardele minime necesare pentru spaţii astfel încât acea locaţie să poată fi numită centru spa, precum şi lipsa nomenclatoarelor de meserii - din care rezultă lipsa unor şcoli de spa pentru trainingul personalului - terapeuţi spa, recepţioneri spa, spa manageri etc. . Şcoli / academii de spa nu au cum să intre în piaţă până nu reuşim să obţinem nomenclatoare de meserii, astfel încât să poată emite diplome pe care să scrie că a absolvit un curs de spa manager etc. În acest moment pregătirea personalului presupune cheltuieli foarte mari, neavând local (în ţară) nici o soluţie.

Alte provocări:

- Din punct de vedere social: românii nu au o cultură în ceea ce priveşte prevenţia şi nici starea de bine - şi, ca atare, NU investesc în astfel de servicii de relaxare. Putem spune că avem o cultură a tratamentului balnear (dar doar în caz de boală), nu şi pentru prevenţie.

- Din punct de vedere economic: salariile sunt încă mici, ceea ce înseamnă că terapiile trebuie să fie ieftine (şi sunt foarte ieftine comparativ cu cele din Europa de Vest), salariile sunt mici pentru personalul spa, şi cum nu există nici variante de şcolarizare în acest domeniu, rezultă o migrare puternică a personalului - migraţie care chiar reprezintă o problemă pentru investitori.

Reporter: Ce previziuni aveţi pentru segmentul spa şi wellness pentru anul viitor?

Ioana Marian: Piaţa spa şi well­ness va continua să crească şi interesul românilor pentru relaxare şi prevenţie se va intensifica. Au remarcat deja că trecerea la un regim alimentar mai sănătos, nu ajută fără a include în rutina zilnică şi puţină mişcare, plimbări, meditaţie şi relaxare - acele obiceiuri sănătoase de care vă spuneam mai devreme.

Iar Spa-urile sunt centrele în care ai parte de o relaxare tridimensională, cu beneficii şi efecte asupra corpului, destinderea minţii şi regăsirea sinelui. Deoarece SPA-ul înseamnă mai mult decât nişte facilităţi (piscine, saune), un meniu de terapii şi nişte produse. Un centru spa SPA înseamnă de fapt un lăcaş de sănătate. Unde nu numai că primeşti sănătate, dar, în plus, toate simţurile sunt relaxate:

- auzul: prin muzică relaxantă pe care o auzim în surdină

- văzul: prin decorurile desprinse din natură: pietre, lemn, plante

- mirosul: delectat prin uleiurile esenţiale

- gustativ: prin ceaiurile sau smoothies-urile proaspete pe care le servim în spa

- tactil: prin masajele şi terapiile pe care le primim

Spa-ul înseamnă - înainte de toate- prevenţie. Conceptul în sine provine din vremuri străvechi, când s-au dezvoltat în paralel tratamente alternative, specifice diferitelor popoare. Dacă grecii şi românii (în frunte cu binecunoscutul Hippocrates) foloseau băile termale şi masajele pentru a se vindeca de aproape orice maladie, indienii apelau la ritualurile ayurvedice ca să se echilibreze din toate punctele de vedere - fizic, psihic şi spiritual. Astăzi, găsim în spa-uri reinterpretări ale acestor vechi terapii, îmbogăţite cu elemente noi, moderne. Dar la baza relaxării stă acelaşi scop important: sănătatea completă (trup-minte-suflet).

Prin despreSpa.ro, încă de la înfiinţare (acum 9 ani), facem toate eforturile să comunicăm cât mai mult faptul că spa-ul înseamnă sănătate şi prevenţie. Lumea trebuie să înţeleagă că nivelurile de stres şi sedentarism cu care ne confruntăm astăzi sunt uriaşe şi copleşitoare pentru felul în care a fost creată fiinţa umană, iar prevenţia şi combaterea lor trebuie să fie o prioritate pentru fiecare dintre noi. Abia atunci vom putea să fim mai echilibraţi, mai performanţi la birou şi, totodată, şi mai fericiţi.

Reporter: Vă mulţumesc!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS

Curs valutar BNR

07 Aug. 2020
Euro (EUR)Euro4.8375
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0949
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4794
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.3607
Gram de aur (XAU)Gram de aur271.0003

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Business Card
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
BTPay
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
myTEX.ro
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie