Conferinţa BURSA “Energia în priză”Conferinţa BURSA “Energia în priză”

SUPLIMENTUL HIDROELECTRICAHidroelectrica în cifre

Valentin Ionescu
Ziarul BURSA #Companii #Energie /

Hidroelectrica în cifre
  • document ataşat Istoric date financiare individuale (conform rapoartelor anuale publicate)
    apasă aici pentru a descărca.

     Profilul firmei 

    Hidroelectrica SA s-a înfiinţat prin HG nr.627/2000 în segmentul de producere şi furnizare a energiei electrice, precum şi pentru asigurarea echilibrului în Sistemul Energetic Naţional odată cu desfiinţarea Companiei Naţionale de Electricitate - S.A. când s-a făcut o primă separare între producţie, transport, furnizare şi distribuţie.

    Compania operează pe piaţa angro pe fiecare sub-piaţă (centralizată, echilibrare, ziua următoare, reglementată), având ca misiune producerea de energie electrică în centrale mari, furnizarea şi vânzarea de energie electrică, furnizarea de servicii de sistem la nivel de SEN. Conducerea nu a fixat cota de piaţă pe care compania trebuie să o păstreze sau să o extindă.

    În anul 2018 compania a produs în capacităţile proprii 17.232 GWh, res­pectiv 97% din totalul energiei electrice produse în hidrocentralele din România (17.783 GWh) şi a vândut 17.857 GWh. După energia produsă, S.P.E.E.H. Hidroelectrica SA este primul producător din ţară trecând înaintea Complexului Energetic Oltenia SA (14.143,2MWh GWh).

    Producţia depinde de propriile capacităţi şi de regim hidrologic, iar vânzarea de evoluţia pieţei, preţuri şi tariful de transport energie electrică.

    În condiţiile scăderii semnificative a ponderii pieţei reglementate (pondere: 1% în total vânzări Hidroelectrica), veniturile depind de politica de vân­zări pe piaţa concurenţială (pondere în vânzări: 85%), stabilitatea producţiei proprii, cheltuieli fixe, evoluţii climatice (factor aleatoriu: nivelul hidrologic), precum şi decizii de politică fis­cală, cum este cazul OUG nr.114/ 2018. În 2016 - 2018, pentru creşterea veniturilor, firma a pus accent pe politica de preţuri. De asemenea, conducerea firmei a făcut eforturi pentru diminuarea cheltuielilor de exploatare. Totuşi, acestea au oscilaţii. În 2015, cheltuielile de exploatare erau de 2.0731.422.010 lei. În 2016 cheltuielile de exploatare au scăzut la 1.802.372.613, iar în 2017 la 1.730.069.431 lei, după care în 2018 au crescut la 2.061.522.982 lei.

    Structura cheltuielilor companiei reflectă o cotă procentuală mai mare alocată costurilor fixe de producţie (amortizarea barajelor mari, întreţinerea periodică a activelor exploatate şi investiţii nefinalizate). Probleme în ceea ce priveşte costurile ţin de proiecte de investiţii nefinalizate şi uneori excesive (de ex. Livezeni - Bumbeşti, cu probleme de mediu, profitabilitate îndoielnică, deviz foarte ridicat de 224.778.586 euro).

    În anul 2018, S.P.E.E.H. Hidroelectrica SA a contribuit cu 26,76% % la producţia totală de energie electrică a României, având o cotă de piaţă de aproximativ 29,02%, după energia livrată în reţele. Pentru anii următori, această cotă ar putea să crească, luând în considerare ipoteza în care producţia la Complexul Energetic Oltenia SA continuă să scadă, precum şi ipoteza în care construcţia centralelor hidro de mică putere ( > 10MW) ar fi interzisă ţînând cont că acestea au un cost de mediu.

    La înfiinţare s-a dispus ca Hidroelectrica să exploateze în regim de concesiune un număr de active din sfera domeniului public care anterior se aflau în exploatarea CONEL, respectiv 84 baraje cu capacităţi diferite, 83 lacuri de acumulare şi 75 diguri.

    În anul 2018, Hidroelectrica S.A. avea în exploatare 208 centrale hidroelectrice cu o putere totală instalată de 6.444 MW, res­pectiv (95,3% din totalul puterii instalate în hidro care este de 6.758,77 MW). Cele mai importante centrale sunt Porţile de Fier I (1080 MW) şi II (216 MW), amenajarea Ciunget, Mălâia, Brădişor (putere instalată 643 MW, Ciunget - Lotru fiind cea mai mare hidrocentrala pe râuri interioare din România), Râul Mare Retezat (335 MW), Mărişelu pe râul Someş (220 MW), Vidraru (220 MW), Stejaru/Bicaz pe râul Bistriţa (210 MW).

    Sub aspectul organizării formale, compania are 7 sucursale şi 2 filiale: Societatea de Servicii Hidroenergetice-Hidroserv S.A. (în insolvenţă) , Hidroelectrica Trading D.O.O. Belgrad, Serbia, pentru comercializarea energiei electrice. Prin Ministerul Economiei, statul deţine 80,0561% din acţiunile cu drept de vot ale S.P.E.E.H. Hidroelectrica SA, iar S.C. "Fondul Proprietatea" S.A. deţine restul de 19,9439 %. Valoarea capitalului înregistrat/capital social este de 4.482.393.310 lei, iar valoarea bunurilor publice exploatate în concesiune este de 3.474.417.705 lei. Capitalurile proprii sunt estimate la 16.559.525.447 lei (3,553 mld euro, curs BNR dec.2018) potrivit datelor financiar-contabile pentru 2018.

    SCPEE Hidroelectrica SA nu este listată pe o piaţă de capital. Conducerea companiei a prelungit cu un an Scrisorea de Angajament încheiată cu consorţiul Raiffeisen Bank şi Morgan Stanley pentru derularea ofertei publice primare de acţiuni având ca obiect oferirea spre subscriere a unui pachet de acţiuni nou emise reprezentând 15% din valoarea capitalului social. De asemenea, s-a prelungit cu un an, prin act adiţional, contractul de consultanţă cu firma Horvath & Partners Management Consulting S.R.L. în baza căruia se furnizează servicii de consultanţă financiară pentru întocmirea planului de afaceri în legătură cu listarea la Bursa de Valori Bucureşti. Nu există date cu privire la costurile acestor prelungiri.

    Proiecte

    SCPEE Hidroelectrica SA are în derulare proiecte de dezvoltare, retehnologizare, mentenanţă. În anul 2018, compania a alocat 578 milioane lei şi a cheltuit efectiv 304 milioane lei, respectiv aproximativ 53% din suma totală alocată. Investiţiile în curs însumează 181 milioane lei, iar cele noi 43,5 milioane lei. Cele mai multe fonduri au fost alocate la sucursalele Bistriţa, Curtea de Argeş, Porţile de Fier, Râmnicu Vâlcea.

    În 2018, SCPEE Hidroelectrica SA a finalizat mai multe investiţii, printre care Complexul hidrotehnic şi energetic Cerna-Motru-Tismana etapa a II-a. Captare Tis­maniţa, plus Captare Bistricioara, modernizarea centralei Călimăneşti, Bereşti, Bretea. La acestea se adaugă inves­tiţia pe râul Olt defileu pe sectorul Cornetu-Avrig.

    SCPEE Hidroelectrica SA are în derulare proiectul de retehnologizare al centralei Vidraru pentru creşterea puterii pe fiecare grup la 58,8 MW ca să se obţină o energie medie anuală la 409,4 GWh/an. Însă, proiectul este aprobat de mult timp şi se derulează lent. Retehnologizări se mai fac la centralele Stejaru, Bereşti, Slatina şi câteva staţii. De asemenea, sunt în derulare in­vestiţii în diferite stadii la amenajările Siriu Surduc, Răstoliţa (Mureş), Strei (cu 7 hidrocentrale în judeţul Hunedoara), Livezeni-Bumbeşti (putere instalată de 40,5 MW, cu probleme de mediu şi profitabilitate îndoielnică şi cu un deviz foarte ridicat de 224.778.586 euro.

    Compania deţine în patrimoniu mai multe amenajări hidroenergetice proiectate înainte de 1989, pentru care a decis sistarea investiţiilor, conservarea şi punerea în siguranţă a lucrărilor, precum: Borca - Poiana Teiului (râul Bistriţa), sector Cosmeşti - Movileni (Siret), Runcu - Firiza, Dâmboviţa Clăbucet (Ramură Nord Făgăraş), sectorul Făgăraş - Hoghiz (râul Olt). În schimb, se continuă lucrările la AHE Paşcani, AHE Răstoliţa (judeţul Mureş), sectorul Valea Sadului-Vădeni (Jiu), AHE Cerna - Belareca. Pentru viitor se preconizează construcţia unei hidrocentrale la Izlaz (Oltul inferior; valoarea investiţiei fiind de aproximativ 1,4 miliarde lei).

    La nivel guvernamental nu există un due diligence asupra studiilor de fezabilitate care s-au făcut pentru investiţiile noi sau pentru cele proiectate înainte de 1989 şi impuse de stat, astfel încât să se verifice modul de calcul al rentabilităţii investiţiei/Return on Investment - ROI, modul de calcul al ratei interne de rentabilitate (RIR), respectiv RIR la un preţ liber pe MW/h (fără certificate verzi, de exemplu), precum şi costurile de mediu în legătură cu răspunderi "potenţiale" (contigent liability) determinate de evenimente neprevăzute. De asemenea, nu se cunoaşte nici un studiu recent (ultimul realizat în 2013), ori prognoză pe următorii ani/decenii cu privire la evoluţia potenţialului hidroenergetic tehnic amenajabil şi economic amenajabil al României în raport cu schimbările climatice. Aceste prognoze ar trebui să justifice construcţia şi exploatarea unei investiţii la o Rată Internă de Rentabilitate care să permită amortizarea într-un termen de cel mult 30 ani, cu profit şi fără impact semnificativ asupra mediului. Singurele studii/prognoze datează din 2010 şi 2013 care estimează potenţialului hidroenergetic tehnic amenajabil şi economic amenajabil al României la 40 TWh/an (în 2010) sau 33,8 TWh/an ( în 2013), iar după alte opinii la 36 TWh/an.

    Pentru 2019, Hidroelectrica a investit în modernizarea Centralei Hidroelectrice Slatina.

    Evoluţia rezultatelor în baza situaţiilor financiare individuale la 31 decembrie 2018

    În anul 2018, firma S.P.E.E.H. Hidroelectrica a avut o cifră de afaceri de 4.252.014.632 lei, în creştere cu aproximativ 31% faţă de ceea ce s-a înregistrat în decembrie 2017. Cifra de afaceri s-a realizat în proporţie de 85% pe piaţa concurenţială a contractelor forward (PCCB-LE, PCCB-NC, OTC, PCSU şi către consumatori finali). Vânzările pe piaţa reglementată nu au depăşit 1%, iar cele din sistemul de transport, administrarea pieţei o cotă de 11%.

    Pe de altă parte, cheltuielile de exploatare au crescut cu 19%. Ponderi mai mari în structura cheltuielilor de exploatare sunt cu amortizarea şi deprecierea imobilizărilor corporale şi necorporale (538.637.791 lei) deşi acestea au scăzut cu 26%, "alte cheltuieli de exploatare" (+17,55%), salarii (+26,3%). De asemenea, au crescut substanţial mişcările în provizioane cu 679% şi care probabil sunt legate de obligaţii de plată foarte probabil impozite.

    Comparativ cu decembrie 2017, profitul înainte de impozitare a crescut cu 47,7%, iar EBIT a înregistrat un plus de 47,5%%. EBITDA s-a majorat cu 24% şi marja EBITDA este de 66,5%.

    Eficienţa capitalului/ROE este de 11,7% , înregistrând o creştere de 36,3% faţă de decembrie 2017. De asemenea, randamentul activelor/ROA este de 10,4%.

    Rata de levier este de 0,12, ceea ce exprimă un grad de îndatorare redus. De altfel, acest lucru se vede şi în indicatorul grad de îndatorare ca raport între total datorii la total active x 100, care este de 11%. Cu toate aces­tea, datoriile totale au crescut faţă de decembrie 2017 cu aproximativ 44%. Datoriile pe termen lung s-au majorat cu 48,5%, pe când cele curente cu 35%.

    Lichiditatea curentă/testul acid este de 4,78, aproximativ la aceeaşi valoare precum cea înregistrată în decembrie 2017 (4,72), iar solvabilitatea globală este de 9 (benchmark >2).

    Opinia Cititorului

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Cotaţii Internaţionale

    vezi aici mai multe cotaţii

    Bursa Construcţiilor

    www.constructiibursa.ro

    DTLAWYERS
    Apanova
    CCIR
    Business Card
    BTPay
    smart city industry awards 2019
    Calendarul BURSA 2019
    Schlumberger
    Legestart
    Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
    Carte - The crisis solution terminus a quo
    www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.roSCEBSMART TRANSFORMATION 2019
    Cabinet de avocatTMPS