SUPLIMENT IC&T"Criminalitatea cibernetică a devenit o ameninţare la adresa securităţii naţionale"

Ziarul BURSA #Companii #IT / 30 mai

Daniel Rusen

Daniel Rusen

(Interviu cu Daniel Rusen, Director de Marketing & Operaţiuni, Microsoft România)

Importanţa digitalizării este susţinută cu multiple argumente de Daniel Rusen, Director de Marketing & Operaţiuni, Microsoft România. În interviul pe care ni l-a acordat, ne-a vorbit pe larg despre ameninţarea criminalităţii cibernetice, dar şi despre eforturile care se fac pentru combaterea acesteia, despre piaţa muncii şi provocările ei, dar şi despre actvitatea şi investiţiile companiei.

Reporter: Războiul din Ucraina ocupă în acest moment agenda globală, venind imediat după doi ani de pandemie. Cum afectează acest conflict sectorul dumneavoastră de activitate?

Daniel Rusen:Este o realitate faptul că ultimii doi ani au venit cu o serie de provocări şi au schimbat radical modul în care oamenii muncesc şi învaţă; mediul de afaceri îşi desfăşoară activitatea şi sectorul public interacţionează cu cetăţenii. Deşi sunt două situaţii complet diferite, cu propriile provocări, ambele au la un moment dat un numitor comun. Şi anume faptul că este critic atât pentru companii private, cât şi pentru sectorul public să constru­iască ceea ce numim rezilienţa în afaceri.

Când vorbim despre rezilienţa în afaceri, ne referim la capacitatea unei companii, organizaţii de a se adapta la o schimbare, indiferent de natura acesteia, şi evident cât de rapid o face. În ultimii doi ani, tehnologia şi-a dovedit valoarea în susţinerea mediului de afaceri şi a sectorului public deoarece a oferit soluţii concrete la o serie de provocări care puteau să facă diferenţa între continuarea şi, de ce nu, oprirea cel puţin temporară a activităţii.

Rolul digitalizării, dar mai ales al talentului şi al ingeniozităţii în acest domeniu, nu a fost niciodată mai important ca acum. Fie că vorbim des­pre soluţii de muncă şi educaţie la dis­tanţă, telemedicină şi alte soluţii digitale de a păstra contactul cu clienţii, digitalizarea a ajutat companiile să fie mai reziliente. Acesta este şi motivul pentru care multe companii şi-au majorat substanţial bugetele destinate transformării digitale, datele indicând faptul că peste 72% dintre companii şi-au accelerat proiectele în această direcţie.

Conflictul din Ucraina nu a făcut decât să schimbe priorităţile proiectelor de digitalizare atât pentru mediul de afaceri, cât şi pentru sectorul public. Cu scopul de a mări gradul de rezilienţă şi de a descoperi soluţii prin care să asigure securitatea resurselor şi a sistemelor informatice, multe companii acum prioritizează proiectele de migrare în Cloud, "Back-up" şi "Disaster Recovery", şi cele de securitate cibernetică. Infrastructurile de tip Cloud Public au un avantaj evident în acest context prin prisma soluţiilor rapide de migrare din "on-premise" (centrul de date propriu, local), dar şi prin faptul că au la bază o infrastructură de centre de date distribuită.

De exemplu, Microsoft operează o reţea globală cu peste 200 de centre de date, în peste 140 de ţări, conectate prin aproape 300,000 km de Fibră Optică ceea ce oferă clienţilor soluţii pentru aproape orice scenariu de migrare şi rezilienţă în Cloud.

Reporter: Primăvara a fost marcată de atacurile cibernetice îndreptate împotriva mai multor instituţii importante din ţara noastră. Ce măsuri de siguranţă aţi abordat, în acest context?

Daniel Rusen: Atacurile cibernetice nu sunt ceva nou. Digitalizarea accelerată aduce şi provocări în sfera de securitate cibernetică. Acest domeniu a devenit o prioritate atât pentru mediul de afaceri, cât şi pentru sectorul public, ţinând cont de faptul că ameninţările cibernetice sunt tot mai numeroase, iar riscurile tot mai mari. Raportul Microsoft Digital Defense (publicat în octombrie 2021) arată că, în ultimul an, economia bazată pe criminalitatea cibernetică şi serviciile de acest tip au cres­cut exponenţial.

Este evident că aceasta devine principalul risc cu care se confruntă orice afacere, atacurile fiind din ce în ce mai frecvente şi mai sofisticate: atacurile ransomware au crescut cu 150% în 2021; 579 de atacuri asupra parolelor sunt efectuate în fiecare secundă, iar atacurile actorilor statali sunt, de asemenea, în creştere. Totodată, estimările arată că, până în anul 2025, costul criminalităţii cibernetice ar urma să crească cu 15% (de la an la an) ajungând la 10,5 trilioane de dolari (de la 6.000 de miliarde de dolari, în prezent).

Microsoft investeşte constant pentru a dezvolta soluţii avansate de securitate cibernetică care să protejeze clienţii si utilizatorii. La nivel global, peste 3.500 de profesionişti specializaţi în securitate cibernetică lucrează pentru a combate acest fenomen. Sunt analizate zilnic peste 24 de trilioane de semnale pentru a identifica ameninţări precum atacuri ransomware, programe malware, atacuri prin email, asupra lanţurilor de aprovizionare. Multe companii au început să utilizeze Multi-Factor Authentication (MFA), însă atacatorii şi-au ajustat şi ei metodele şi rămân la fel de periculoşi. De aceea, pentru următorii 5 ani, investiţiile Microsoft privind securitatea cibernetică se vor ridica la peste 20 mili­oane de dolari.

Totodată, la începutul lunii aprilie, am lansat în România o campanie de informare şi susţinere a clienţilor noştri, şi nu numai, cu privire la riscurile atacurilor cibernetice. Suntem alături de clienţii noştri oferindu-le servicii de evaluare a infrastructurii şi identificare a potenţialelor breşe de securitate, precum şi cu soluţii concrete pentru a îşi proteja infrastructura indiferent unde este localizată (Cloud, Multi-Cloud, Hybrid).

Reporter: Sunt autorităţile pregătite pentru un astfel de asalt cibernetic? Ce ar trebui făcut pentru un plus de siguranţă?

Daniel Rusen: Atacurile ransomware au un succes din ce în ce mai mare şi reuşesc să paralizeze guverne şi organizaţii. Criminalitatea cibernetică a devenit o ameninţare la adresa securităţii naţionale, iar acest lucru este recunoscut de guvernele din toată lumea.

În România, autorităţile recunosc importanţa pe care parteneriatul public-privat o are în conturarea strategiei de securitate cibernetică. Este necesar un efort conjugat la nivelul autorităţilor publice şi mediului privat în acest sens. Ameninţările cibernetice devin din ce în ce mai complexe şi cred că este foarte important pentru organizaţii să:

a) construiască şi să implementeze o strategie de securitate pentru întreaga organizaţie.

b) adopte cele mai noi tehnologii şi mai ales să utilizeze expertiza companiilor care au soluţii specializate de securitate şi care investesc anual bugete semnificative pentru a dezvolta constant aceste soluţii.

c) asigure în permanenţă training-uri de cybersecurity pentru echipele tehnice care administrează soluţiile de securitate.

d) dezvolte nivelul de competenţe digitale şi securitate pentru toţi angajaţii, indiferent de zona în care activează. Securitatea nu este doar res­ponsabilitatea CISO, este responsabilitatea întregii organizaţii.

e) desfăşoare periodic teste de rezistenţă (ale infrastructurii de securitate a organizaţiei respective), pentru a detecta din timp eventuale vulnerabilităţi.

f) şi, nu în ultimul rând, să des­făşoare şi exerciţii în urma cărora să poată evalua cât de vulnerabili sunt angajaţii lor în faţa ameninţărilor de tip phishing.

Reporter: Ce decizii consideraţi că trebuie să adopte autorităţile pentru a reduce decalajele faţă de statele din Uniunea Europeană din punct de vedere digital?

Daniel Rusen: România are în acest moment o oportunitate fantas­tică. Aceea de a deveni un centru de digitalizare şi inovaţie pentru Europa. Dar, România trăieşte în acest moment într-un paradox. Pe de o parte, gradul de digitalizare al mediului de afaceri şi al sectorului public este în continuare scăzut. Ultimul raport DESI (Digital Economy and Society Index) realizat de Uniunea Europeană ne plasează pe poziţia 27 din 27 în spaţiul european. De exemplu, doar 3 din 10 micro-întreprinderi au instrumente digitale de bază.

Pe de altă parte, România are o verticală de Software şi Servicii IT puternică. Cele peste 27.000 de companii, din care 100 sunt companii multinaţionale care au deschis centre de dezvoltare şi excelenţă în România, au o contribuţie semnificativă în PIB şi resursele necesare (capital uman, experienţa şi proiecte de succes) pentru a susţine procesul de digitalizare.

Şi, nu în ultimul rând, avem un ecosistem vibrant de startup-uri care atrage capital străin şi românesc, şi este într-o creştere accelerată. Anul trecut, de exemplu, investiţiile în startup-urile din România au depăşit 130 milioane USD, de trei ori mai mult decât în 2020.

Pentru a valorifica oportunităţile şi potenţialul pe care România îl are cred că sunt 3 direcţii importante în care trebuie să investim noi ca ţară:

a) Programe de dezvoltare a competenţelor tehnice şi digitale. În acest moment, conform raportului DESI, doar 10% din populaţie are competenţe digitale peste nivelul elementar. Mai mult, conform unui studiu realizat de ANIS, verticala de Software şi Servicii IT se confruntă cu un deficit de 10.000 de experţi IT anual.

b) Adoptarea celor mai noi tehnologii de tip Cloud atât în mediul de afaceri, cât şi în sectorul privat. Soluţiile de tip cloud oferă flexibilitate, scalabilitate, optimizare a costurilor şi acces la cele mai inovatoare soluţii pe termen lung. Mai mult, oferă un nivel ridicat de rezilienţă şi securitate împotriva ameninţărilor cibernetice. Un set de legi de tip "Cloud First" care să permită instituţiilor din Sectorul Public să utilizeze aceste tehnologii este esenţial pentru implementarea unor proiecte de digitalizare sustenabile pe termen lung.

c) Susţinerea IMM-urilor în procesul de digitalizare şi adopţie de tehnologie pentru a asigura rezilienţa afacerii şi creştere sustenabilă pe termen lung.

d) Introducerea celor mai noi cursuri digitale şi tehnice în mediul universitar pentru a asigura un nivel modern de educaţie pentru generaţiile viitoare de experţi IT şi nu numai.

Reporter: Cum a evoluat piaţa din punct de vedere al resursei umane?

Daniel Rusen: Ultimii ani au adus transformări semnificative pe piaţa muncii. Atât mediul de afaceri, cât şi sectorul public au implementat rapid soluţii tehnice care să permită munca şi educaţia la distanţă. Asta a dus la creşterea exponenţială a interacţiunii cu clientul final, respectiv cetăţenii.

Astfel, putem spune că sunt două tendinţe importante care au un impact pozitiv pe piaţa muncii: a) Pe măsură ce tehnologia se integrează în toate zonele de business, fiecare companie devine o companie digitală. Peste 73% dintre organizaţii îşi construiesc acum propriile aplicaţii, adaptate nevoilor lor specifice. b) Oportunităţile de angajare cresc exponenţial în modul de lucru hibrid. Pe măsura ce companiile îşi accelerează proiectele de transformare digitală, locurile de muncă pentru persoanele cu expertiză în domeniul IT şi Software cresc. Conform unui studiu realizat de Microsoft, estimăm că în România vor exista peste 650.000 de locuri de muncă pe roluri tehnice / IT până în 2025. De exemplu, anul trecut companii din toate industriile au angajat într-un ritm accelerat Software Developers. Dacă e să ne uităm doar la industria auto, în ultimele 12 luni au fost angajaţi cu 35% mai mulţi Developers decât ingineri mecanici. În acelaşi timp, modul de lucru hibrid vine cu o democratizare a accesului la locuri de muncă. Numărul de locuri de muncă remote a crescut de 8 ori pe Linkedin, iar această tendinţă se va menţine. Cel mai probabil, munca la distanţă se va transforma într-un mod de lucru hibrid în care mulţi angajaţi vor lucra 2-3 zile de la birou şi 2-3 zile la distanţă.

Pe scurt, digitalizarea vine cu mai multe oportunităţi de muncă şi cu siguranţa unui impact pozitiv pentru individ, societate şi economie.

Reporter: Proiectele dumnea­voastră au fost afectate de ultimele evenimente? Cum aţi răspuns provocărilor şi oportunităţilor din piaţă, în ultimul an?

Daniel Rusen: Pentru noi, provocările ultimilor ani s-au transformat în oportunităţi de a învăţa mai mult despre rezilienţă, flexibilitate, productivitate. Suntem cel mai mare brand de tehnologie din România şi avem o responsabilitate pentru societate şi economie. Microsoft Romania, cu cei peste 2.000 de experţi locali şi prin intermediul ecosistemului de parteneri din România, susţine eforturile de digitalizare ale mediului de afaceri şi sectorului public.

Pe lângă tehnologie, punem la dis­poziţia clienţilor noştri expertiza necesară implementării cu succes a proiectelor de transformare digitală şi cursuri de dezvoltare a competenţelor digitale şi pregătire tehnică, astfel încât să ne asiguram că maximizăm impactul pozitiv pe care aces­te proiecte le au.

În plus, vom continua să susţinem ecosistemul de startup-uri din Româ­nia, aceste companii având un potenţial uriaş de a impulsiona economia, nu doar pe plan local, ci şi la nivel regional şi global. Prin intermediul programului Microsoft for Startups Founders Hub, vom continua să încurajăm startup-urile să valorifice oportunităţile aduse de tehnologie şi să dezvolte astfel încât să rămână competitive şi să genereze, la rândul lor, progres.

Reporter: Cum credeţi că va evolua piaţa în acest an?

Daniel Rusen: Vedem o tracţiune fantastică din perspectiva adopţiei de tehnologie şi a digitalizării, în România şi peste tot în lume.

Satya Nadella, CEO Microsoft, a spus anul trecut că proiecte de trans­formare digitală planificate pentru următorii 10 ani se vor întâmpla acum, astăzi, în următorii 1-2 ani. La un an distanţă, văd că acest lucru se confirmă. Peste 72% dintre organizaţii din toate industriile şi-au accelerat proiectele de transformare digitală. Proiectele de transformare digitală "top-of-mind" pentru companii sunt: Cloud Computing (50%), soluţii pentru modul de lucru hibrid (40%) şi Inteligenţa artificială (33%).

Cred că o evoluţie similară vom vedea şi în sectorul public unde proiectele de digitalizare reprezintă unul dintre principalele obiective ale Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţa (PNRR), cu un buget total alocat de aproape 6 miliarde Euro, reprezentând 20.5% din valoarea totală a investiţiilor. Din aceşti bani, 1,8 miliarde de euro sunt alocaţi doar pentru componenta de transformare digitală, iar mai departe 30 de milioane de euro vor fi investiţi în educaţie digitală, respectiv în creştere competenţelor digitale la nivelul populaţiei şi la nivelul mediului de afaceri.

Piaţa serviciilor de Cloud din România va creşte cu peste 20% în acest an faţă de 2021, la o cifră estimată de 305 milioane Euro, păstrând un trend similar pentru următorii ani.

Un trend similar vedem pentru piaţa de Software şi Servicii IT, unde estimăm că în următorii 3-5 ani vom dubla contribuţia la PIB de la 6,7%, cât era în 2021, la aproximativ 12%. De altfel industria IT din România, are conform unui studiu realizat de ANIS, o creştere de 3-4 ori mai mare decât creşterea economică, la o medie anuală de 17%.

Reporter: Vă mulţumim!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “Energia 2022”
Apanova
BTPay
Electromagnetica
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

05 Oct. 2022
Euro (EUR)Euro4.9419
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.9805
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0577
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6702
Gram de aur (XAU)Gram de aur273.2533

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

solarenergy-expo.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro